10,713 matches
-
din rațiuni evidente de spațiu. Concepția despre om Substantivul ebraic care indică persoana, omul nespecificat din punct de vedere sexual, este ’ădăm, termen care apare în povestirile teologice din Cartea Genezei și este frecvent utilizat și în sens colectiv de „umanitate”. În gândirea religioasă a vechiului Israel, persoana era concepută întâi de toate ca o creatură a lui Dumnezeu (Gen 1-2). Deși primele capitole din Cartea Genezei au fost redactate în forma finală în epoca (post)exilică (cf. F. Giuntoli, în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Cerul Cosmologia comună din Orientul Apropiat antic considera că cerul era o boltă solidă (Iob 37,18) ce servea drept susținere apelor cerești care se aflau deasupra sa (Ps 148,8), permițând astfel formarea unui fel de balon care asigura umanității mediul vital în care să poată locui (Gen 1,6). Pe această calotă solidă ce separa pământul de cer erau fixați aștrii care, prin mișcarea lor, anunțau ritmul timpului, anotimpurile și, în consecință, sărbătorile religioase. Cerul, ca acoperiș solid pus
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
antic precum în lupta dintre zeul Baal și zeul Yam din textele de la Ugarit sau mai cunoscuta luptă dintre zeul babilonian Marduk și Tiamat în mitul Enuma Eliș. În cosmologia religioasă a timpului se constituie astfel opoziția dintre Dumnezeu, ocrotitorul umanității și garantul stabilității universului, și mare, văzută ca forță haotică și ostilă lui Dumnezeu. În aceste texte, marea este desemnată nu doar prin termenul uzual (ebr. yam), ci și prin cuvinte cu un pronunțat caracter mitologic precum tehôm („marea primordială
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
4). În aceste cazuri, precum în Ps 18,5.17; 69,2-4.15-16; Am 9,2-3, expresii precum „adâncul mării”, „vuietul mării” sau altele de același fel, cu siguranță, se referă la puterile haotice primordiale potrivnice vieții și dușmani ai umanității. Această simbologie cosmică evocă cert unele mitologii din Orientul Apropiat care presupun existența, în timpurile primordiale, a unei opoziții cosmice între zeul suprem al vieții și puterile morții (de exemplu, în mitul babilonian Enuma Eliș). Aceste imagini sunt foarte asemănătoare
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
comunitățile suprasătești, societățile naționale și unitățile internaționale constituite din grupări de națiuni în genul Ligii Națiunilor, ori al celor atestate de etnosociologia balcanică a lui Paul H. Stahl, de la care se poate face saltul la știința acelei unități sociale numite umanitate. Meritul incontestabil al Școlii lui Gusti este atestat deopotrivă de originalitatea paradigmei pe care a creat-o, precum și de noblețea sufletului deschis către lumea anonimă a țăranilor. Cronologia Școlii sociologice a lui D. Gusti. Supraviețuitorii În 1948, „ultima serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
societățile naționale și la unitățile internaționale create, constituite din grupări de națiuni în genul Ligii Națiunilor ori al celor atestate de etnosociologia balcanică a lui Paul H. Stahl, de la care se poate face saltul la știința acelei unități sociale numite umanitate - Școala lui F. Le Play, rămasă în memorie drept prima „școală monografică” Metoda este aceea a unui integrism sociologic progresiv, procedeele folosite pentru a integra aceste membra disjecta - cunoștințe disparate despre unitățile sociale - sunt: monografia unităților sociale, metoda studiilor regionale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un alt plan, instituția „vecinătății” a avut o influență dominantă în viața socială a satului românesc din Mărginimea Sibiului. Prin natura lor, oamenii sunt sociabili. Tendința de a se organiza și coopera în cadrul unor relații interdependente este inerentă, iar istoria umanității se confundă cu istoria organizațiilor sociale. Grupurile și organizațiile sunt o parte adânc înrădăcinată în existența noastră cotidiană. Ne naștem într-o familie cu ajutorul unei organizații. Apoi ne petrecem o foarte mare parte din viață în instituții formale și grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și îndeplini o diversitate mare de scopuri și obiective. Apariția instituției „vecinătății” în comunitățile din sudul Transilvaniei ca o instituție centrală, distinctă și călăuzitoare a fost evenimentul central în istoria socială a acestor comunități. Rareori, dacă nu cumva niciodată, istoria umanității a cunoscut o nouă instituție care să devină atât de rapid indispensabilă comunității și la fel de rar s-a văzut ca o nouă instituție să întâlnească o atât de slabă rezistență și forță de pătrundere. Desigur această instituție a cunoscut dezvoltări
