106,263 matches
-
au încercat să rezolve Chestiunea Orientală și să pună capăt amenințării Rusiei la adresa Imperiului Otoman. Aliații au propus ca, în schimbul încetării ostilităților, Rusia să renunțe la protectoratul asupra Principatelor Dunărene, la pretențiile de amestec în afacerile interne ale otomanilor în sprijinul creștinilor ortodocși, să fie de acord cu revizuirea Convenției Strâmtorilor din 1841 și să acorde drept de liber trafic pe Dunăre tuturor națiunilor europene. Țarul a refuzat să se supună celor „Patru Puncte” și Războiul Crimeii a continuat. Negocierile de
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
și să se opună Rusiei în cazul Chestiunii Orientale. Amestecul rușilor în afacerile Imperiului Otoman nu amenințase însă în niciun moment interesele Franței în regiune. De aceea, Franța a abandonat poziția napoleoniană față de Rusia după stabilirea republicii. Bucurându-se de sprijinul lui Otto von Bismarck și încurajată de modificarea de politică a Franței, Rusia a denunțat clauzele care priveau Marea Neagră în tratatul din 1856. Imperiul Rus și-a reînființat o flotă în Marea Neagră, dat fiind faptul că Regatul Unit, fără sprijinul
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
sprijinul lui Otto von Bismarck și încurajată de modificarea de politică a Franței, Rusia a denunțat clauzele care priveau Marea Neagră în tratatul din 1856. Imperiul Rus și-a reînființat o flotă în Marea Neagră, dat fiind faptul că Regatul Unit, fără sprijinul altor puteri europene, nu putea să impună respectarea tratatului. În 1875, teritoriul Herțegovinei s-a răsculat împotriva suvernaului ottoman, în ceea ce este cunoscut ca Răscoala din Herțegovina, care a condus mai apoi la o insurecții în Bosnia și Bulgaria. Marile
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
dedat la numeroase sacrilegii (împrăștierea moaștelor familiei regale, alături de cele ale unui abate și ale Sfântului Anastasie), așa încât populația locală și autoritățile religioase au fost șocate. Henric s-a folosit de degenerarea situației pentru a relua ostilitățile. El a obținut sprijinul unor episcopi, al feudalilor mai mici și al burghezilor. În vreme ce Henric conducea o campanie împotriva maghiarilor, legații papali căutau să creeze o bază de susținere a rebelilor saxoni. În 1075, Otto de Nordheim, alături de contele palatin din Saxonia și episcopul
Bătălia de la Langensalza () [Corola-website/Science/325207_a_326536]
-
de timpul petrecut împreună, iar după două săptămâni revin acasă. Între timp, fiul Olimpiei și al lui Stănică, Aurel Rațiu, moare, iar tatăl, înduioșat, îi publică în ziar decesul, amintind toate rudele, în speranța de a obține cât mai mult sprijin financiar. Stănică este interesat de averea lui moș Costache și în acest scop îl aduce pe un oarecare doctor Vasiliade pentru a-i pune diagnosticul că este bolnav. Singurul care descoperă planul este Pascalopol, care îl avertizează pe bătrân. Între
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
Boleslav al II-lea al Boemiei, în Bavaria a izbucnit o conspirație împotriva sa. Conspiratorii —Henric I, episcop de Augsburg; ducele Henric al II-lea "cel Certăreț" de Bavaria, recent depus; și ducele Henric I de Carintia— aveau de asemenea sprijinul Bisericii. Aliat cu ducele Otto I de Suabia și de Bavaria, regele Otto a pornit în marș mai întâi asupra orașului Passau, aflat în mâinile rebelilor. În septembrie orașul s-a predat ca urmare tacticilor de asediu ale sale, care
Războiul celor Trei Henrici () [Corola-website/Science/325242_a_326571]
-
