11,819 matches
-
Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Dimieni și Tunari (reședința). Comuna se află în centrul județului, la nord de București și la est de Otopeni, pe malurile râului Pasărea care izvorăște din apropierea comunei, de lângă aeroportul Henri Coandă. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre vest de Otopeni (unde se termină în DN1) și spre est de Ștefăneștii de Jos, Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
unde se termină în DN1) și spre est de Ștefăneștii de Jos, Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași de Fundeni. La Tunari, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ200B, care o leagă spre nord de Balotești (unde se termină în DN1) și spre sud de Voluntari și București (zona Pipera). Pe la limita de sud a comunei trece șoseaua de centură a Bucureștiului, cu care se intersectează DJ200B
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
de Fundeni. La Tunari, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ200B, care o leagă spre nord de Balotești (unde se termină în DN1) și spre sud de Voluntari și București (zona Pipera). Pe la limita de sud a comunei trece șoseaua de centură a Bucureștiului, cu care se intersectează DJ200B. Pe la limita nordică a comunei trece calea ferată București-Urziceni, pe care comuna nu este deservită de nicio stație, cele mai apropiate fiind Balotești și Căciulați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
suprafață de 69 km², Pantelimon este cel mai întins oraș al județului, dar nu mai întins decât comunele rurale Snagov, Periș și Vidra. Prin centrul arealului administrativ al orașului (care este însă doar o periferie a principalei zone urbane), trece șoseaua de centură a Bucureștiului. Acolo se află și unele zone industriale, cu o fabrică de bere și una de panificație. La est de șoseaua de centură, orașul continuă de-a lungul șoselelor DN3 (denumită bulevardul Biruinței) și DJ301 (denumită șoseaua
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
centrul arealului administrativ al orașului (care este însă doar o periferie a principalei zone urbane), trece șoseaua de centură a Bucureștiului. Acolo se află și unele zone industriale, cu o fabrică de bere și una de panificație. La est de șoseaua de centură, orașul continuă de-a lungul șoselelor DN3 (denumită bulevardul Biruinței) și DJ301 (denumită șoseaua Cernica) cu clădiri mai rare și mai recent construite, limitele sale de est ajungând până în Pădurea Cernica, pădure care acoperă o parte semnificativă a
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
doar o periferie a principalei zone urbane), trece șoseaua de centură a Bucureștiului. Acolo se află și unele zone industriale, cu o fabrică de bere și una de panificație. La est de șoseaua de centură, orașul continuă de-a lungul șoselelor DN3 (denumită bulevardul Biruinței) și DJ301 (denumită șoseaua Cernica) cu clădiri mai rare și mai recent construite, limitele sale de est ajungând până în Pădurea Cernica, pădure care acoperă o parte semnificativă a estului județului Ilfov și reprezintă un rest al
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
șoseaua de centură a Bucureștiului. Acolo se află și unele zone industriale, cu o fabrică de bere și una de panificație. La est de șoseaua de centură, orașul continuă de-a lungul șoselelor DN3 (denumită bulevardul Biruinței) și DJ301 (denumită șoseaua Cernica) cu clădiri mai rare și mai recent construite, limitele sale de est ajungând până în Pădurea Cernica, pădure care acoperă o parte semnificativă a estului județului Ilfov și reprezintă un rest al Codrilor Vlăsiei. Mănăstirea Cernica, al cărei cimitir se
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
Breweries. În 2007, compania Tuborg anunța că fabrica din Pantelimon are o capacitate anuală de producție de 2,1 milioane hl și în 2011 avea 800 de angajați. Ambele fabrici se găsesc în zona industrială a orașului, de-a lungul șoselei de centură a Bucureștiului. Fiind aflat în imediata proximitate a Bucureștiului, rețeaua de transport a orașului este strâns legată de cea a metropolei. Orașul este astfel deservit de cele două aeroporturi din București. Principalele drumuri din oraș sunt DN3 care
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
sunt DN3 care traversează orașul de la vest la est (fiind denumit, pe teritoriul orașului, "Bulevardul Biruinței") și centura orașului București care merge de la nord către sud; principala zonă urbană a orașului se află nord de DN3 și la vest de șoseaua de centură. Alte drumuri importante din oraș sunt drumul județean 301 care duce spre Budești prin Cernica și Plătărești, și drumul comunal 29 care leagă Pantelimonul de Cozieni și Găneasa scurtând un drum care altfel ar trece prin Brănești. Rețeaua
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
așa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al orașului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănești și Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de următoarele vecinătăți: Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. La marginea nord-estică a orașului, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănești și Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de următoarele vecinătăți: Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. La marginea nord-estică a orașului, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și Balotești. Ambele se intersectează cu șoseaua de
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de următoarele vecinătăți: Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. La marginea nord-estică a orașului, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și Balotești. Ambele se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului la marginea orașului și duc spre sud înspre
