20,435 matches
-
lui fizică, psihică, socială și culturală și exprimate în modul de a se comporta în relațiile cu ceilalți adulți și cu colegii de vârstă, iar mai târziu, ca adult, în calitatea lui de partener în cuplu și de părinte. 1. Abuzul emoțional poate lua forme variate. în ciuda largii varietăți de manifestare, abuzul emoțional este mai greu de identificat. Dacă ne gândim la faptul că însoțește celelalte forme de abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a se comporta în relațiile cu ceilalți adulți și cu colegii de vârstă, iar mai târziu, ca adult, în calitatea lui de partener în cuplu și de părinte. 1. Abuzul emoțional poate lua forme variate. în ciuda largii varietăți de manifestare, abuzul emoțional este mai greu de identificat. Dacă ne gândim la faptul că însoțește celelalte forme de abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă mai puțin studiată, de abuz și neglijare a copilului. Are
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adult, în calitatea lui de partener în cuplu și de părinte. 1. Abuzul emoțional poate lua forme variate. în ciuda largii varietăți de manifestare, abuzul emoțional este mai greu de identificat. Dacă ne gândim la faptul că însoțește celelalte forme de abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă mai puțin studiată, de abuz și neglijare a copilului. Are o largă varietate de manifestări: umilirea, hărțuirea, adresarea unor cuvinte abuzive, izolarea copilului (Hodgkin, Newell, 1998). Abuzul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în ciuda largii varietăți de manifestare, abuzul emoțional este mai greu de identificat. Dacă ne gândim la faptul că însoțește celelalte forme de abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă mai puțin studiată, de abuz și neglijare a copilului. Are o largă varietate de manifestări: umilirea, hărțuirea, adresarea unor cuvinte abuzive, izolarea copilului (Hodgkin, Newell, 1998). Abuzul și neglijarea emoțională a copilului compromit dezvoltarea unui atașament securizant și a unor modele de relaționare sănătoasă cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă mai puțin studiată, de abuz și neglijare a copilului. Are o largă varietate de manifestări: umilirea, hărțuirea, adresarea unor cuvinte abuzive, izolarea copilului (Hodgkin, Newell, 1998). Abuzul și neglijarea emoțională a copilului compromit dezvoltarea unui atașament securizant și a unor modele de relaționare sănătoasă cu ceilalți și cu sine însuși. Aceste forme de maltratare a copilului se asociază cu „simptome ulterioare de anxietate și depresie, mediate prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
depresie, mediate prin schemele de vulnerabilitate la răniri, rușine și autosacrificiu. Neglijarea emoțională se leagă de simptome ulterioare de disociere, mediate tot prin intermediul schemelor de vulnerabilitate față de răniri și rușine”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009). Prima manifestare de abuz emoțional a copilului, o manifestare ce va deschide ulterior porțile pentru multe forme de violență împotriva copilului, este a nu dori copilul care urmează să se nască. Copiii nedoriți, care vin pe lume „în ciuda părinților”, fără a fi așteptați de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru multe forme de violență împotriva copilului, este a nu dori copilul care urmează să se nască. Copiii nedoriți, care vin pe lume „în ciuda părinților”, fără a fi așteptați de aceștia, întâmpină un risc major de maltratare, de la neglijare la abuz. Uneori, ei sunt abandonați de către părinți. Chiar dacă nu sunt abandonați dezvoltarea lor se petrece adesea într-o atmosferă de respingere continuă, uneori neconștientizată de părinți. O mamă cu doi copii vine în consultație pentru copilul mezin. Se plânge că este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
absența reciprocității în înțelegerea celuilalt, a persoanei semnificative, cu care comunică; caustic, incisiv, ironic; ca părinți, se sustrag de la sarcina de a-și crește copiii; slabă capacitate de a face față stresului; nervozitate, depresie mascată; nevrotism; pot apărea simptome psihotice. Abuzul verbal: provocat de cuvintele agresive, devastatoare, adresate copilului. Se consideră că dacă spui zilnic unui copil că e prost, va sfârși prin a se comporta ca un prost, iar dacă spui asiduu unui adult, adultul va începe să se îndoiască
