106,336 matches
-
Baloanele de foc", "Exilații" și "Malaxorul", adăugând în schimb "Usher II" din "Cronicile marțiene" și "Locul de joacă" din The Stories of Ray Bradbury'. O ediție apărută în 2001 la William Morrow exclude "Baloanele de foc" și inclue "". Expertul în literatură William Stendhal s-a refugiat pe Marte pentru a scăpa de dictatul de ardere al cărților emis de "Investigatorii de Climate Morale". Acolo el construiește un conac bântuit, o replică a clădirii evocate de Edgar Allan Poe în povestirea "Prăbușirea
Omul ilustrat () [Corola-website/Science/326833_a_328162]
-
ul este o mișcare naționalistă apărută la sfârșitul secolului al XIX-lea în rândul intelectualilor de origine etnică turcică din Imperiul Rus care avea ca scop unificarea politică și culturală a popoarelor turcice . În literatura de specialitate, termenul de „panturcism” este folosit pentru descrierea ideii unității politice, culturale și etnice al popoarelor vorbitoare de limbi turcice. Termenul „panturcism” s-a format prin adăugarea prefixului „pan”, din πᾶν = toți, la „turcism”. Deși popoarele turcice au rădăcini
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
evreiești, periodicul găzduia, totodată, studii critice și eseuri docte pe teme evreiești. Isac Ludo a condus revista între 1929-1936, timp în care aceasta a fost un important propagator al culturii evreiești din România, dar a și tradus importante opere din literatura idiș europeană precum și literatură română în limba idiș. Din 1929, Miron Grindea a început să colaboreze la revista "Adam", iar din 1936 a devenit coeditor și director al acesteia. În 1930, revista "Adam" a publicat un eseu al lui Benjamin
Adam (revistă) () [Corola-website/Science/326911_a_328240]
-
studii critice și eseuri docte pe teme evreiești. Isac Ludo a condus revista între 1929-1936, timp în care aceasta a fost un important propagator al culturii evreiești din România, dar a și tradus importante opere din literatura idiș europeană precum și literatură română în limba idiș. Din 1929, Miron Grindea a început să colaboreze la revista "Adam", iar din 1936 a devenit coeditor și director al acesteia. În 1930, revista "Adam" a publicat un eseu al lui Benjamin Fundoianu despre arta lui
Adam (revistă) () [Corola-website/Science/326911_a_328240]
-
de materiale, în căutarea sa după presupuse anomalii care ar fi putut sprijini scenariile sale despre impactul extratereștrilor din spațiul cosmic asupra istoriei omenirii. Așa cum însuși Drake a spus, "„am dorit să adun pe cât posibil cât mai multe fapte, de la literatura veche la cronici din trecut, ceea ce Charles Fort a realizat atât de incredibil pentru secolul actual.”" Un autor britanic anterior oarecum comparabil cu munca lui Drake a fost Harold T. Wilkins.
W. Raymond Drake () [Corola-website/Science/326901_a_328230]
-
și de a dezvălui spionului german ce informații furnizate au fost false ("amiralul german s-ar putea să constate că tunurile sunt mai mari decât se aștepta și probabil crucișătoarele sunt o idee mai rapide"). Într-adevăr, judecat după standardele literaturii de spionaj de mai târziu, acțiunea lui Holmes ar părea o gafă inexplicabilă: după ce a petrecut timp și a cheltuit efort pentru a acționa ca agent dublu ale cărui informații erau considerate complet sigure de către germani, Holmes și-a dezvăluit
Ultima reverență (povestire) () [Corola-website/Science/325509_a_326838]
-
el și țara sa au fost păcăliți. Mai presus de toate, povestirea nu poate fi separat de situația politică de la momentul scrierii sale - 1917, al treilea an al teribilului război, când șovinismul și ura față de nemți s-au răspândit în literatura britanică. Conan Doyle a fost implicat în propaganda de razboi încă din timpul Războiului Burilor. Actuala povestire este în mare măsură o operă literară de propagandă a războiului, acest aspect fiind evident mai ales în detaliul deschiderii seifului de către Von
Ultima reverență (povestire) () [Corola-website/Science/325509_a_326838]
-
profesor român, cu tendințe politice de extremă dreaptă. Între 1912-1914 a studiat literele în Germania la Universitatea din Leipzig. Din 1916 a participat la primul război mondial ca locotenent de artilerie. După război și-a încheiat studiile de filosofie și literatură germană la Universitatea din Basel. După întoarcerea în țară a predat literatura germană la Universitatea din București. A condus revista legionară "Chemarea Vremii". Ion Sângiorgiu a fost membru al PEN Clubului Român, și director al revistei "Cruciada românismului". După căderea
