11,047 matches
-
reînvie tiparul atașamentului stabilit în copilărie și adolescența timpurie, față de figura de atașament. în cazul atașamentului securizant, interpretările și comportamentele vor fi calme și bazate pe încrederea în celălalt. În cazul atașamentului insecurizant evitant sau a celui ambivalent/ rejectant, comportamentele violente față de partener vor fi inevitabile, deși diferite. Violența va fi exprimată cu atât mai deschis cu cât agresorul nu se simte privit critic de mediul social (așa cum se întâmplă în cazul unei mentalități colective tolerante față de violență sau care promovează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
agresorul nu se simte privit critic de mediul social (așa cum se întâmplă în cazul unei mentalități colective tolerante față de violență sau care promovează valori patriarhale), nu se simte expus riscului de a suporta o pedeapsă ca o consecință a actelor violente (când femeia nu poate fi văzută ca o amenințare, fiind mai slabă, nesusținută și neprotejată de o rețea socială, iar legile nu au putere de a proteja în intimitatea cuplului) și dacă a învățat deja în relații anterioare (începând cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relație cu un partener securizant, relația poate merge bine atâta vreme cât partenerul nu dă semne că dorește să părăsească relația. Dacă însă apar astfel de semne sau interpretarea pe care o dă partenerul evitant este aceasta, pot apărea reacții și comportamente violente față de partener. Violența însă este imediat prezentă în cazul în care partenerul este ambivalent rejectant. Dar în astfel de relații, partenerul evitant va încerca să se separe, punându-se la adăpost. c) Adulții clasificați în categoria atașamentului insecurizant ambivalent trăiesc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o va lăsa pradă violenței, în realitate relația este influențată de ambii parteneri, de combinația sau modul în care ei se completează reciproc. înțelegerea violenței domestice din perspectiva teoriei atașamentului este importantă nu doar pentru explicarea mecanismelor declanșatoare ale comportamentelor violente față de partener, ci și pentru prefigurarea relației cu terapeutul (Adshead, 1998). Terapeutul, devenind o persoană semnificativă în viața pacientului, va fi încărcat cu aceleași așteptări și va fi tratat cu aceeași atitudine violentă, ca și partenerul de viață, deși desigur
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doar pentru explicarea mecanismelor declanșatoare ale comportamentelor violente față de partener, ci și pentru prefigurarea relației cu terapeutul (Adshead, 1998). Terapeutul, devenind o persoană semnificativă în viața pacientului, va fi încărcat cu aceleași așteptări și va fi tratat cu aceeași atitudine violentă, ca și partenerul de viață, deși desigur, mai puțin manifestă ținând seama de interdicțiile sociale. Teoria învățării sociale (Bandura, 1973) aduce o importantă perspectivă, pe care o putem consideră complementară teoriei atașamentului, asupra violenței domestice. Teoria susține că individul învață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acest lucru, la rândul tău vei folosi cu copiii tăi aceleași metode. Teoria se aplică atât agresorului, cât și victimei, căci neputința victimei se învață în aceste experiențe sau observații făcute în raporturile cu ceilalți. înveți aceste metode de soluționare violentă a problemelor și în același timp deprinzi principii de rezolvare a problemelor, o filosofie de viață, pe care le aplici și în alte situații sociale, în afara familiei. Deși copiii sunt bătuți cu intenția disciplinării și a desființării comportamentelor nedorite, bătaia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comportamentului copiilor, consecutiv bătăilor primite cu intenție de disciplinare, precum și dezvoltarea unor comportamente abuzive, de agresor sau victimă, mai târziu în cadrul relațiilor de cuplu (Swinford et al., 2000). Aceeași teorie, susținută de numeroase studii ulterioare, furnizează explicația căutării unui partener violent sau cu înclinații de victimă, la vârsta construirii intimității. învățarea care se produce se bazează pe mecanisme nedeplin elucidate, în care vârsta, sexul, alte condiții ce țin de eficiența rețelei sociale disponibile, au o importantă contribuție. Bazându-se pe alte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relațiile cu copiii, lipsa de sprijin pentru rezolvarea problemelor pe care copiii le întâmpină pot conduce la comportamente antisociale la copiii deveniți adulți. Dimpotrivă, menținerea căldurii în relația cu copilul, disponibilitatea permanentă de a-l sprijini, frânează dezvoltarea de comportamente violente în relația de cuplu, în ciuda disciplinării prin pedepsirea fizică a copilului. Adesea, chiar portretul partenerului agresiv este descris cu caracteristici ce se regăsesc la tipul atașamentului ambivalent: impredictibil, imatur și labil emoțional, acuzându-l pe celălalt pentru problemele apărute, gelos
