10,864 matches
-
tradiția locului situează originea locașului cu 3 secole mai devreme, în timpul invaziei mongole, cănd câțiva călugări s-au refugiat din calea primejdiei în acest loc. Legenda spune că însăși Maica Domnului le-a apărut celor câțiva călugări sub forma unui stâlp de foc, si, pășind către ei, și-a imprimat urma piciorului pe o piatră, care a devenit apoi obiect de cult sub numele de “Sfanțul Picioruș”. În secolul 16, mănăstirea a devenit suficient de bogată ca să fie extinsă și reconstruită
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
1388, dispunea de o curte domnească în centrul orașului și de două cetăți: una în partea de est (Cetatea de Scaun) și alta în partea de vest (Cetatea Șcheia). Cetățile aveau rolul de a proteja capitala, constituindu-se într-un stâlp de apărare a independenței noului stat moldovenesc. Construcția cetății a fost finalizată, acest lucru fiind demonstrat de existența unor accesorii cum sunt șanțul și valul de apărare, care se construiau după finalizarea fortificațiilor . Totuși există și unii cercetători care susțin
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
și cu atât mai puțin din Valea Mureșului de Jos.) Biserica are două uși, una de intrare în naos, la sud și alta în pronaos, la vest. Până la răsturnarea din 1992, biserica a avut o clopotniță înaltă, construită pe patru stâlpi, situată la câțiva metri depărtare de ușa de intrare în pronaos. Programul iconografic este cel al lui Nicolae de la Lupșa Mare, dar acest fapt nu constituie un argument peremptoriu pentru stabilirea autorului. În fond, acest program este comun mai multor
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Sanctuarul era alcătuit din mai multe încăperi și coridoare secrete. În cea mai întunecoasă și îndepărtată încăpere se afla statuia zeului. Aceasta era scoasă din templu în timpul procesiunilor și sărbătorilor. Templele de cult erau construcții monumentale, construite pe baza sistemului stâlp (coloană) - grindă. Vechii egipteni nu cunoșteau arcul sau bolta. Coloana egipteană era foarte înaltă și construită din piatră. Avea nu numai un rol funcțional, acela de a susține construcția, dar și unul estetic. Coloana era viu colorată și inscripționată cu
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
locul săpat în stâncă, oferit de Iosif din Arimateea, unde a fost depus trupul răstignitului în seara de vineri și care, în dimineața Paștilor, a fost găsit gol de către Apostoli. Spre deosebire de alte relicve ale lui Christos-nenumăratele bucăți din lemnul Crucii, stâlpii unde a fost biciuit, cununile de spini, bureții, trestiile, ligheanele în care Pilat s-a spălat pe mâini, toate obiecte mobile smulse din contextul lor, răspândite în atâtea sute de exemplare, lucru ce, pe la începutul secolului al XI-lea, îl
Sfântul Mormânt () [Corola-website/Science/315243_a_316572]
-
murit în anul 1545 și nu a fost înmormântat în biserica din Zaharești. Mormântul său se află în pronaosul Bisericii "Sf. Nicolae" a Mănăstirii Probota. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din stâlpi de zid între care atârnă clopotele. Ea a fost construită în secolul al XVIII-lea. Cele trei clopote datează din anii 1897, 1911 și 1948. În zvoniță s-a practicat o intrare. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Hristos. Lângă ușa de nord este zugrăvit chipul „Sf.Iosif Monah” într-o parte, iar în cealaltă „Sofronie”, „Andrei”, și „Teofan”. Pe ușă apare figura foarte bine realizată a „Sf.Nicolae”. „Sf.mucenic Ștefan” apare pe ușa diaconească de sud. Stâlpii dintre ușile diaconești și cele împărătești sunt acoperiți cu vrejuri de flori. Reprezentările „Patimile lui Iisus pe pământ”(printre care: „Cina cea de taina”, „Când l-au legat pe Iisus la stâlp”, ” Când și-au spălat Pilat mâinile și au
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
mucenic Ștefan” apare pe ușa diaconească de sud. Stâlpii dintre ușile diaconești și cele împărătești sunt acoperiți cu vrejuri de flori. Reprezentările „Patimile lui Iisus pe pământ”(printre care: „Cina cea de taina”, „Când l-au legat pe Iisus la stâlp”, ” Când și-au spălat Pilat mâinile și au dat pe Iisus să-l răstănească”) formează două registre sub șirul sfinților martiri, încadrați de arcade și coloane fusiforme de pe pereții longitudinali ai naosului. Cele patru colțuri ale bolții sunt marcate de
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