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a auzit frecvent spunându-i-se și ceea ce începe să-i prefigureze destinul. Cuvintele pot vindeca, așa după cum ne semnalează Françoise Dolto (1995) și așa cum o arată practica psihoterapeutică sau pot desființa un destin. Respingerea copilului este o formă de abuz emoțional frecvent întâlnită. Putem afirma că nu există părinte care într-un anumit moment, din diferite motive care-l fac indisponibil în acel moment, să nu-și fi respins copilul. Respingerea este o expresie a indisponibilității părintelui față de copil. Dacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
educație a copilului. Copilul învață să țină seama de ceilalți și să-și stăpânească primele impulsuri. Când însă în numele educației și a principiilor bunei creșteri părinții devin excesiv de severi, limitativi și punitivi, nu mai vorbim despre educație, ci despre maltratare, abuz. Când un copil de vârstă mică plânge, iar îngrijitorul se uită la ceas și spune: „Nu, acum degeaba plângi. N-ai de ce, căci încă nu e momentul să te hrănesc!”și nu se apropie de copil pentru ca acesta „să nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
uită la ceas și spune: „Nu, acum degeaba plângi. N-ai de ce, căci încă nu e momentul să te hrănesc!”și nu se apropie de copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea adultului reprezintă un abuz și va avea consecințe serioase în dezvoltarea copilului, în structurarea atașamentului față de îngrijitor. Amenințările sunt o formă de abuz emoțional care prin nesiguranță și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hrănesc!”și nu se apropie de copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea adultului reprezintă un abuz și va avea consecințe serioase în dezvoltarea copilului, în structurarea atașamentului față de îngrijitor. Amenințările sunt o formă de abuz emoțional care prin nesiguranță și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De aceea toate sistemele legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi tu ce îți va face
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Acest lucru poate fi făcut lăsând copilul pradă acelor situații de care știi că îi este frică: întunericul, zgomote intense (tunete, tunsul ierbii cu mașina) să stea singur în casă, șerpi și alte animale care îi sperie (copiii victime ale abuzului sunt, în general, speriați de animale), amenințarea că tata va pleca de acasă, că va fi abandonat (nevinovatul: „te dau la lupi și la omul cu sacul!” are un astfel de efect ignorat însă de părinți). Iată mărturia unei tinere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul să se joace cu alți copii, a-l ține acasă cu jucăriile lui, a-i interzice (poate ca pedeapsă!) să-și viziteze persoanele semnificative lui (un prieten, bunici etc.), a-l închide într-o cameră, este o formă de abuz emoțional cu consecințe în dezvoltarea lui deoarece noi suntem ființe sociale și ne putem dezvolta și funcționa plenar doar în relația cu ceilalți. Practica de disciplinare a copilului prin „time out!”îi poate spori starea de rău emoțional și îi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a zis taică-tău despre mine”!”, deși copilul ar vrea să tacă și știe că nu e bine să spună. Există o situație de corupere a copilului pe care adulții o consideră nevinovată și chiar amuzantă. Reamintim faptul că gravitatea abuzului trebuie judecată în funcție de stadiul de dezvoltare în care se află copilul. în jurul vârstei de 5 ani, copilul se află într-un stadiu al dezvoltării gândirii morale, în care nu concepe minciuna (Muntean, 2006). Dacă la această vârstă a copilului, părintele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
opiniei și obligativitatea părinților (adulților) de a ține seama de opinia copilului. Noua lege de Promovare și Protejare a Drepturilor Copilului din România (272/2004) are la bază, ca principiu, dreptul copilului la opinie. în mare măsură această formă de abuz emoțional a copilului ține de cultură. în mentalitatea noastră tradițională se crede despre copil că nu știe nimic, nu înțelege nimic și în consecință, nu i se solicită opinia. Cel mult copilul e considerat amuzant prin ceea ce spune, căci „copiii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cel al copilului abuzat. în ambele situații este vorba despre o pervertire a privirii copilului asupra lumii în care trăiește, a înțelesului pe care el îl dă acestei lumi. în vreme ce copilul abuzat nu poate vedea lumea înconjurătoare decât prin „lentilele abuzului”, care-i îngustează și focalizează imaginea, copilul fără interdicții, nu poate stabili o ordine a importanței lucrurilor, o ordine în multitudinea stimulilor din jur. Pentru copilul fără limite impuse, totul e posibil, nimic nu e de dorit căci poți avea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare emoțională a copilului. Mai sus, am trecut în revistă câteva din acestea. Nici pe de parte nu putem afirma că am avut în vedere toate situațiile de maltratare psihologică a copilului. în mare măsură ele sunt circumscrise cultural