Ion Sân-Giorgiu () [Corola-website/Science/325538_a_326867]
-
literele în Germania la Universitatea din Leipzig. Din 1916 a participat la primul război mondial ca locotenent de artilerie. După război și-a încheiat studiile de filosofie și literatură germană la Universitatea din Basel. După întoarcerea în țară a predat literatura germană la Universitatea din București. A condus revista legionară "Chemarea Vremii". Ion Sângiorgiu a fost membru al PEN Clubului Român, și director al revistei "Cruciada românismului". După căderea guvernului condus de Ion Antonescu, s-a refugiat la Viena, unde a
Ion Sân-Giorgiu () [Corola-website/Science/325538_a_326867]
-
Lübeck de-a lungul a patru generații. Cartea este în general considerată ca fiind o portretizare a societății burgheze germane de-a lungul a câteva decenii din secolul al XIX-lea. În 1929, Thomas Mann a primit Premiul Nobel pentru literatură „"...în principal pentru marele roman «», care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane"”. O serie de nuvele sub titlul " Micul Domn Friedermann", scrise de Thomas Mann, a apărut
Casa Buddenbrook () [Corola-website/Science/325516_a_326845]
-
câteva decenii din secolul al XIX-lea. În 1929, Thomas Mann a primit Premiul Nobel pentru literatură „"...în principal pentru marele roman «», care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane"”. O serie de nuvele sub titlul " Micul Domn Friedermann", scrise de Thomas Mann, a apărut în 1898, la editura . Editorul, a recunoscut talentul tânărului autor si l-a încurajat, printr-o scrisoare din 29 mai 1897, să scrie un
Casa Buddenbrook () [Corola-website/Science/325516_a_326845]
-
de 2.000 de exemplare, la pret de 5-6 Marci Germane, a adus un oarecare succes, iar in anul 1918 au fost vandute 100.000 de exemplare. Dupa ce Thomas Mann a primit, pe 12 noiembrie 1929, Premiul Nobel pentru literatură, pentru romanul sau "Casa Buddenbrook" , a fost publicată, în decembrie 1930, o ediție de 1 milion de exemplare, la un preț redus, așa-numita "ediție populară", pentru doar 2,85 Marci Germane. După al doilea război mondial, odata cu aparitia
Casa Buddenbrook () [Corola-website/Science/325516_a_326845]
-
să restabilească cronologia reală a aventurilor narate în revistă "Ștrand Magazine", deoarece ordinea de publicare nu corespunde în mod evident cu ordinea în care au loc diferitele anchete. Reeditarea în 1928 în volumul "Essays în Satire" a acestui eseu cu privire la literatura cu Sherlock Holmes a suscitat un ecou imens. Șir Sidney Castle Roberts, reprezentant al Universității Cambridge, rivala Universității Oxford, i-a răspuns lui Knox, devenit între timp prelat catolic, prin "A note on the Watson problem" (1929) și printr-un
Sherlockiana () [Corola-website/Science/325539_a_326868]
-
spiritelor apuse). Ilustrațiile îl infățisează având o coasă (ca Grim Reaper), o sabie, sau o altă unealtă. Culoarea calului Morții este scrisă ca "khlōros" (χλωρός), care poate să insemne fie verde/verzui, fie gălbui/palid. Pe baza utilizării cuvântului în literatura medicală din Grecia Antică, câțiva școlari sugerează că culoarea reflectă paloarea bolnăvicioasa a unui cadavru. În profeția sa, Zaharia vede și el cai de diferite culori (Zaharia 1:8-17, 6:1-8), deși în primul caz sunt doar trei culori (roșu
Cei patru călăreți ai Apocalipsei () [Corola-website/Science/325559_a_326888]
-
(n. 1907, Budapesta, Austro-Ungaria - d. 7 noiembrie 1986, Nyack, New York, S.U.A.) a fost un ilustrator și scriitor american de literatură pentru copii. Născut în 1907 la Budapesta, a emigrat în Statele Unite ale Americii în 1921, la vârsta de 14 ani. A urmat studii de artă la "Art Student's League" și la "New York School for Industrial Design". În perioada celui
Paul Galdone () [Corola-website/Science/325573_a_326902]
-
the Cat" (1958). Titlurile au fost ulterior denumite cărțile Caldecott Honor în 1971. Paul Galdone a murit la Nyack, în statul New York, în urma unui atac de cord. În 1996, i s-a decernat postum Premiul Kerlan pentru contribuția sa la literatura pentru copii. Repovestirea de către el a poveștilor clasice precum "The Little Red Hen" sau "Three Billy Goats Gruff" a devenit celebră.