din curtea mai multor biserici aflate în sudul județului Iași. Biserica de lemn din Boroșești este construită din bârne masive de brad și grinzi orizontale din lemn, cioplite din material brut și îmbinate direct prin cioplire în rame formate din stâlpi și grinzi. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din scânduri groase din lemn de brad. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost tencuiți și văruiți (inițial cu alb, iar apoi
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În partea sudică a pronaosului se află o galerie sprijinită pe stâlpi de lemn și înălțată la 2 m de pardoseală. Din această galerie se pătrunde în clopotniță, printr-o ușiță situată desupra ușii de acces în naos. Bolta naosului are o formă cilindrică și este realizată din lemn de stejar. Acoperișul
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
trei elemente ale oricărui ordin - bază, fus, capitel, succesiune frecvent întâlnită în toate categoriile de clădiri publice. Parterul este tratat drept soclu al clădirii. Partea principală, dezvoltată pe patru niveluri, are ca element arhitectural principal pilastrul, aflat decroșat în fața fiecărui stâlp al structurii. Legăturile dintre pilaștri se fac prin arce suprapuse. Această ordonanță se dezvoltă pe patru niveluri, în afară de parter și este terminată cu un atic intermediar. Partea de sus a castelului de apă este tratată tot cu decorație clasicizantă, printr-
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
de pe latura de sud a fost adăugat ulterior. Deasupra pronaosului se află un plafon drept, naosul are o boltă octogonală de dimensiuni mari, iar altarul o boltă octogonală de dimensiuni mai mici. Pronaosul este separat de naos prin intermediul a doi stâlpi masivi adosați pereților laterali, ce susțin o grindă orizontală. Inițial acoperită cu șindrilă (draniță), biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul este în patru ape, cu proeminențe peste absidele naosului și peste pridvor.
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
semicilindrică, cu timpan pe vest și fâșii curbe spre est, nealterată cu prilejul alungirii pereților, mutându-se doar capătul originar spre vest și intercalându-se o porțiune de boltă. În șirul adăugirilor intră și prispa, de pe latura de sud, cu stâlpi sculptați. Acoperișul, cu pante mari, pe conturul pereților, are învelitoare de șiță. Clopotnița detașată, pe două nivele (parter deschis și foișor cu arcade), a fost construită în 1761 de meșterii maghiari Kovacs (Ianoș, Ioseph și Ferenz) după modelul celei folosite
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
1,8288 metri), multe dintre acestea fiind descoperite lângă geoglife. Apoi părțile componente erau separate pentru a fi realizate la o scară mai mare. Ea a afirmat că liniile drepte au putut fi făcute prin întinderea unei sfori între doi stâlpi, cercurile cu ajutorul unei frânghii ancorate de o piatră și liniile curbe mai complexe prin unirea anumitor arcuri de cerc. Cercetătoarea a prezentat ca probe ce susțin aceste teorii unele roci sau găuri ce reprezintă centrele cercurilor.
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
lemn incendiat. Are un plan simplu, dreptunghiular, cu absida poligonală, cu cinci laturi. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, nava a fost mărită spre vest.În secolul al XIX-lea, pe latura de sud a fost adăugată o prispă, cu stâlpi ciopliți, iar în 1939 un pridvor.Învelitoarea de șiță a fost înlocuită cu țiglă, iar pereții absidei și ai navei au fost tencuiți la exterior, consolele a căror profiluri sugerează capul de cal fiind protejate. Pictura originală care a împodobit
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
realizată între 1769-1771 de Gheorghe Zugravul din Rășinari și de Crăciun Zugravul, se mai păstrează în naos și în absidă. Tipul de plan al bisericii este cel dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Prispa, de pe latura sud, cu stâlpii ușor ciopliți, a fost adăugată în secolul al XIX-lea, iar prodvorul în 1939. Învelitoarea de șiță a fost înlocuită cu țiglă, modificându-se și șarpanta. Pereții absidei, ca și cel de nord al navei au fost tentuiți iar cel
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
grinzile de sub streașină au muchiile crestate. Acoperișul este asimetric (cu circa 1,20 m față de ax) pentru a proteja „masa moșilor” aflată de-a lungul fațadei nordice. Deasupra pronaosului se ridică turnul-clopotniță, pătrat, cu camera clopotelor deschisă, în consolă, cu stâlpi și arcade,iar acoperișul înalt, piramidal, are turnulețe de colț. Pictura contribuie și ea, în mod esențial, la valoarea deosebită a acestui monument. Înrudită ca iconografie și stil cu cea realizată de Radu Munteanu la Desești-Maramureș, pictura impresionează prin decorativismul