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu Abecedarul, sunt pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile nepărtinice. O pedagogie pretins civică ce convertește totul în strategii ideologice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și este acoperit cu jar făcut din lemn de mirt, care aromatizează carnea. Am pomenit mai sus vechimea neolitică a rețetei; în realitate, ea descinde direct din paleoliticul superior, acest tip de gătire fiind printre cele mai vechi din istoria umanității. Liliane Plouvier o menționează într-un studiu intitulat Europa la masă (publicat în cadrul proiectului „Europa la masă - multiculturalitate, identitate europeană și obiceiuri alimentare“): „Modurile de gătire au evoluat mult pe parcursul paleoliticului. Tehnicile cele mai primitive sunt piatra încinsă și coacerea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
altă parte, ne putem înțelege pe noi înșine și pe alții numai în măsura în care transpunem viața noastră trăită în orice fel de expresie a unei vieți, proprii sau străine. Conexiunea trăire, expresie și comprehensiune este astfel pretutindeni procedeul științific prin care umanitatea este prezentă pentru noi ca obiect al științelor spiritului. ș...ț O știință aparține numai atunci științelor spiritului când obiectul ei ne este accesibil printr-o atitudine întemeiată în articularea vieții, expresiei și comprehensiunii”1. Clarificarea acestei distincții are consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Lao-tse și Confucius în China, Zarathustra în Persia, Socrate, Heraclit și Pitagora în Grecia și unii dintre profeții biblici, precum Isaia. Filosoful german Karl Jaspers este de părere că apariția simultană a acestor mari gânditori reprezintă zorii civilizației spirituale a umanității. Buddha a trăit în perioada de edificare a civilizației indiene tot așa cum Socrate a trăit în perioada edificării civilizației Greciei antice. Despre Socrate, Cicero spunea că „mai întâi a coborât filosofia din cer pe pământ, a așezat-o în cetate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
adus cu sine o ramură din arborele sacru al Iluminării care, răsădită fiind, a prins rădăcini și crește până în zilele noastre la Anurădhapura. Învățătura buddhistă a lăsat o amprentă inconfundabilă asupra destinului regelui Aśoka. El este singurul exemplu din istoria umanității a unui cuceritor victorios aflat în culmea puterilor sale, care încă poseda forțele necesare pentru a-și continua cuceririle teritoriale, și care totuși a renunțat la război și violență și a adoptat calea păcii și a nonviolenței. În timpul domniei regelui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în propriile forțe. Astfel, Buddha se transformă cu timpul în divinitate. În cadrul Mahăyănei nu numai că sunt satisfăcute necesitățile religioase ale maselor, dar și filosofia sublimată cunoaște o nouă înflorire. „Ansamblul doctrinelor sale complexe constituie unul din principalele eforturi ale umanității de a interpreta problemele Universului și enigma destinului uman”. Buddhismul Mahăyăna a avut două școli principale: Mădhyamika, fondată în jurul anului 200 d. Hr. de Năgărjuna, și Yogăćăra, al cărui întemeietor a fost Asanga și care a trăit în secolul al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
religie a reușit? Mahomed este și el un învins, căci n-a reușit să cucerească lumea așa cum ar fi vrut. Existența umană evoluează într-un ritm alert, iar religiile rămân oarecum în urmă. Trebuie să avem totuși încredere în viitorul umanității. Buddha și Iisus nu mai sunt, dar spiritele lor trăiesc încă în inimile adepților și mai au încă multe de spus. Important este să fim pregătiți și să vrem să le ascultăm. ÎNCHEIERE Buddha s-a dovedit a fi un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
om poate deveni Buddha. Orice om are în el însuși potențialitatea de a deveni un Buddha, dacă dorește acest lucru și depune efort pentru aceasta. Putem să-l numim pe Buddha omul par excellence. El era atât de desăvârșit în „umanitatea” sa, încât a ajuns să fie privit mai târziu în religia populară drept aproape un „supra-om”. Una dintre trăsăturile caracteristice ale învățăturii buddhiste este autoîncrederea. Buddha însuși a spus: „Sunteți proprii voștri maeștri; lucrurile depind de voi înșivă. Eu sunt
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
trebuie să vă îngrijiți”. „Laboratorul” în care nobilele adevăruri ale lui Buddha au fost elaborate a fost experiența lui de viață. Geniul lui a constat în capacitatea de a distila esența acestei experiențe și de a o face accesibilă întregii umanități. În expunerea învățăturii sale, Buddha a adoptat următoarea regulă: „orice adevăr pe care-l afirm, trebuie mai întâi să-l fi trăit, să-l fi văzut, să-l fi cunoscut, să-l fi simțit eu însumi”. Buddha îi invită pe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