termen; indemnizații de naștere); prestații pentru persoanele cu dizabilități (ajutoare sociale, pensii sociale, ocrotirea și educarea în instituții specializate; prestații pentru persoanele vârstei a treia; prestații pentru persoanele afectate de sărăcie cronică (mese la cantinele de ajutor social, alocații de sprijin). Într-un stadiu incipient se află asistența pentru problemele legate de experiențele specifice femeiești: graviditatea, travaliul, nașterea, hrănirea altei persoane din propriul corp, sângerarea periodică, avortul; a experiențelor feminine, cele pe care le au predilect femeile: îngrijirea copiilor, ajutor acordat
Asistența socială a femeilor () [Corola-website/Science/325261_a_326590]
-
acordată familiilor monoparentale, conduse preponderent de femei. Ponderea femeilor implicare în serviciile de asistență socială depășește 70 %. Câteva dintre obiectivele urmărite implicit prin asistența socială a femeilor sunt: combaterea izolării și crearea unei solidarități autentice, chiar a unor rețele de sprijin pentru rezolvarea problemelor; acordarea de suport psihologic pentru depășirea situațiilor dificile, dar și privind asistența pentru dezvoltare; oferirea unui mediu în care să se exprime, să comunice, crearea situațiilor prin care să se faciliteze conștientizarea aspirațiilor, să poată crește stima
Asistența socială a femeilor () [Corola-website/Science/325261_a_326590]
-
Suabiei, Berthold a primit titlurile pentru Ducatul Carintia și Marca de Verona. Cu toate acestea, Berthold nu a fost niciodată acceptat ca stăpân în aceste provincii. Ca urmare a ostilității sale față de împăratul Henric al IV-lea și a acordării sprijinului pentru ducele Frederic I de Suabia, pretențiile lui Berthold se aflau în pericol. În cele din urmă, familia Zähringen a reușit să își mențină pozițiile. Berthold a avut trei fii: Lui Berthold i-a succedat de către fiul său Herman I
Berthold al II-lea de Carintia () [Corola-website/Science/325273_a_326602]
-
în Parlament, Guvern, în administrație, admiterea în toate formele de educație și în profesii socotite „tabu”, salarii egale pentru muncă egală, locuri eligibile pe listele electorale ale partidelor. Organizații și schimbări informale: refugii pentru femei victime ale violenței, rețele de sprijin, edituri, producție de film, cluburi (Frazer, 1998), crearea organizațiilor internaționale de tip rețea electronică (vezi mai ales tendințele feminismului valului III). Putem vorbi despre o teorie feministă propriu-zisă atunci când are loc tranziția de la argumentarea pentru drepturi egale între femei și
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
s-a alăturat opoziția și s-a răsculat încă o dată împotriva lui Conrad. În cele din urmă însă Ernest a fost silit să se supună din nou, iar Conrad l-a aruncat în închisoare. În ciuda faptului că i-a acordat sprijin lui Conrad împotriva fiului ei, Gisela nu își dorea ca Ernest să fie umilit; ca urmare, el s-a menținut în poziția ducală, după ce se pare că Gisela a guvernat ducatul câtă vreme el a fost închis. În 1028, fiul
Ernest al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/325295_a_326624]
-
fiului său prea multe câștiguri de pe urma acestei acțiuni. Atunci când Otto s-a recăsătorit, cu Adelaida de Italia, moștenitoarea Italiei, Liudolf și-a simțit pozițiile amenințate și a ridicat steagul revoltei împotriva tatălui în 953. Pe când el s-a bucurat de sprijinul supușilor săi din Suabia, aliatul și cumnatul său, ducele Conrad "cel Roșu" de Lorena, a întâmpinat rezistență din partea alor săi din Lorena. Bavarezii ducelui Henric I, unchiul lui Liudolf și fratele mai mic al lui Otto I, l-au sprijinit
Liudolf de Suabia () [Corola-website/Science/325292_a_326621]
-