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și Balotești. Ambele se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului la marginea orașului și duc spre sud înspre București (prima în cartierul Andronache-Colentina, a doua în zona Pipera). Relieful este de câmpie, Voluntari fiind amplasat în câmpia Vlăsiei. În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, la nord-vest de București, pe malul stâng al râului Colentina, care formează în dreptul comunei lacurile Chitila și Mogoșoaia. Este traversată de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești prin Buftea, șosea care la limita de sud-est a comunei, cu municipiul București, se intersectează cu șoseaua de centură a acestui oraș. Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
Comuna se află în partea de vest a județului, la nord-vest de București, pe malul stâng al râului Colentina, care formează în dreptul comunei lacurile Chitila și Mogoșoaia. Este traversată de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești prin Buftea, șosea care la limita de sud-est a comunei, cu municipiul București, se intersectează cu șoseaua de centură a acestui oraș. Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stația Mogoșoaia. De asemenea, pe la limita de vest a
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
malul stâng al râului Colentina, care formează în dreptul comunei lacurile Chitila și Mogoșoaia. Este traversată de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești prin Buftea, șosea care la limita de sud-est a comunei, cu municipiul București, se intersectează cu șoseaua de centură a acestui oraș. Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stația Mogoșoaia. De asemenea, pe la limita de vest a comunei trece și calea ferată București-Ploiești, pe teritoriul comunei aflându-se pe ea punctul
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și neasemuită zonă turistică străbătută de șoseaua națională Transfăgărășan. Afluenți principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmbovița, Neajlov. Pe cursul inferior al râului Argeș a fost construit barajul Mihăilești, situat la aproximativ 20 km de București, în județul Giurgiu, la intrarea în localitatea Mihăilești. Lacul de acumulare are
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
izvoarele Câlnăului. Comuna Valea Salciei este situată în partea de nord a județul Buzău la limita cu județul Vrancea, în Subcarpații de Curbură, la izvoarele Câlnăului. Se învecinează cu comunele: Chiojdeni, Bisoca, Sărulești, Mărgăritești, Pardoși și Buda. Este străbătută de șoseaua județeană DJ220, o leagă spre est și sud de Buda și Murgești și spre vest de Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Salciei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
pe Stadionul Bolta Rece, de lângă Arcul de Triumf, provizoriu, ridicat pentru a celebra 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, meci terminat cu scorul de 2 la 1 pentru Olympia. Al doilea meci se juca pe Stadionul La Șosea din Ploiești, pe data de 11 decembrie, între United Ploiești și Olympia București, cu scorul final de 3-3. Ultima partidă a Cupei ASAR, jucată la București, pe stadionul Olimpia, în data de 15 decembrie între Colentina - United Ploiești, s-a
Liga I () [Corola-website/Science/298609_a_299938]
-
formată din satele Belcești (reședința), Liteni, Munteni, Satu Nou, Tansa și Ulmi. Comuna este situată în zona central-nordică a județului, în sud-vestul Câmpiei Jijiei, pe malurile râului Bahlui, care formează pe teritoriul comunei lacul de acumulare Tansa. Este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care o leagă spre sud-est de Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Din acest drum, la Belcești se ramifică șoseaua județeană
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
de șoseaua județeană DJ281, care o leagă spre sud-est de Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Din acest drum, la Belcești se ramifică șoseaua județeană DJ281B, care duce spre nord la Coarnele Caprei și Plugari. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești și de halta Podu Ulmi. Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Această performanță va fi urmată rapid de încă două succese răsunătoare; rolurile din "Rebel fără cauza" de Nicholas Ray și "Uriașul", prezentat publicului după moartea actorului. Moartea să tragică, la numai 24 de ani într-un accident de mașină pe șoseaua californiana 466, în apropiere de Paso Robles, îl va transforma în idolul unei întregi generații ce se identifică în imaginea tânărului sensibil, nonconformist și rebel, reprezentant al conflictului dintre generații. Multimedia
James Dean () [Corola-website/Science/298691_a_300020]
-
în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Băjești, Bălilești (reședința), Golești, Poienița, Priboaia, Ulita și Valea Mare-Bratia. Comuna se află în zona de est a județului, pe malurile râului Bratia, aproape de vărsarea acestuia în râul Târgului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ732, care o leagă spre sud-est de Stâlpeni (unde se termină în DN73) și spre nord de Vlădești și Aninoasa (unde se termină în DN73C). Din acest drum, la Bălilești se ramifică șoseaua județeană DJ732A, care duce spre sud
Comuna Bălilești, Argeș () [Corola-website/Science/298738_a_300067]
-
în râul Târgului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ732, care o leagă spre sud-est de Stâlpeni (unde se termină în DN73) și spre nord de Vlădești și Aninoasa (unde se termină în DN73C). Din acest drum, la Bălilești se ramifică șoseaua județeană DJ732A, care duce spre sud la Țițești (unde se termină tot în DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălilești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Bălilești, Argeș () [Corola-website/Science/298738_a_300067]
-
comuna Căpușu Mare din județul Cluj, Transilvania, România. Localitatea, aflată la 28 km de Cluj-Napoca, poate fi considerată un mic paradis întins la poalele munților Gilău, la marginea pădurii și la 1.500 m de una dintre cele mai circulate șosele din România. În ultima perioadă, se observă o migrație inversă (în stare incipientă), de la oraș la sat, mai ales a tinerilor ce doresc puțină liniște și aer nepoluat, fenomen care se percepe și în Căpușul Mic, prin faptul că casele
Căpușu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/299564_a_300893]