asemenea, numeroase asemănări. Conceptul de păcat, original în creștinism, și idealul evadării din robia acestuia, la fel ca și calea buddhistă care caută eliberarea omului din imperiul dorinței, exprimă intensitatea aspirației individului spre izbăvire. Ambele sunt strâns legate de idealurile umanității și de strădania de a da un sens vieții. De mai bine de 2000 de ani, buddhismul și creștinismul reprezintă suporturi spirituale pentru nenumărate popoare și sursele idealurilor acestora. Profesorul Nakamura a enumerat trei factori care, după părerea sa, au
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
o cultură se organizează și e legată direct de instituțiile acelei culturi, care pot fi formale sau informale"42. Cele mai importante instituții ale organizării sociale sunt: Familia cea mai veche formă de organizare socială pe care a cunoscut-o umanitatea, cu un rol esențial din punct de vedere social și cultural. Mai întâi în familie, copilul își însușește cele mai importante norme, valori, comportamente, atitudini specifice culturii din care face parte, influențele culturale ale familiei mergând de la învățarea limbajului la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unor valori, nu trebuie să presupună impunerea cu forța a acestor concepții și valori, Celuilalt. Percepția alterității este corelată cu o exacerbare a caracteristicilor prin care Celălalt este exclus din universul celui care îl percepe, afară din civilizație și din umanitate. Totuși, de mult timp, omenirea dispune de uneltele necesare pentru a fonda o știință aptă să lumineze fenomenele alterității. Condițiile politice nu au permis ca aceste unelte să fie organizate într-o știință, iar primele contacte între europeni și celelalte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
culturi au avut loc sub forma negativă a colonizărilor, adică a subjugării politice și economice. Dacă Celălalt nu ar fi fost redus la starea de copil care trebuie asistat, la starea de vestigiu primitiv al unei epoci arhaice a originilor umanității, sau la situația juridică de sclav, ar fi putut fi recunoscute în producțiile sale fapte de cultură, în cutumele sale reguli, în superstițiile sale o religie, în maniera sa de a fi expresia filosofiei sale de om și locul omului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de civilizație, altfel spus aceea de a ține cont de ecartul dintre "ei" (sălbatici) și "noi" (civilizați). Istoria abstractă și universală postulată de teoreticienii Luminilor este în realitate traiectoria particulară a unei civilizații, istoria singulară a unei porțiuni limitate a umanității care se oferea ca model al unui destin universal; ea este marcată așadar de europocentrism. În secolul al XIX-lea, progresul paleontologiei are efecte importante asupra antropologiei, antrenând o îndepărtare temporală crescândă față de "primitivii" contemporani. Dacă depărtarea dintre sălbatici și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
publicate Idées sur la philosophie de l'histoire de l'humanité în anii 1784-1791, pentru ca viziunea lui Herder să devină cu adevărat inteligibilă și nuanțele să devină evidente. El se sprijină în mod constant pe o metaforă organicistă a dezvoltării umanității percepute ca fiind analoagă regnului animal sau vegetal, cel puțin în ceea ce privește limbajul. Pentru Herder, "societatea este starea naturală a omului" iar această stare este, în egală măsură, cea a unei "națiuni cu un caracter distinctiv pe care să și-l
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
consimțămîntul, dorința clar exprimată de a continua viața comună. Existența unei națiuni este (iertați-mi această metaforă) un plebiscit zilnic."237 Același lucru afirmase Mill în 1861, dar într-un alt mod, mai complex, cînd scria că "o parte a umanității poate fi considerată o naționalitate atunci cînd membrii săi sînt reuniți prin simpatii comune pe care nu le mai împărtășesc și cu alții; acestea îi determină să coopereze între ei cu mai mare plăcere decît ar coopera cu un alt
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
clasică, și o preocupare estetă. În ce privește ansamblul datelor concrete, pseudoreferențiale, ale lumii ficționale construite de autor, acesta e greu de rezumat: extrem de bogat, alcătuit din elemente de o mare diversitate, el tinde să coincidă cu o imagine panoramică a existenței umanității moderne. Câteva filoane tematice privilegiate sau corpuri de motive și situații recurente pot fi totuși remarcate: „aventurosul” romanesc (parodiat cu ironie și bună dispoziție), patrimoniul autobiografic (de la spațiul fabulos, transfigurat de nostalgie, al Târgoviștei până la sihăstrirea intermitentă la Pietroșița, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]