Paul Galdone () [Corola-website/Science/325573_a_326902]
-
2. Tatăl meu<br> 3. Mama mea<br> 4. Marcia<br> 5. Religia<br> 6. Prenumele meu<br> 7. Antisemitismul<br> 8. Biblioteca<br> 9. Șoarece de bibliotecă<br> 10. Școala<br> 11. Adolescența<br> 12. Orarul prelungit<br> 13. Literatura "pulp"<br> 14. Science-fiction<br> 15. Primele încercări literare<br> 16. Umilirea<br> 17. Eșecul<br> 18. The Futurians<br> 19. Frederik Pohl<br> 20. Cyril M. Kornbluth<br> 21. Donald A. Wollheim<br> 22. Primele vânzări<br> 23. John
Autobiografie (Isaac Asimov) () [Corola-website/Science/325569_a_326898]
-
Robyn<br> 61. Ad-hoc<br> 62. Horace L. Gold<br> 63. Viața în mijlocul naturii<br> 64. Automobilul<br> 65. Concediat!<br> 66. Prolificitatea<br> 67. Problemele de scriitor<br> 68. Criticii<br> 69. Umorul<br> 70. Sexul și cenzura în literatură<br> 71. Apocalipsa<br> 72. Stilul<br> 73. Scrisorile<br> 74. Despre plagiat<br> 75. Convențiile science-fiction<br> 76. Anthony Boucher<br> 77. Randall Garrett<br> 78. Harlan Ellison<br> 79. Hal Clement<br> 80. Ben Bova<br> 81. Cu
Autobiografie (Isaac Asimov) () [Corola-website/Science/325569_a_326898]
-
1878 și 1914, Cetinje a prosperat în cele mai diverse domenii. Mulți intelectuali s-au mutat aici, în această perioadă, din celelalte țări slave din Balcani, care la rândul lor au avut o contribuție semnificativă în domenii ca cultura, știința, literatura, comerțul și politica. În perioada interbelică (anii dintre cele 2 războaie mondiale), Cetinje și-a extins considerabil teritoriul, și a devenit astfel, centrul regiunii Zeta. Când Parlamentul Muntenegrean a decis mutarea organelor administrative la Titograd (nume dat orașului Podgorița pe
Cetinje () [Corola-website/Science/325577_a_326906]
-
LXXVIII (1915), nr. 263, p. 1; nr. 264, pp. 1-2). O nouă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți” în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București; traducerea lui Ion Vinea a fost reeditată ulterior și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Hopa-Broscuță” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005
Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți () [Corola-website/Science/325636_a_326965]
-
Istorie Maramureș (2002-2006). a făcut școala generală în localitatea Zagra după care a urmat cursurile Liceului "George Coșbuc" din Năsăud. Bacalaureatul l-a susținut în Gherla la Liceul „Petru Maior”. În anul 1963 a devenit profesor după absolvirea Facultății de Literatură Română din Cadrul Universității București. Până în anul 1973, Grigore Mân a fost directorul Școlii Generale din Tăuții de Sus, după care a ocupat postul de profesor și director educativ la Grupul Școlar Auto din Baia Sprie. Din anul 1990 a fost
Grigore Man () [Corola-website/Science/325632_a_326961]
-
va ocupa până în 1939, devenind și șeful Clinicii de Dermatologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon”. Eugen Ioan Mironescu a înființat la Tazlău un sanatoriu pentru „"...reconfortarea persoanelor cu surmenare fizică sau morală"” prin care s-au perindat nume de seamă ale literaturii române: Mihail Sadoveanu, Panait Istrati, Garabet Ibrăileanu, George Topîrceanu, Otilia Cazimir. Începând cu 1930 Eugen I. Mironescu s-a angajat în activitatea politică, fiind ales deputat în Parlament din partea Partidului Național-Țărănesc. Repede deziluzionat de demagogia și minciuna care dominau viața
Ioan I. Mironescu () [Corola-website/Science/325656_a_326985]
-
John Herbert Varley (n. 9 august 1947, Austin, Texas) este un scriitor american de literatură științifico-fantastică, câștigător al premiilor Hugo, Nebula și Locus. Varley a crescut în Fort Worth, Texas, s-a mutat în 1957 în Port Arthur și a absolvit liceul din Nederland, Texas. A urmat apoi cursurile Universității din Michigan, beneficiind de o
John Varley (autor) () [Corola-website/Science/325669_a_326998]
-
al revistei "Godey's Magazine and Lady's Book", editată tot de Hale. Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Vinea și a fost publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
tomul întîi al romanului Delirul, acest roman este una dintre cărțile cu cel mai mare succes real, fără ca să fie sigur că receptarea entuziastă a criticii a influențat mai mult căutarea cărții decît circulația liberă a zvonului. (Notez, pentru sociologii literaturii, că ar trebui verificată știrea că, la București, pentru roman, care a apărat într-un tiraj nedeclarat, se oferă în jur de 200-300 de lei.) Din același punct de vedere, există șansa ca acest roman să redeschidă apetitul pentru evocarea
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]