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevoie de a-l controla, de a-l domina și de a-l folosi pe celălalt, nesigur, cu personalitate inconstantă, incapabil de a-și controla impulsurile, exploziv (Mayseless, 1991). Tipul evitant, mai inhibat în reacții, ajunge mai rar la comportamente violente, dar acestea sunt mult mai intense și cu o mare vinovăție posteveniment. Stima de sine scăzută, neîncrederea în partener, posesivitatea, gelozia sunt caracteristici frecvent întâlnite la partenerii din cuplurile bântuite de violență. 1.7.5. Tipuri de violență în familie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de risc și posibilii factori protectivi diferă la tipuri diferite de violență domestică. Intervenția nu trebuie să țintească protejarea familiei cu orice preț, sacrificându-i pe membrii săi, așa cum se întâmplă atunci când intervențiile ce se fac cu sau în familiile violente au la bază viziuni limitate asupra manifestărilor violenței în familie. Pe de altă parte, politicile sociale de prevenire a violenței în familie necesită o bună recunoaștere a specificului violenței domestice, comparativ cu alte tipuri de violență și o recunoaștere a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței domestice, Perrone și Nannini (1996) diferențiază între formele de violență domestică punitivă, în care se conturează rolul agresorului, de regulă bărbatul, și al victimei, de regulă femeia, și violență domestică agresivă, în care ambii parteneri inițiază sau au reacții violente în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al strategiei de intervenție, dar și al speranței de „vindecare”. în cazul violenței agresive, șansele celor doi parteneri, simultan victime și agresori, de a deprinde un mod pașnic de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a lui de a schimba starea lucrurilor pot da speranțe de eficiență în intervenție. Alți autori, utilizând denumiri diferite, recunosc existența a două tipuri distincte de violență. DeMaris și colaboratorii săi (2003) studiază manifestările violenței masculine intense, în care comportamentul violent se manifestă doar la bărbat și are ca victimă femeia, și a violenței fizice agresive, în care manifestările pot fi inițiate de ambii parteneri de cuplu sau chiar doar de femeie. Aceeași dihotomizare a relațiilor violente în familie o face
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intense, în care comportamentul violent se manifestă doar la bărbat și are ca victimă femeia, și a violenței fizice agresive, în care manifestările pot fi inițiate de ambii parteneri de cuplu sau chiar doar de femeie. Aceeași dihotomizare a relațiilor violente în familie o face Johnson (1995) care susține, în urma unei ample cercetări întreprinse pe cazuri aflate în adăposturi pentru victimele violenței domestice, în SUA și alte țări vestice, că în unele familii apar incidente de violență provocate fie de soț
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tendința de a-l controla pe celălalt, numită „violență situațională de cuplu”; 2. violența comisă de partenerul care nu prezintă tendința de a-l controla pe celălalt, împotriva partenerului care exercită un control coercitiv; este vorba despre așa-zisa „rezistență violentă”; 3. violența ce însoțește controlul coercitiv exercitat față de partenerul neviolent sau violent, dar fără comportament de control, numită de autor „terorismul intim”; 4. violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii parteneri de cuplu, numită „control violent reciproc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2. violența comisă de partenerul care nu prezintă tendința de a-l controla pe celălalt, împotriva partenerului care exercită un control coercitiv; este vorba despre așa-zisa „rezistență violentă”; 3. violența ce însoțește controlul coercitiv exercitat față de partenerul neviolent sau violent, dar fără comportament de control, numită de autor „terorismul intim”; 4. violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii parteneri de cuplu, numită „control violent reciproc”. într-o lucrare apărută în 1983, Black vorbește despre tipul de violență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