autorităților locale italiene pentru deschiderea de secții de vot în două orașe (Riano și Verbia) în care trăiesc un număr mare de români. Primăriile din Italia au răspuns pozitiv cererii diplomaților români din peninsulă, însă Ministerul Afacerilor Externe a refuzat sprijinul acestora. Pe 10 noiembrie europarlamentarul PMP Cristian Preda a transmis o scrisoare lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, și lui Martin Schulz, președintele Parlamentului European, în care a semnalat problemele apărute în diaspora în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cristian
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
parohie ține și Bisericuța din lemn din satul Diaconești, cu hramul Sfântul Nicolae - monument istoric. În acest loc fiind și cimitirul. ( Ibidem). Biserica din Dobricea, biserică cu hramurile Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschiva a fost zidită între anii 1889-1892 cu sprijinul lui Vasile Popa Barbu, Constantin Băescu, Vasile Popescu și alții. Tot de aceasta parohie ține și Cimitirul din Dobricea. Aici se găsește o bisericuță ridicată în anul 1814, cu hramul Cuvioasa Paraschiva construită cu contribuția lui Dinu, Vladu și Stan
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Aici se găsește o bisericuță ridicată în anul 1814, cu hramul Cuvioasa Paraschiva construită cu contribuția lui Dinu, Vladu și Stan cel Mare. ( Ibidem). Biserica Străchinești - monument istoric - cu hramul ” Intrarea în biserică” a fost zidită între anii 1737-1748 cu sprijinul mamei și soției lui Vlad Romanescu și de Vlăduțu Străchinescu, proprietari. Reparată în anii 1830 și 1903. Pe unul din pereții bisericii este o frescă ce reprezintă un sfânt cu turban. ( Ibidem). VIII. OCROTIREA SĂNĂTĂȚII Dispensarul uman nu a avut
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
activitățile sale au fost expuse pe larg și comentate în paginile publicației Buletinul Ligii Femeilor de la Iași și în Suplimentul Buletinului (1895-1898). Liga s-a afiliat la Uniunea internațională a femeilor cu sediul la Londra, din partea căreia a primit un sprijin real în înfăptuirea obiectivelor sale. Liga ieșeană a înaintat două petiții Camerei Deputaților (1896, cu 100 de semnături și, în 1898, cu 500 de semnături), revendicând scoaterea femeii măritate din rândul minorilor și “căutarea paternității” ; a organizat conferințe pe tema
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
familiei Bibescu. Beneficiind de fonduri SAPARD, în anii 2006 și 2007 au fost plantate 40 de hectare cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Pinot Noir, Muscat Ottonel și Chardonnay. Cramele au fost complet renovate și modernizate în perioada 2008-2009. Cu sprijinul Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), cramele au fost dotate cu utilaje și echipamente moderne care asigură procesarea, conform standardelor europene. După noi plantări în 2008 și 2010, suprafața cultivată a ajuns la 55 hectare dintre care 40
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
familie cu dinastia: bunicul său Ugo al III-lea era fratele Adelidei, bunica lui Henric al III-lea. Primii salieni au datorat mult din succesul lor alianței cu Biserica Catolică, politică inițiată de împăratul Otto I, care le-a dat sprijin material la supunerea ducilor rebeli. Totuși, cu timpul, Biserica a regretat această relație apropiată. Alianța s-a destrămat în 1075, moment cunoscut ca începutul luptei pentru învestitură, dispută în care papa reformist de atunci, Grigore al VII-lea, i-a
Dinastia Saliană () [Corola-website/Science/325331_a_326660]
-
pentru învestitură, dispută în care papa reformist de atunci, Grigore al VII-lea, i-a cerut lui Henric al IV-lea să renunțe la drepturile asupra Bisericii din Germania. Papa a combătut totodată ideea de "monarhie divină" și a obținut sprijinul acelor nobili germani care urmăreau limitarea absolutismului imperial. Papalitatea a interzis ierarhilor Bisericii, sub amenințarea cu excomunicarea, să-l mai susțină pe Henric. În cele din urmă, în 1077, Henric s-a văzut nevoit să plece la Canossa, în Italia
