11,919 matches
-
menționat și cu o altă latură a preocupărilor sale. Bunăoară, îl regăsim menționat sub numele de Constantin Popescu-Șerboianu ca achiziționând diverse manuscrise românești vechi, în celebrul catalog întocmit de către Gabriel Ștrempel 88. Astfel, Șerboianu achiziționase în 1907, în calitate de student la teologie, și mai târziu în 1909, un Triod, miscelanee, tipicon, un manuscris cu învățături și îndreptar pentru duhovnic, cuprinzând regulile adecvate ale spovedaniei și cum să canonească păcătoșii. Unele dintre acestea sunt pomenite ca aparținând ulterior bibliotecii mânăstirii Căldărușani. Moare în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
voințe, la Crematoriul Cenușa din București 125. Urna sa se găsește într-un dintre columbariile acestui crematoriu. Cel de al doilea este Iosif Tărău (1882-1969), o personalitate complexă, legată și ea de Biserica Ortodoxă Română 126. Licențiat în drept și teologie, a fost, la începutul carierei sale, secretar al Consistoriului Ortodox Român din Oradea. A participat în calitate de delegat la Adunarea de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, fiind în perioada interbelică ales de două ori deputat. După război a renunțat la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe lumea cealaltă, să știe cine le dă binecuvântarea ultimă"209. Șerboianu este pomenit, în termeni foarte critici, și într-un articol publicat în 1933 tot în Glasul Monahilor de către Ioan (Irineu) Mihălcescu, la aceea oră decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București 210. Semnificativ este faptul că această poziție se înregistra înainte apariția revistei Flacăra Sacră. Mihălcescu, ceva mai târziu viitor Mitropolit al Moldovei, intervenea în tematică pornind de la constatarea creșterii necrologurilor anunțând incinerarea din ziarul Universul. Din capul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-n sens spiritual, fie-n sens material. Clericii noștri însă retrograzi prin excelență s-au opus nu numai luminii spirituale, dar și contra celei materiale ca: gazul metan, gazul albastru, electricitatea etc. Lupta se dă chiar acum de Facultatea de Teologie din București. Iată ce citim în Tezaurului Liturgic, tom II, pag 400, nota 1, 2 și 3 al răposatului profesor Badea Cireșeanu: "Canonul 3 apostolic învață a nu se aduce în altar decât untdelemn pentru candele și tămâie. Și "În
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din Paris, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1941. Popescu Mălăesti, Ion, Ardem sau îngropăm morții, România Mare, București, 1932. Predescu Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Românesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999. Prelipceanu, Vladimir, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1962, pp. 414-428. Prelipceanu, Pr. Prof. Vladimir, În legătură cu problema incinerării, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXV, 11-12, noiembrie-decembrie 1967, pp. 1189-1193. "Preoții rurali și răscoalele țărănești", în Biserica Ortodoxă Română, XXXI, 6, 1907
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969. Răducă, Vasile, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998. Rotar, Marius, Eternitate prin cenușă: O istorie a crematoriilor și incinerărilor umane în România secolelor XIX-XXI, Institutul European, Iași, 2011. Stăniloae, Dumitru, Teologie Dogmatică Ortodoxă, vol. III, carte tipărită cu binecuvântarea Preafericitului părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ed. III, București, Ed. Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 2003. Ștrempel, Gabriel, Catalogul Manuscriselor Românești, vol. III: B.A.R. 3103-4413
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a lui Șerboianu, a fost Lucian Predescu. Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Romanesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999, p. 686. Năstasă și Varga au preluat această informație de la Predescu. 4 Preotului francez, doctor în teologie, Michel Riguet i se atribuie o scrisoare din 1953 adresată Papei Pius al XII-lea, redactată în numele Federației Cremaționiste din Franța, unde a cerut modificarea prevederilor asupra cremațiunii. Această scrisoare, ale cărei origini au fost revendicate și de către Jean Simond
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
209 Ibidem. 210 Asupra activității lui Ioan Ireneu Mihălcescu vezi Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, ed. II, București, Editura Enciclopedică, 2002, p. 293. O analiza mai amplă asupra activității sale o regăsim la Ion Vicovan, Ioan Irineu Mihălcescu. "Apostol al teologiei românești", vol. I, Trinitas, Iași, 2006. Această lucrare cuprinde și o bibliografie a studiilor, recenziilor și diverselor articole publicate de către Mihălcescu de-a lungul vremii. Nu am identificat printre acestea articolul care se referă la tematica cremațiunii, trimițând subtil, la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la tematica cremațiunii, trimițând subtil, la Calinic I. Popp Șerboianu. 211 I. Mihălcescu, "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384, 31 decembrie 1933, p. 1. 212 Ibidem. 