control violent reciproc”. într-o lucrare apărută în 1983, Black vorbește despre tipul de violență „de pradă”, comisă cu scopul obținerii unor avantaje și violența „moralistă”, dezvoltată ca răspuns de persoana care pierde în cadrul conflictului. Black (1983) nu tratează comportamentele violente ca pe devianțe comportamentale, aparținând criminalilor, ci consideră mai degrabă că acestea apar, conducând uneori spre crime, ca forme de „autoajutorare”prin care persoana vătămată răspunde unor comportamente de atac sau încearcă să facă față unui conflict. Alți autori au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de violență, în general, ținta atacurilor dezvoltă așa cum am menționat în capitolul anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului că în 30 50% din cuplurile violente, comportamentele violente ale partenerilor apar înainte de căsătorie, acest lucru nu declanșează autoapărarea la partenerul-victimă care alege să trăiască împreună cu agresorul. Mai mult încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în general, ținta atacurilor dezvoltă așa cum am menționat în capitolul anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului că în 30 50% din cuplurile violente, comportamentele violente ale partenerilor apar înainte de căsătorie, acest lucru nu declanșează autoapărarea la partenerul-victimă care alege să trăiască împreună cu agresorul. Mai mult încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului că în 30 50% din cuplurile violente, comportamentele violente ale partenerilor apar înainte de căsătorie, acest lucru nu declanșează autoapărarea la partenerul-victimă care alege să trăiască împreună cu agresorul. Mai mult încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de Flynn (1987, p. 295) arată că: a) „relațiile premaritale și maritale au caracteristici comune care contribuie la apariția violenței în interacțiune; b) formele și frecvența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de Flynn (1987, p. 295) arată că: a) „relațiile premaritale și maritale au caracteristici comune care contribuie la apariția violenței în interacțiune; b) formele și frecvența manifestărilor violente în relația maritală rămân similare cu cele din relațiile premaritale; c) violența etalată în relația premaritală poate servi ca training pentru comportamentele și manifestările violente din cadrul relației maritale”. Din această situație demonstrată de cercetări se nasc alte aspecte specifice ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au caracteristici comune care contribuie la apariția violenței în interacțiune; b) formele și frecvența manifestărilor violente în relația maritală rămân similare cu cele din relațiile premaritale; c) violența etalată în relația premaritală poate servi ca training pentru comportamentele și manifestările violente din cadrul relației maritale”. Din această situație demonstrată de cercetări se nasc alte aspecte specifice ale violenței domestice, așa cum am menționat anterior, care dau diferența față de orice altă formă de violență: accesul permanent al agresorului la victimă și capacitatea scăzută a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi părinți la rândul lor și vor fi văzuți ca parteneri de cuplu, rolurile de victimă și agresor în cuplu vor trece mai departe, de la o generație la alta. Din nou, teoria atașamentului clarifică mecanismele trecerii transgeneraționale a strategiilor comportamentale violente, față de persoanele semnificative, în cadrul continuității transgeneraționale a atașamentului (Mayseless, 1991). Aspectul de destin, de lege nescrisă a trecerii transgeneraționale a violenței în cuplu, a condus la cercetări axate pe indivizi provenind din familii bântuite de violență, dar care ajungând adulți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de destin, de lege nescrisă a trecerii transgeneraționale a violenței în cuplu, a condus la cercetări axate pe indivizi provenind din familii bântuite de violență, dar care ajungând adulți și întemeindu-și propriul cuplu nu au demonstrat comportamente de relaționare violentă față de partener. Cum se construiește reziliența acestor indivizi, ce-i face capabili să nu reproducă în viața de cuplu comportamentele violente de relaționare în cuplu la care au fost martori sau uneori victime indirecte? Un studiu interesant condus de Lackey
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familii bântuite de violență, dar care ajungând adulți și întemeindu-și propriul cuplu nu au demonstrat comportamente de relaționare violentă față de partener. Cum se construiește reziliența acestor indivizi, ce-i face capabili să nu reproducă în viața de cuplu comportamentele violente de relaționare în cuplu la care au fost martori sau uneori victime indirecte? Un studiu interesant condus de Lackey și Williams (1995), urmărește evidențierea factorilor care au stopat trecerea transgenerațională a violenței domestice, din perspectiva teoriei „legăturilor sociale”a lui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cât sunt mai slabe legăturile cu atât mai degrabă oamenii, în fața unor oportunități, vor acționa dând curs tendințelor deviante”(Lackey, Williams, 1995, p. 296). Dintre cele patru categorii de legături sociale două se relevă ca fiind decisive în stoparea comportamentelor violente față de partener, de rețeaua socială sau față de comunitate: atașamentul față de partenerul de viață, față de prieteni și rudenii, precum și credințele. Dar cel mai important rămâne atașamentul față de partenerul de cuplu. „în ciuda istoriei de familie violente, bărbații care dezvoltă un atașament puternic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]