106,336 matches
-
în prezent la Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” din București. De la debutul publicistic din anul 1977, a publicat constant articole, studii de istorie și critică literară, eseuri și recenzii în revistele „Manuscriptum”, „Viața românească”,„Jurnalul literar”, „Literatorul”, „Memoria”, „Limbă și literatură”, „Limba și literatura română”, „Mitropolia Olteniei”, „Revista de istorie a Muscelului” etc. Din 1984 a fost un colaborator constant la Radio România și a participat la numeroase emisiuni culturale pe teme de istorie literară ori de evocare a unor personalități
Adrian Săvoiu () [Corola-website/Science/325200_a_326529]
-
Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” din București. De la debutul publicistic din anul 1977, a publicat constant articole, studii de istorie și critică literară, eseuri și recenzii în revistele „Manuscriptum”, „Viața românească”,„Jurnalul literar”, „Literatorul”, „Memoria”, „Limbă și literatură”, „Limba și literatura română”, „Mitropolia Olteniei”, „Revista de istorie a Muscelului” etc. Din 1984 a fost un colaborator constant la Radio România și a participat la numeroase emisiuni culturale pe teme de istorie literară ori de evocare a unor personalități culturale. În anul
Adrian Săvoiu () [Corola-website/Science/325200_a_326529]
-
de istorie literară ori de evocare a unor personalități culturale. În anul 1977 a devenit membru al Societății Numismatice Române, apoi al Societății de Științe Filologice din România, unde a făcut parte din colegiul de redacție al revistei „Limba și literatura română”, publicația societății. Ca recunoaștere a activității publicistice de promovare, dar și de recuperare a valorilor culturale muscelene, a fost numit membru de onoare al Societății de Științe Istorice din România, filiala Muscel. Pentru majoritatea proiectelor sale a avut un
Adrian Săvoiu () [Corola-website/Science/325200_a_326529]
-
în programul PHARE, iar în cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare din București a elaborat subiectele pentru examenele naționale de capacitate și bacalaureat. Bogata activitate didactică și experiența de profesor s-au concretizat în alcătuirea unor manuale de limba și literatura română pentru toate clasele de liceu, ghiduri și auxiliare didactice, tipărite la edituri importante (All, Teora, Humanitas, Art), pe care au învățat după anul 2000 serii întregi de elevi din toată țara. A fost implicat în reforma învățământului profesional și
Adrian Săvoiu () [Corola-website/Science/325200_a_326529]
-
își descriu toate defectele pentru a se asigura că fiecare dintre ei acceptă stilul de viață al celuilalt. După ce au văzut camerele, cei doi se mută împreună. Watson este uimit de Holmes, care are cunoștințe profunde de chimie și de literatură de senzație, foarte precise, dar cunoaștințe reduse de geologie și botanică; știe puțin despre literatură, astronomie, filozofie și politică. Holmes are, de asemenea, mai multe persoane care-l vizitează la intervale diferite in timpul zilei; el îi dezvăluie lui Watson
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
viață al celuilalt. După ce au văzut camerele, cei doi se mută împreună. Watson este uimit de Holmes, care are cunoștințe profunde de chimie și de literatură de senzație, foarte precise, dar cunoaștințe reduse de geologie și botanică; știe puțin despre literatură, astronomie, filozofie și politică. Holmes are, de asemenea, mai multe persoane care-l vizitează la intervale diferite in timpul zilei; el îi dezvăluie lui Watson faptul că este un detectiv consultant, iar oaspeții lui sunt de fapt clienți. Unul dintre
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
toate treptele carierei didactice, de la aceea de profesor de liceu la cea de profesor universitar. De-a lungul întregii cariere, a îndeplinit și funcții de conducere: director al Colegiului Național “Alexandru Ioan Cuza” (1948-1959), șef al Catedrei de limba și literatura română, Decan al Facultății de Filologie (1959-1978), rector al Institutului Pedagogic (1973 și 1974) și prorector al Universității "Dunărea de Jos” din Galați (1974-1981). Ca om de învățământ, a fost profund atașat școlii, pe care o consideră instituția morală care
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]
-
ansamblu de situații aflate în legătură unele cu celelalte (situații de socializare morală, învățare cognitivă, imaginație, comunicare psihologică, etc) în care se construiesc, se împărtășesc, se interiorizează și sunt transmise permanent mesajele de gen. Socializatorii direcți (părinții) și indirecți (prieteni, literatură, televiziune, limbaj, jucării, muzică, etc) produc socializarea diferențiată a fetelor/femeilor și băieților/bărbaților prin mecanisme specifice (tratament diferențiat, identificare). Alegerea preponderentă a culorii roz pentru hainele fetițelor și a culorii bleu pentru hainele băieților, sau atribuirea de sarcini casnice
Socializare de gen () [Corola-website/Science/325270_a_326599]
-
