10,730 matches
-
armata română un efectiv care a depășit cu puțin 10.000 de oameni, posibilitățile de încadrare ale unui număr mai mare fiind spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat Revoluția Rusă. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din Moldova, constituirea unei mari unități operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care defecțiunea rusă a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva Puterilor Centrale. Astfel
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
încadrare ale unui număr mai mare fiind spre sfârșitul anului 1917, drastic limitate de direcția în care a evoluat Revoluția Rusă. Deși câteva detașamente de voluntari au participat la luptele de pe Frontul din Moldova, constituirea unei mari unități operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care defecțiunea rusă a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva Puterilor Centrale. Astfel, Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni, constitut cu baza la Hârlău, s-a rezumat la misiuni de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
participat la luptele de pe Frontul din Moldova, constituirea unei mari unități operative a voluntarilor a întârziat până în punctul în care defecțiunea rusă a pus România în cvasiimposibilitatea de a-și mai putea fructifica efortul militar împotriva Puterilor Centrale. Astfel, Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni, constitut cu baza la Hârlău, s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse - aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a Basarabiei, după proclamarea independenței acesteia
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de trupele Armatei Ruse - aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a Basarabiei, după proclamarea independenței acesteia. Succesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe Frontul de Vest, contramandată însă după semnarea preliminariilor Păcii de la Buftea și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia însă, ca efect al ajungerii Partidului Bolșevic la cârma statului, situația prizonierilor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
proclamarea independenței acesteia. Succesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe Frontul de Vest, contramandată însă după semnarea preliminariilor Păcii de la Buftea și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia însă, ca efect al ajungerii Partidului Bolșevic la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Vest, contramandată însă după semnarea preliminariilor Păcii de la Buftea și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a acestora în cadrul societății românești. În Rusia însă, ca efect al ajungerii Partidului Bolșevic la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât Rusia bolșevică a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns - dacă
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Bolșevic la cârma statului, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați rămași pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit semnificativ, cu atât mai mult cu cât Rusia bolșevică a ajuns în stare de război cu Regatul României. În marea lor majoritate, voluntarii care mai rămăseseră fie au trecut pe ascuns - dacă au putut, în România, fie au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi pedepsiți de către administrația austro-ungară ca „trădători”. Blocați
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Civil, în perioada 1918-1921 aceștia din urmă au fost implicați, inevitabil, în problemele interne ale Rusiei. Românii au fost astfel siliți să se reorganizeze pe teritoriul rus situat la este de munții Urali sub forma unui al doilea corp de voluntari, organizarea fiindu-le sprijinită atât de către guvernul român, cât și de către Misiunea Militară Franceză din Rusia. Din cauza situației volatile și confuze, înființarea acestui al doilea corp a întârziat până în luna august 1918. Acesta luat ființă la Celeabinsk, dar a fost
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
în privința înzestrării, a fondurilor și a furnizării de cadre cu pregătire militară superioară. Destinat inițial unor misiuni de pază și unor misiuni de sprijin ale frontului antibolșevic și anticentralist orientat spre vest, în cursul toamnei și iernii 1918 Corpul de Voluntari - cu un efectiv inițial de aproximativ 2.500 și, ulterior de aproximativ 5.000 de militari, și-a desăvârșit organizarea și și-a precizat misiunea (lupta pentru desăvârșirea idealului național român). În noiembrie 1918, colonelul ceh Eduard Kadlec a fost
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
implicare militară care nu ar fi servit interesului național românesc, s-a declanșat un conflict de interese între conducerea superioară a Corpului - sprijinită de ofițerii francezi ai Misiunii și cei care răspundeau de respectiva unitate din partea Guvernului Român și din partea voluntarilor, în contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
contextul în care primii intenționau să folosească trupele în lupta împotriva bolșevicilor. În acest timp, reorganizarea Corpului s-a efectuat în iarna 1918-1919 atât conform unor criterii mai stricte, cât și în sensul unor aspirații care nu erau, neapărat proprii voluntarilor înrolați, iar efectivul unității s-a diminuat astfel la aproximativ jumătate prin selecție sau prin plecări voluntare. Deoarece conflictul de interese a persistat până la începutul primăverii 1919, militarii unității au fost folosiți până atunci doar la activități de pază ale
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
sarcinii Misiunii, în august 1920, aceasta a reușit și conversia în bani a unei cantități semnificative de materiale de război ale unității și ale României, aflate în depozitele din Extremul Orient rus. După reintrarea României în război, odată cu remobilizarea Corpului Voluntarilor au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în perioada interbelică a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în perioada interbelică a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și gradele militare și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele României comuniste. În acea perioadă, fenomenul voluntariatului militar s-a regăsit în cadrul mai multor popoare, odată cu declanșarea războiului luând amploare formarea unor corpuri de militari
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
sub această formă în cadrul trupelor propriei națiuni, sau prin dezertare și trecere la inamic - alături de trupele fostului adversar, în lupta împotriva armatelor în care se aflau concentrați membrii națiunilor dominante. Apărute într-o perioadă nepropice statului român, aceste corpuri ale voluntarilor români din Ardeal, Banat și Bucovina au avut un rol foarte important în constituirea României Mari, acțiunile lor făcând cunoscută sub aspect politic, hotărârea voluntarilor de a lupta pentru eliberarea națională și unirea cu România. Atât trupelor de voluntari recrutate