213 Ibidem, p. 2. 214 Ibidem. 215 Vladimir Prelipceanu, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1926, pp. 414-428. 216 Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în Slujirea Liturgică, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 1996, pp. 266-269. 217 Vechiul Așezământ sau Testament este dat de Dumnezeu prin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei patriarhatul - 1925), precizează că, totuși, revista „Candela”, ori „Cuvântul preoțesc”, ambele apărute la Cernăuți, au găzduit mai multe articole, știri etc. despre mitropolitul Nectarie, semnate de cunoscuți profesori de teologie, cum ar fi Romulus Cândea, Vasile Loichiță ș.a. Tot aici autorul enumeră și scriitorii care, în ultima vreme, s-au ocupat de personalitatea marelui mitropolit, între aceștia un loc aparte ocupându-l Vasile Diacon, care a scris cea mai recentă
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
aspecte începând cu nașterea mitropolitului (19 februarie 1875), satul natal (Stulpicani) și părinții (Teodor, cantor bisericesc, și Ioana), studiile și școlile pe care le-a urmat (ciclul primar în satul natal, gimnaziul superior „greco-oriental cezaro crăiesc” din Suceava, facultățile de Teologie, Litere și Filosofie din cadrul Universității „Francesco-Iosephine” din Cernăuți, obținând titlurile științifice de licențiat și de doctor, după care studii de specializare la Universitățile din Bonn și Viena, München și Würzburg), continuând apoi cu viața de mirean (s-a căsătorit
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
monahal (în urma decesului soției sale Aurora, în 1918, tunderea în monahism având loc la Mănăstirea Putna ) și funcțiile deținute în Biserica din Bucovina (mai întâi bibliotecar, apoi director al bibliotecii Universității din Cernăuți, după care profesor titular la catedra de Teologie Practică a Facultății de Teologie și chiar decan al acesteia, mai târziu episcop al Cetății Albe și Ismailului, iar la scurtă vreme arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei) și sfârșind cu boala (o boală gravă la stomac, dar și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Aurora, în 1918, tunderea în monahism având loc la Mănăstirea Putna ) și funcțiile deținute în Biserica din Bucovina (mai întâi bibliotecar, apoi director al bibliotecii Universității din Cernăuți, după care profesor titular la catedra de Teologie Practică a Facultății de Teologie și chiar decan al acesteia, mai târziu episcop al Cetății Albe și Ismailului, iar la scurtă vreme arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei) și sfârșind cu boala (o boală gravă la stomac, dar și probleme cardiace) și moartea sa
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
o arată și titlul, activitatea pe care a desfășurat-o viitorul mitropolit, începând cu cea de bibliotecar al Universității din Cernăuți (1919-1923), continuând cu cea de profesor (docent privat încă din 1915, profesor titular din 1919), decan al Facultății de Teologie (1920-1921) și culminând cu cea arhierească: episcop al Cetății Albe și Ismail (1923-1924) și arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei (1924-1935). Primul aspect al activității sale ca mitropolit îl reprezintă elaborarea diverselor regulamente și instrucțiuni necesare bunului mers al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Ordonanțelor”, „Cultura poporului”, „Credința”, „Candela” și altele, precum și la o serie de publicații în limba germană: Wochenschrift für homiletische Wissenschaft, Zeitschrift für Kirchenrecht, Deutsche Zeitschrift für Kirchenrecht etc. În ceea ce privește opera sa, Nicolae Cotlarciuc a scris în mai multe domenii ale teologiei, „lăsând lucrări de o certă valoare mai ales în domeniul dreptului bisericesc..., trecând apoi la cercetări apologetico-filosofice, ca să rămână definitiv la studiile de teologie practică”. Ilustrația volumului este bogată și cuprinde fotografii reprezentând imagini din cimitirul satului Stulpicani (mormântul tatălui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Zeitschrift für Kirchenrecht etc. În ceea ce privește opera sa, Nicolae Cotlarciuc a scris în mai multe domenii ale teologiei, „lăsând lucrări de o certă valoare mai ales în domeniul dreptului bisericesc..., trecând apoi la cercetări apologetico-filosofice, ca să rămână definitiv la studiile de teologie practică”. Ilustrația volumului este bogată și cuprinde fotografii reprezentând imagini din cimitirul satului Stulpicani (mormântul tatălui mitropolitului), poze cu chipul mitropolitului, biserica și satul natal, hărți ale Bucovinei, poze ale bisericii Catedrale și ale Reședinței mitropolitane din Cernăuți, imagini cu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Cotlarciuc, ca de altfel, cele mai multe dintre lucrările mitropolitului. Astfel, Romulus Cândea († 1973), profesor și istoric bisericesc, coleg, prieten și biograf al lui Nectarie Cotlarciuc, publica în „Candela” din anul 1923, un articol intitulat Episcopul Cetăți-Albe - Nectarie N. Cotlarciuc. Profesorul de teologie, Vasile Loichiță (†1958), publica, tot în „Candela”, în 1935, anul morții lui Cotlarciuc, necrologul acestuia. Ion