10,694 matches
-
121 de metri, formând astfel cea mai înaltă cascadă de pe insulă. Aceasta este situată într-unul dintre cele mai frumoase parcuri din Irlanda, la poalele Munților Wicklow. Aleea parcului, care conduce de la poartă spre cascadă, șerpuiește printre specii de fag, stejar, larice și pin. Unele specii native din California de Nord au fost plantate cu aproximativ 200 de ani în urmă. Aceste specii trăiesc 4.000 de ani și ating înălțimea de 80 de metri, astfel încât arborii sunt încă tineri. Datorită
Cascada Powerscourt () [Corola-website/Science/327729_a_329058]
-
tufărișuri boreale sau pajiști halofile, cu floră și faună specifică atât Europei de Est, cât și Europei Occidentale. Flora parcului național este alcătuită în cea mai mare parte din specii arboricole de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Pinus L."), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn ("Betula nana"), tei pucios ("Tilia cordata") sau mesteacăn de râu ("Betula obscura"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice rare, printre care: arnică ("Arnica montana"), iederă ("Hedera helix"), găinuși
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
grupare montană ce aparține lanțului carpatic sudic al Orientalilor (Carpații de Curbură). Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus"), carpen ("Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară - "Platoul Mehedinți" și dispune de zece tipuri de habitate naturale (Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" (Aremonio-Fagion), Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus europaeus"), voiniceriu pitic ("Euonymus nana"), păducel ("Crataegus monogyna") sau sânger ("Cornus sanguinea").
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
suprafață de 66 hectare. Situl reprezintă o suprafață împădurită încadrată în bioregiune continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Romanațiului); ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos" și protejază un arboret de stejar din specia "Quercus pubescens" (stejar pufos, cu vârste ce depășesc 100 de ani), care vegetează în asociere cu arbori de salcâm ("Robinia pseudoacacia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
suprafață împădurită încadrată în bioregiune continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Romanațiului); ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos" și protejază un arboret de stejar din specia "Quercus pubescens" (stejar pufos, cu vârste ce depășesc 100 de ani), care vegetează în asociere cu arbori de salcâm ("Robinia pseudoacacia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Romanațiului); ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos" și protejază un arboret de stejar din specia "Quercus pubescens" (stejar pufos, cu vârste ce depășesc 100 de ani), care vegetează în asociere cu arbori de salcâm ("Robinia pseudoacacia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
Târnavelor (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), în lunca stângă a Târnavei Mari. Pădurea de pe Târnava Mare conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens" și protejază arboret de stejar pufos ("Quercus pubescens") care vegetează în asociere cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), arțar ("Acer platanoides"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
Pădurea de pe Târnava Mare conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens" și protejază arboret de stejar pufos ("Quercus pubescens") care vegetează în asociere cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), arțar ("Acer platanoides"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica") sau migdal pitic ("Amygdalus nana L."). La nivelul ierburilor este semnalată prezența doi iriși
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
naturală (încadrată în bioregiune alpină aflată la nord-estul Munților Apuseni) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; și protejază o gamă faunistică și floristică variată. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
1900 pentru a proteja merele împotriva viermelui merelor ("Cydia pomonella"). Cu toate acestea, verdele de Paris era fitotoxic și provoca arsuri plantelor, ceea ce a dus la înlocuirea lui în 1892 cu arseniat de plumb pentru a combate omida păroasa a stejarului ("Lymantria dispar"). Verdele de Paris a fost de asemenea utilizat pe plan internațional pentru reducerea numărului de țânțari, gazde a "Plasmodium", agent patogen al malariei; el era aplicat direct pe suprafața apei sub formă de pulbere sau în amestec cu
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
de lemn a fost resfințit de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Pimen Zainea. Biserica din Dumbrava este filială a parohiei din Românești, având în păstorire doar 50 de case. Biserica de lemn din Dumbrava-Găureni este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri înguste de culoare albă, dispuse vertical la partea inferioară și orizontal la partea superioară. Biserica are
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristei de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciocârlan ("Galerida cristata"), piciorong ("Himantopus himantopus"), codalb
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 105,40 hectare. Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală aflată în nordul Depresiunii Trascăului) de pajiști stepice, tufărișuri și păduri cu arboret de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"); ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase", "Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
pajiști stepice, tufărișuri și păduri cu arboret de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"); ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase", "Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază faună și floră specifice Apusenilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
demnitatea neamului românesc și în cele două războaie mondiale. Drept recunoștință pentru jertfa strămoșilor, în curtea bisericii s-a înălțat monumentul eroilor satului. Prima biserică s-a construit aici la mijlocul secolului al XVII-lea și era făcută din lemn de stejar, în stilul specific Maramureșului, având hramul „Cuvioasa Parascheva”. Bisericuța din lemn a fost vândută în satul Rogoz, iar de aici a fost dusă în satul Izvoarele (Bloaja) unde se află și astăzi. Biserica actuală, în care se slujește, datează din
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de stejar si carpen" și "Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)" și protejază floră și faună rară specifică Dealurilor Lopadei (subunitate geomorfologică a "Podișului Târnavelor Mici"). La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
de faună și floră sălbatică); astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), păr pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
floră sălbatică); astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), păr pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
se asociază unui substantiv adjectival, = "bulumac" (în interpretare liberă = loc plin de stâlpi, poate de trunchiuri). Muntele Puturos cu împrejurimile sale este amintit încă din 1344. Prima atestare documentară are loc în 1756, fiind vorba de un loc în pădure - „"stejarii lungi"”, aflat la hotarul satului Turia . în 1767, se menționează utilizarea - pentru cură, a gazelor sulfuroase. Primele amenajări necesare curei balneare și facilități turistice se construiesc aici în 1895. Spre finalul secolului XIX se construiește local - pentru a folosi gazele
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
fără precedent, el fiind numit „Cîrmaci înțelept”, „conducător vizionar”, „strateg genial”, „stegar viteaz”, „al nostru Erou”, „Eroul națiunii”, „neobosit Erou”, „cel mai de seamă Erou printre eroii neamului”, „Eroul păcii mondiale”, „ctitor de geniu”, „carpatic scut”, „simbol viu al năzuințelor”, „stejar de vis, de-avînt, de omenie”, „vîntul care mișcă pădurea”, „marele tribun al neamului”, „fiu luminat al patriei”, „titan modern”, „marele contemporan”, „fondatorul României socialiste” Media a folosit expresia de "Epoca de Aur a lui Ceaușescu" și o paletă întreagă de
Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu () [Corola-website/Science/330035_a_331364]
-
donat de U.D.R. (Uzinele și Domeniile Reșița), în anul 1937. De asemenea pe părțile laterale sunt scaune, iar în mijloc sunt aranjate pe două rânduri. În anul 2000, scaunele vechi au fost înlocuite cu altele noi din lemn de stejar, executate de meșteri lemnari din Maramureș. În pronaos se află „o lespede dreptunghiulară, imitând marmura roșie, de dimensiunile unui mormânt, sub care probabil este înmormântat Hagi Nicolae Dimitrie. Lespedea însă nu are nici o inscripție”. Pentru pictura bisericii a fost adus
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]