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
aflau concentrați membrii națiunilor dominante. Apărute într-o perioadă nepropice statului român, aceste corpuri ale voluntarilor români din Ardeal, Banat și Bucovina au avut un rol foarte important în constituirea României Mari, acțiunile lor făcând cunoscută sub aspect politic, hotărârea voluntarilor de a lupta pentru eliberarea națională și unirea cu România. Atât trupelor de voluntari recrutate în Rusia, cât și celor preconizate să includă prizonierii din Franța și Italia precum și emigranții români din America le-a fost rezervat un rol deosebit
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
ale voluntarilor români din Ardeal, Banat și Bucovina au avut un rol foarte important în constituirea României Mari, acțiunile lor făcând cunoscută sub aspect politic, hotărârea voluntarilor de a lupta pentru eliberarea națională și unirea cu România. Atât trupelor de voluntari recrutate în Rusia, cât și celor preconizate să includă prizonierii din Franța și Italia precum și emigranții români din America le-a fost rezervat un rol deosebit, luându-se în considerare faptul că nimic nu ar fi putut influența mai puternic
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
faptul că nimic nu ar fi putut influența mai puternic atitudinea Aliaților față de dorința popoarelor monarhiei austro-ungare, decât lupta acestora cu arma în mână împotriva fostei lor „patrii vitrege”. În contextul situării în aceeași tabără militară, activitatea de mobilizare a voluntarilor în Imperiul Rus a avut aici o amploare deosebită. Aceasta s-a datorat atât faptului că aici s-a aflat majoritatea prizonierilor etnici români din Armata Austro-Ungară, cât și a vecinătății geografice propice unei încadrări mai rapide a celor înrolați
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
numai dacă aceștia s-au declarat maghiari, deoarece respectivele ajutoare au fost împărțite numai ungurilor, germanilor și polonezilor. Posibilitățile financiare, atât ale prizonierilor (fie ei simpli soldați, subofițeri sau ofițeri), cât și ale celor care s-au angajat ulterior ca voluntari, au fost extrem de reduse. Acestea s-au limitat la micile solde plătite conform normelor de drept internațional de autoritățile ruse, solde care abia dacă ajungeau pentru asigurarea existenței. Chiar și în condițiile deschiderii în luna octombrie 1917 a unei subscripții
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
închiderea graniței României cu Rusia pe perioada neutralității, imigrația ardelenească din Regat nu s-a putut interesa de soarta prizonierilor transilvăneni, considerați de statul român drept o problemă internă a Austro-Ungariei. Inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers intrarea României în război, apărând încă de la începutul conflictului mondial, deoarece mulți dintre prizonieri au dorit să se alăture efortului militar de distrugere a Imperiului Dualist. Cu predilecție, această inițiativă s-a datorat intelectualilor aflați printre captivi și
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Diamandy, nu au răspuns scrisorilor venite de la prizonierii români din lagăre. În prima fază, autoritățile politice și militare din Regat au tratat cu indiferență și neîncredere inițiativa unor intelectuali ardeleni și bucovineni din Rusia, de a fi organizate unități de voluntari dintre prizonieri. Spre diferență de autorități, demersul a fost sprijinit însă de cei aflați în refugiu în România. Mulți dintre voluntari au considerat însă atitudinea autorităților jignitoare, iar pe alocuri ea s-a dovedit a fi demobilizatoare. Aceasta s-a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
tratat cu indiferență și neîncredere inițiativa unor intelectuali ardeleni și bucovineni din Rusia, de a fi organizate unități de voluntari dintre prizonieri. Spre diferență de autorități, demersul a fost sprijinit însă de cei aflați în refugiu în România. Mulți dintre voluntari au considerat însă atitudinea autorităților jignitoare, iar pe alocuri ea s-a dovedit a fi demobilizatoare. Aceasta s-a întâmplat atât datorită ignorării de către conducătorii militari a faptului că, potențial voluntarii puteau completa rândurile Armatei Române cu câteva zeci de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de cei aflați în refugiu în România. Mulți dintre voluntari au considerat însă atitudinea autorităților jignitoare, iar pe alocuri ea s-a dovedit a fi demobilizatoare. Aceasta s-a întâmplat atât datorită ignorării de către conducătorii militari a faptului că, potențial voluntarii puteau completa rândurile Armatei Române cu câteva zeci de mii de soldați având experiența a 2-3 ani de război, cât și din cauza lipsei de înțelegere la adevărata valoare a semnificației politice a voluntariatului - care reprezenta însăși contestarea Dublei Monarhi de către
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
că au împărtășit alte convingeri, fie temerii pentru familiile lor rămase acasă, fie incapacității fizice sau invalidității. Insuccesele trupelor române din anul 1916 au avut de asemenea, o influență demoralizatoare. La modul global, aprecierile din acea vreme făcute de foștii voluntari precum și documentele păstrate, au conturat totuși concluzia că numărul celor care ar fi putut fi aduși în țară pentru a fi încadrați în armată ar fi depășit 50.000, număr aproximativ echivalent cu efectivele a patru divizii de infanterie. În
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
încadrați în armată ar fi depășit 50.000, număr aproximativ echivalent cu efectivele a patru divizii de infanterie. În mod ciudat, după intrarea României în război granița de pe Prut cu Imperiul Țarist a fost închisă ermetic de ruși, astfel că voluntarii au pierdut contactul cu Regatul, contact care fusese stabilit în anii de neutralitate. Deoarece guvernul țarist avea nevoie de mână de lucru pe marile moșii și în fabrici, a privit cu rezervă eliberarea prizonierilor și s-a împotrivit acesteia. La
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
li s-a permis încadrarea în Armata Română. Lagărul de prizonieri de război de la Darnița a fost desemnat de STAVKA la data de 1/13 septembrie 1916, ca loc de concentrare a prizonierilor care au dorit să se înroleze ca voluntari în Armata Română. În aceeași zi fruntașii ardeleni Vasile Lucaciu, Octavian Goga și Octavian C. Tăslăuanu, au înaintat Consiliului de Miniștri din capitala României, un memoriu în care au solicitat Guvernului Român să se implice în activitatea de concentrare și
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]