de a nu fi ridiculizate sau ignorate. În aceste condiții culturale, feministele au pus problema exprimării „autentice” a femeilor, a unei scriituri autentice (Woolf, 1989; Mills 1995). Dacă femeile au în cele din urmă acces la discursul public, îndeosebi la literatură și cultură, atunci se pune problema acceptării normelor tradiționale strict masculine cu privire la teme, modalități stilistice. Unele feministe au propus găsirea unor moduri de a scrie care să recunoască și să încerece să exprimne „diferența” femeilor. Aceasta nu înseamnă că ele
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
buni în rezolvarea problemelor, pe când femeile sunt considerate mai expresive, mai imaginative și cu abilități verbale mai bune). Prezentăm în cele ce urmează caracteristicile stereotipe de gen cel mai frecvent asociate femeilor și bărbaților, așa cum au fost ele sintetizate în literatura de specialitate (Mary Kite, 2001: 563). Trăsături asociate femeilor: devotate celorlalți, conștiente de sentimentele celorlalți, emoționale, săritoare, blânde, bune, înțelegătoare, calde. Trăsături asociate bărbaților: activi, iau repede decizii, competitivi, încrezatori, independenți, nu renunță ușor, au încredere în ei, rezistă bine
Stereotip de gen () [Corola-website/Science/325272_a_326601]
-
1881); Arad (1884); Hunedoara (1886); Cluj (1888); Blaj (1890); Timișoara (1891); Oradea (1908); etc (XXV de ani din viața Reuniunii Femeilor Sălăjene). Reuniunea de la Brașov, ca dealtfel și celelalte organizații de femei își desfășurau activitatea sub tutela Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura poporului român (A.S.T.R.A., 1861) și au fost subvenționate de băncile române, de biserica ortodoxă și de cea greco-catolică și de oameni de afaceri români de pretutindeni. Din aceste fonduri și ajutoare au fost trimise la studii multe
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
1895). 3. Societatea Doamnelor Române din Bucovina a fost constituită la Cernăuți în 1894, în frunte cu Eufrosina Petrino-Armis, Elena Popovici Logothetti, Sofia Ștefanovici, Victoria Stircea, Maria Grigorcea, Ștefania Hurmuzachi, Agripina Onciul ș.a. Aflată sub direcția și îndrumarea Societății pentru literatura și cultura română din Bucovina, Societatea Doamnelor urmărea să îmbine lupta pentru emanciparea lor cu lupta de eliberare națională a românilor din Austro-Ungaria (I. V. Stefănelli, Mișcarea feministă din Bucovina). Având drept model activitatea reuniunilor de femei din Transilvania, Societatea
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
bisericești; Societatea și-a sporit în continuu fondurile prin donații generoase, dar și din veniturile rezultate de la serbările și bazarurile inițiate de membrele organizației (Unirea Femeilor Române, 1909). Revistele Familia, Gazeta Transilvaniei, cu suplimentul ei, Foaie pentru minte inimă și literatură, Unirea Femeilor Române de la Iași, Viitorul Româncelor au informat permanent opinia publică despre adunările și preocupările asociațiilor de femei din Bucovina și au găzduit în paginile lor articole și studii consacrate problematicii feministe, care suplineau astfel lipsa unei publicații de
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
în frunte cu C. Stere de la Evenimentul literar (Iași, 1893 - 1894), revistă aflată sub conducerea ei. După ce, împreună cu alți intelectuali, Sofia Nădejde va părăsi mișcarea socialistă (momentul așa-zisei “trădări a generoșilor”, 1899 - 1900), se va consacra, în primul rând, literaturii beletristice. În scrierile sale, figura centrală a fost, în mod predilect femeia, victima prejudecăților și a mizeriei materiale și morale a societății; ea va sprijini în continuare mișcarea feministă, colaborând la Revista noastră a Constanței Hodoș, (1905 - 1907, 1914 - 1916
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
procesele decizionale sunt securizate prin expertiza unui grup mai mare de întreprinzători. Reușita unor asemenea asocieri este justificată prin caracteristicile speciale ale formei de organizare numită rețea, pe care se cuvine să o descriem în continuare în mod succint. În literatura referitoare la management rețelele au fost descrise încă de timpuriu ca o formă mixtă între structurile organizatorice ierarhice și cele de piață . Particularitatea constă în acest caz în faptul că rețelele permit concurenților să treacă la relații de cooperare bazate
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
cu mult superioară celei obișnuite pentru o femeie din vremea sa, la vârsta de 17 ani, Salomé îl convinge pe predicatorul olandez Hendrik Gillot, cu 25 de ani mai în vârstă decât ea, să o învețe teologia, filosofia, istoria religiilor, literatură franceză și germană. Din această perioadă datează lecturile sale din Spinoza și Kant. Gillot a devenit într-atât de îndrăgostit de farmecul și inteligența fetei, încât a fost la un pas să divorțeze de soția sa și să se căsătorească
Lou Andreas-Salomé () [Corola-website/Science/324574_a_325903]
-