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deci au o dinamică ce ține de evoluția societății. E de așteptat ca într-o societate cu valori tradiționaliste, punând accent pe obediență și nu pe dialog, așa cum e societatea românească (Values change the World, World Values Survey, 2007), incidența abuzului emoțional al copilului și nesemnalarea lui de către adulții cu funcții de protecție a copilului, vor fi foarte crescute. Ceea ce trebuie însă să păstrăm în minte este că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se asociază cu „sechele puternice și persistente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
e societatea românească (Values change the World, World Values Survey, 2007), incidența abuzului emoțional al copilului și nesemnalarea lui de către adulții cu funcții de protecție a copilului, vor fi foarte crescute. Ceea ce trebuie însă să păstrăm în minte este că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se asociază cu „sechele puternice și persistente, inclusiv cu sentimente de rușine (jenă), umilire, furie, lipsă de valoare și inhibiții emoționale”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009, p. 60). Impactul acestor forme de maltratare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de lipsă de valoare, de incapacitate de a fi iubit/iubită, sentimentul că nu e dorit de ceilalți și că nu poate servi decât la satisfacerea nevoilor unei alte persoane (Glaser, 2007). în același sens, alte studii longitudinale arată că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se însoțesc la vârsta pubertății de o agresivitate crescută, de o rejectare a socialului, iar în adolescență, de o scădere a competențelor socioemoționale (Shaffer, Yates, Egeland, 2009). Abuzul emoțional este cel mai puțin sensibil la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
același sens, alte studii longitudinale arată că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se însoțesc la vârsta pubertății de o agresivitate crescută, de o rejectare a socialului, iar în adolescență, de o scădere a competențelor socioemoționale (Shaffer, Yates, Egeland, 2009). Abuzul emoțional este cel mai puțin sensibil la campaniile de educare și la orice alte forme de prevenire (Killen, 1998). 2. Abuzul fizic este cel mai ușor de recunoscut. O palmă lasă urme, o bătaie zdravănă „soră cu moartea”rupe oase
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crescută, de o rejectare a socialului, iar în adolescență, de o scădere a competențelor socioemoționale (Shaffer, Yates, Egeland, 2009). Abuzul emoțional este cel mai puțin sensibil la campaniile de educare și la orice alte forme de prevenire (Killen, 1998). 2. Abuzul fizic este cel mai ușor de recunoscut. O palmă lasă urme, o bătaie zdravănă „soră cu moartea”rupe oase, zdrobește mușchii, distruge țesutul dermatic care învelește corpul. Abuzul fizic merge de la urecheli nevinovate până la torturi ale copilului: legat cu lanțul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de educare și la orice alte forme de prevenire (Killen, 1998). 2. Abuzul fizic este cel mai ușor de recunoscut. O palmă lasă urme, o bătaie zdravănă „soră cu moartea”rupe oase, zdrobește mușchii, distruge țesutul dermatic care învelește corpul. Abuzul fizic merge de la urecheli nevinovate până la torturi ale copilului: legat cu lanțul, ars cu țigara, opărit cu apă clocotită, aruncat pe scări etc. Abuzul fizic poate pune în pericol viața copilului, supraviețuirea. Când copilul abuzat fizic trăiește sentimentul că viața
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o bătaie zdravănă „soră cu moartea”rupe oase, zdrobește mușchii, distruge țesutul dermatic care învelește corpul. Abuzul fizic merge de la urecheli nevinovate până la torturi ale copilului: legat cu lanțul, ars cu țigara, opărit cu apă clocotită, aruncat pe scări etc. Abuzul fizic poate pune în pericol viața copilului, supraviețuirea. Când copilul abuzat fizic trăiește sentimentul că viața sa este în pericol, că nu are scăpare, abuzul fizic provoacă traumă. A fost prima formă de abuz recunoscută de specialiști, și definită de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]