Dinastia Saliană () [Corola-website/Science/325331_a_326660]
-
papa era autoritatea îndrituită să numească în funcții pe înalții ierarhi ai clerului, însă regele german avea drept de "veto" în alegerile făcute de papă. Controlul imperial asupra Italiei a fost pierdut temporar, iar coroana imperială a devenit dependentă de sprijinul politic al facțiunilor aristocratice aflate în rivalitate. Lipsită de sprijinul foștilor vasali, deveniți tot mai independenți, și slăbită de ostilitatea crescândă a Bisericii, monarhia imperială germană și-a pierdut rolul central. Astfel, "lupta pentru învestitură" a dus la întărirea puterilor
Dinastia Saliană () [Corola-website/Science/325331_a_326660]
-
ierarhi ai clerului, însă regele german avea drept de "veto" în alegerile făcute de papă. Controlul imperial asupra Italiei a fost pierdut temporar, iar coroana imperială a devenit dependentă de sprijinul politic al facțiunilor aristocratice aflate în rivalitate. Lipsită de sprijinul foștilor vasali, deveniți tot mai independenți, și slăbită de ostilitatea crescândă a Bisericii, monarhia imperială germană și-a pierdut rolul central. Astfel, "lupta pentru învestitură" a dus la întărirea puterilor regionale în cadrul imperiului german, această evoluție fiind în contrast puternic
Dinastia Saliană () [Corola-website/Science/325331_a_326660]
-
au învățat (în cadrul structurării sale) tot ceea ce aveau nevoie să știe și să poată în acest sens (pentru menținerea unei alianțe durabile). Acum s-ar putea obiecta că această abordare se apropie foarte mult de dezvoltarea organizațională clasică, realizată cu sprijinul unui consultant. Însă deosebirea este clară. E drept că participanții au fost preocupați, în mod real, în primul rând de soluționarea concretă și reală a problemelor lor. Ar fi putut fi ajutați în acest sens, în principiu, și de un
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
parte a drepturilor pentru un comerț liber pe întreg teritoriul său. În 1282, Pisa a încercat să obțină controlul asupra comerțului și administrației din insula Corsica, atunci când judecătorul de Cinarca, Sinucello, s-a răsculat împotriva dominației genoveze și a solicitat sprijinul Pisei În august 1282 o parte a flotei genoveze a blocat comerțul pisan din apropierea rîului Arno. Pe parcursul anului 1283 atât Genova cât și Pisa se pregăteau de război. Pisa a recrutat soldați din Toscana și a numit căpitani din rândul
Bătălia de la Meloria (1284) () [Corola-website/Science/324521_a_325850]
-
de normandul Roger I al Sicliei, care conducea o campanie care va dura peste trei decenii de cucerire a Siciliei, perspectiva fiind un atacul conjugat asupra sarazinilor din Palermo. Roger a respins invitația, fiind angrenat în mai multe dispute. Fără sprijinul unei puternice armate de uscat, atacul pisan asupra Palermo a eșuat. În 1060, Pisa a fost angajată în prima sa bătălie contra Genovei, care s-a încheiat cu o victorie, fapt care a permis consolidarea poziției pisanilor în Mediterana. Papa
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
în Cairo, Alexandria și desigur în Constantinopol, în acesta din urmă împăratul bizantin Alexiis I Comnen acordându-le drepturi de comerț speciale. În toate aceste locații, pisanilor li s-au garantat privilegii și scutiri de taxe, solicitându-i în schimb sprijin militar naval în caz de atac. În secolul al XII-lea cartierul pisan din partea de răsărit a Constantinopolului ajunsese la circa 1.000 de locuitori. Vreme de câțiva ani din acest secol, Pisa a constituit cel mai proeminent aliat militar
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]