pictura Renașterii fiind un fervent activist în „Cercul Esteticilor”. În 1887, Wyspiański s-a înscris Universitatea Jagiellonian și Școala de Arte Frumoase din Cracovia secția de filozofie. În timp ce studia la Universitate, el a participat la cursuri de artă, istorie și literatură. Jan Matejko care era decanul Școlii de Arte Frumoase a recunoscut imediat talentul lui Wyspiański și i-a propus să se alăture lui, în crearea unei policromii din interiorul Bisericii Mariacki (Sfânta Maria). Acolo, ei vor lucra împreună o jumătate
Stanisław Wyspiański () [Corola-website/Science/324582_a_325911]
-
(în arabă: عبد الوهاب المدب, n.1946 Tunis - d.5 noiembrie 2012 Paris) a fost un eseist, scriitor și animator de radio francez de origine arabă tunisiana, director al revistei internaționale și transdisciplinare "Dédale", profesor de literatură comparată la Universitatea Paris -X, a condus, de asemenea, emisiunea săptâmânală „Culturi ale islamului” ("Cultures d'islam") la canalul de radio „France Culture”. Din partea maternă, Meddeb era originar dintr-o familie patriciana tunisiana cu rădăcini tripolitane (bunicul Belhaj) și yemenite
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
De la vârsta de 4 ani a invatat Coranul cu tatăl său, apoi la 6 ani a intrat la scoala franco-arabă din Tunis, într-o anexă a colegiului Sadiki, consacrată învățământului primar. La vârsta de 14 ani a devenit pasionat după literatura franceză, citind cu sete mării clasici ai acesteia. În acelaș timp a dobândit o bună cunoaștere și a patrimoniului literar și cultural arabo-islamic. După trei ani de studii la Universitatea din Tunis, Meddeb a început studii de literatură și istoria
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
pasionat după literatura franceză, citind cu sete mării clasici ai acesteia. În acelaș timp a dobândit o bună cunoaștere și a patrimoniului literar și cultural arabo-islamic. După trei ani de studii la Universitatea din Tunis, Meddeb a început studii de literatură și istoria artei la Universitatea Paris Sorbonne - Paris IV, iar în 1967 s-a stabilit definitiv la Paris. În 1969 a terminat licență, iar în 1970 masteratul în litere. Pe la mijlocul anilor 1970 a publicat primele sale eseuri, apărute în „Leș
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
pentru articole privind islamul și istoria artei. Între 1973-1974 a devenit lector la editură Seuil. În continuare între anii 1974-1988 a fost consilier literar și director de colecție la editură Sindbad și a contribuit la cunoașterea în Franța a clasicilor literaturilor de limbă arabă și persana , precum și a marilor voci ale sufismului. În anul 1983 a tradus în franceză românul „Sezonul migrării spre nord” de Tayeb Salih. Între anii 1987 - 1995 a predat ca profesor oaspete și conferențiar la universitățile Geneva
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
marilor voci ale sufismului. În anul 1983 a tradus în franceză românul „Sezonul migrării spre nord” de Tayeb Salih. Între anii 1987 - 1995 a predat ca profesor oaspete și conferențiar la universitățile Geneva, Yale, Florența și Paris-Descartes că specialist în literatura comparată, literatura arabă francofona și istoria sufismului. În 1991 și-a susținut lucrarea de doctorat la Universitatea Aix-Marsilia cu subiectul „Scris și dublă genealogie”, dublă genealogie fiind cea a Europei luminilor și cea a lumii arabo-islamice. De asemenea a ținut
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
ale sufismului. În anul 1983 a tradus în franceză românul „Sezonul migrării spre nord” de Tayeb Salih. Între anii 1987 - 1995 a predat ca profesor oaspete și conferențiar la universitățile Geneva, Yale, Florența și Paris-Descartes că specialist în literatura comparată, literatura arabă francofona și istoria sufismului. În 1991 și-a susținut lucrarea de doctorat la Universitatea Aix-Marsilia cu subiectul „Scris și dublă genealogie”, dublă genealogie fiind cea a Europei luminilor și cea a lumii arabo-islamice. De asemenea a ținut cursuri la
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
Între anii 1992-1994 a condus revista „Intersignes” împreună cu psihanalistul Fethi Benslama și a fondat în 1995 propria să revista „Dédale” .Începând din 1995 a fondat o colecție cu același nume la editură Maisonneuve et Larose. Începând din 1995 el preda literatura comparată (Europa și lumea islamică) la Universitatea Paris X (Paris ouest- Nanterre- La défense ) La solicitarea lui Pierre Gélinet, pe atunci director la postul de radio „France Culture”, a inițiat în octombrie 1997 emisiunea săptâmânală „Cultures d'islam”. Apoi, a
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
urmele enigmatice ale „alterității”. Privilegierea acestor precursori literări arabi și persani explorează resursele culturale arhaice din forme post moderne, accentuând aspectele estetice, spirituale și etice ale Islamului. Opera lui Meddeb, tradusă în peste 12 limbi, deschide și îmbogățește dialogul cu literatura mondială contemporană. Într-o dezbatere care îl opunea lui Tariq Ramadan în cursul emisiunii Ce soir (ou jamais !) din 30 ianuarie 2008 pe canalul France 3, , Meddeb a explicat care ar fi, din punctul său de vedere, condiția concilierii dintre
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]