Rusu Abrudeanu, un brav român și un mare apărător și luptător al neamului românesc pentru izbăvirea sa și ieșirea românilor ardeleni de sub gheara tristului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ardeleni de sub gheara tristului Imperiu Austro - Ungar, surprinde în cartea sa, despre primul Patriarh al României, Dr. Miron Cristea, anumite aspecte din viața lui Nectarie. Detalii se mai regăsesc și în alte reviste de specialitate cum ar fi: „Glasul Bucovinei”, „Teologie și viață”, „Cuvântul preoțesc”, „Junimea literară”, care au ieșit de sub tipar în timpul vieții mitropolitului sau, mai târziu, alți scriitori l-au comemorat în paginile acestor reviste teologice. Numele Nectarie Cotlarciuc apare și în dicționare de personalități, de cultură românească, de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și viață”, „Cuvântul preoțesc”, „Junimea literară”, care au ieșit de sub tipar în timpul vieții mitropolitului sau, mai târziu, alți scriitori l-au comemorat în paginile acestor reviste teologice. Numele Nectarie Cotlarciuc apare și în dicționare de personalități, de cultură românească, de teologie română și în enciclopedii: Dicționarul Teologilor Români al lui Mircea Păcurariu, Enciclopedia Bucovinei și Personalități bucovinene, de Emil Satco, Bibliografie românească modernă. Indirect, avem unele informații despre activitatea și timpul în care a activat acest mitropolit, în cărți istorice despre
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
recente, alături de materiale și articole publicate în revistele vremii de atunci, dar și în cele contemporane, și își propune să expună sistematic viața și activitatea mitropolitului, cu detalii despre familia sa, satul său, copilăria, întreaga lui activitate de la Facultatea de Teologie din Cernăuți și desigur, activitatea pastorală pe care a desfășurat-o ca mitropolit al Bucovinei. Înainte de toate, este necesară o incursiune în istorie, pentru a înțelege mai bine situația în care era România de atunci și în special Moldova și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ale vechii Moldove. S-au găsit, așadar, soluții pentru păstrarea culturii și identității. Un factor pozitiv în viața intelectuală bucovineană a fost crearea Universității austriece din Cernăuți, în 1875, și, deși cursurile se țineau în limba germană, cu excepția Facultății de Teologie Ortodoxă unde se țineau în limba română, „studenții români n- au devenit cetățeni «patrioți austrieci», ci dimpotrivă, s-a creat o intelectualitate românească care nu dorea altceva decât unirea cu România”. Este adevărat că generația vârstnică suferise o oarecare influență
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și a avut ca nași pe „antistele (adică primarul) Vasile a ’Popii din Stulpicani și pe cel din Voroneț, Gheorghe Gemănar (Georgie Dzemenar)”. A avut ca pseudonime Nic, Nicu Cotlarciuc „și mai cu seamă Nico C., C.N., un candidat în teologie, Nico C... ciuc”. Informațiile despre părinții lui Nicolae sunt destul de puține, dar suficiente pentru a vedea de unde a moștenit viitorul mitropolit spiritul creștinesc și primit buna educație. „Părinți țărani din munții românești ai țărișoarei noastre”, Teodor și Ioana l-au
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
apoi slujirii preoțești. În acest scop, se înscrie în anul 1895 la Universitatea „Francisco Iosephina” din capitala Bucovinei, Cernăuți (fiind de altfel primul stulpicănean care a părăsit hotarele satului natal pentru a studia), mai întâi ca student la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Litere și Filosofie. În paralel, a audiat și cursurile de drept bisericesc de la Facultatea de Drept din cadrul aceleiași Universități. În perioada studiilor de la Universitatea cernăuțeană, Nicolae Cotlarciuc a avut bucuria de a fi audiat cursurile reputaților
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
În perioada studiilor de la Universitatea cernăuțeană, Nicolae Cotlarciuc a avut bucuria de a fi audiat cursurile reputaților oameni de cultură Ion G. Sbiera, Eusebiu Popovici, Vasile Găină, Isidor Onciu, Emilian Voiuțchi, Teodor și Vasile Tarnavschi. Printre obiectele de la Facultatea de Teologie pe care le-a studiat și viitorul mitropolit, se numără Istoria Bisericească, Noul Testament și Vechiul Testament, Teologie Morală, Teologie Practică, Dogmatică și Filosofia creștină. A studiat de asemenea limbile aramaica, ebraica și greaca, iar la Facultatea de Istorie a studiat Filosofia
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
reputaților oameni de cultură Ion G. Sbiera, Eusebiu Popovici, Vasile Găină, Isidor Onciu, Emilian Voiuțchi, Teodor și Vasile Tarnavschi. Printre obiectele de la Facultatea de Teologie pe care le-a studiat și viitorul mitropolit, se numără Istoria Bisericească, Noul Testament și Vechiul Testament, Teologie Morală, Teologie Practică, Dogmatică și Filosofia creștină. A studiat de asemenea limbile aramaica, ebraica și greaca, iar la Facultatea de Istorie a studiat Filosofia și Istoria Austriei, iar la Facultatea de Drept, Dreptul Roman. Tot în perioada aceasta de student
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]