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
Planșeele, șarpanta și tâmplărie erau de lemn, pardoselile din lemn și mozaic, iar învelitoarea din tablă. Pe fațada principală (de est) se află o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru și două arcuri teșite, sprijinite pe șase stâlpi de cărămidă cu secțiune pătrată. Această galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
din 1928. Biserica are o stare de conservare bună, existând totuși igrasie pe latura de nord, iar fundația din piatră fiind înclinată pe direcția transversală a bisericii. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali și îmbinate direct prin cioplire. Ea are formă trilobată, cu absidele naosului și altarul de formă poligonală. Pereții interiori și exteriori ai edificiului au fost căptușiți cu scândură așezată vertical. Temelia bisericii este din piatră. În interior, biserica este
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
Stadionul 1 Mai (actualul Stadion Dan Păltinișanu) din Timișoara, în fața unui public de pește 65.000 spectator. Atunci, Lepa Brena a făcut senzație cântând melodia "Zivela Jugoslavia" (Trăiască Iugoslavia), ridicată fiind de un braț hidraulic folosit la schimbarea becurilor de pe stâlpii de iluminat. A fost cel mai mare concert din România comunistă. La sfârșitul anului 2011 în mass-media locală din Banat s-a scris de posibilitatea ca Lepa Brena să susțină un nou concert la Timișoara. La începutul anului 2012, au
Lepa Brena () [Corola-website/Science/316212_a_317541]
-
pentru lucru el vede forma viitoarei sculpturi și întreaga ei mișcare. Intenția este să-l ridice, să-l facă să zboare. Astfel, forma se naște dintr-un bulb sămînță, ca dintr-o "casă a vieții", singurul punct de sprijin al stîlpului care crește, din el însuși, ritmic spre cer. După Virgil Untilă stîlpii lui Nicăpetre par să vorbească despre același principiu ca și Coloana lui Brâncuși, dar poartă în carnea lor amprenta particularului, accidentele unei biografii sever determinate. Deși treptele inegale
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
este să-l ridice, să-l facă să zboare. Astfel, forma se naște dintr-un bulb sămînță, ca dintr-o "casă a vieții", singurul punct de sprijin al stîlpului care crește, din el însuși, ritmic spre cer. După Virgil Untilă stîlpii lui Nicăpetre par să vorbească despre același principiu ca și Coloana lui Brâncuși, dar poartă în carnea lor amprenta particularului, accidentele unei biografii sever determinate. Deși treptele inegale, tăiate în fusul coloanelor de Nicăpetre, trezesc vaga amintire a formei ideale
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
pe alocuri, urmele decorației picturale interioare, precum și pânza de la încheieturile bârnelor. Într-o perioadă anterioară, biserica a fost acoperită cu o învelitoare de țiglă, înlocuind-o pe aceea din șindrilă, originară, lucrare care a îngreunat structura edificiului, necesitând montarea unor stâlpi de susținere pe ambele laturi de sud și de nord ale bisericii. În partea de vest a bisericii a fost amplasat turnul-clopotniță, care are un plan de formă pătrată, cu o înălțime de 10 m. Este dispus pe două nivele
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
la 6 ani închisoare. În anul 1969, clădirea a fost trecută în administrarea Oficiului Național de Turism (ONT), în acel moment hanul aflându-se în ruină. Nu exista instalație de iluminat, încălzirea era asigurată cu sobe și se impunea înlocuirea stâlpilor de susținere putrezi și a învelitorii de carton. ONT a investit sume importante în reabilitarea hanului , demolându-l în 1970 și reconstruindu-l la o dimensiune de trei ori mai mare decât cel anterior . Lucrările de renovare s-au efectuat
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
bisericii, având dimensiunile de 1,33/0,95, datând din 1863. Așa cum arătam, la cutremurul din 1940, s-au prăbușit turla mare și o parte din zidurile naosului. Pe baza unui proiect din 1946, s-au executat, din beton armat, stâlpii și centurile de susținere a turlei, care a fost rezidită, s-au refăcut zidăria naosului, acoperișul, tencuiala interioară și exterioară etc. Aceste lucrări sunt consemnate într-o pisanie scrisă pe placă de marmură albă, amplasată sub fereastra din camera dreaptă
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]