16,963 matches
-
în loc libert??îi de spirit sau talentului creator. ?tiin?a trece drept o aventur?, iar inven?ia r?m�ne apanajul geniului, ambele fiind cel mai adesea izolate, c�nd nu se formeaz? �n cenacluri aflate la periferia instan?elor academice. Aceast? concep?ie �romantic?� a ?tiin?ei caracterizeaz? la fel de bine matematicile, filosofia sau istoria, domenii �n care Fran?a este foarte prezent?. Modelul liberal doar cu numele, care a urm?riț s? disocieze carieră universitarilor de performan?ele lor efective
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se datora, �n parte, eforturilor unui filosof, care trecea drept un partizan �nfocat al organicismului, Ren� Worms. Ar fi mult de meditat asupra parcursului acestui str?lucit normalist, cu un bogat capital social, care �n pu?ini ani acumuleaz? titluri academice cu o u?urin?? deconcertant?, �nainte de a se lansa �n organizarea sociologiei, o disciplin? pe care el ar fi vrut s? văd? dezvolt�ndu-se �ntr-o Universitate nou?, p�n? atunci prea �nfeudat? puterii temporare, disciplin? �n care el credea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
erau de trei feluri: 1) s? �nl?ture ?arlatanii ?i s? a?eze disciplină pe baze ?tiin?ifice; 3) s? urmeze exemplul dat de al?i universitari (�n geografie ?i �n psihologie, mai ales) concuren?i �n cursa recunoa?terii academice. Durkheim se afl? �n fruntea acestei lupte, pentru faptul c? dispune de un capital de �ncredere pe care i-l dau titlurile dar ?i vechimea ?i opera. Pe scurt, el era recunoscut că �magistru�, iar cei ce l-au urmat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n secolul al XIX-lea, de un anumit succes. �ntr-o universitate �n care domin? neokantianismul ?i idealismul, sociologia este identificat? cu pozitivismul comtian ?i la ea nu fac referin?? dec�ț unii cercet?tori izola?i precum Morselli. �n sfera academic?, c�teva elemente de sociologie s�nt introduse de c?tre criminologii al c?ror ?ef de grup este medicul Cesare Lombroso. Pentru acesta, orice om este riguros condi?ionat de morfologia personal? ?i de particularit??ile existen?ei sale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
bun? �n?elegere, fapt atestat de fondarea �n 1909 a unei reviste, The Sociological Review, al c?rei director era tot Hobhouse. Climatul se va deteriora rapid �ns? atunci c�nd sociologii de la London School �?i vor afirmă ambi?iile academice, �n vreme ce cei de la Sociological Society vor r?m�ne, �n majoritate, ață?a?i unei viziuni mai pragmatice asupra disciplinei. �n 1911, pun? ile dintre ei chiar s-au rupt: Hobhouse a demisionat de la conducerea revistei, iar partizanii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Pentru a sesiza mai u?or condi?iile na?terii sociologiei americane, trebuie s? ne raport?m la situa?ia de dup? r?zboiul de secesiune. �ntr-un anumit fel, ?tiin?a social? a anilor 1870 nu este dec�ț traducerea academic? a elanurilor sociale ale vechilor aboli?ioni?ți ?i a mi?c?rilor reformatoare care denun?au viciul, divor?ul, lipsa de temperan?? ?i depravarea tineretului. Că ?i �n Marea Britanie, moralismul protestant este aici atotputernic. Reglementarea acestor probleme, care la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un �nceput de profesionalizare �n sociologia american?, atunci trebuie s? privim spre New York ?i spre Chicago. Small, antreprenor al sociologiei Chiar dac? �n Nouă Anglie colegii n-au pentru el dec�ț pu?în? știm?, Small nu distoneaz? �n concertul academic. Timp de doi ani universitari (din 1879 p�n? �n 1881) el st? �n Germania, la Leipzig ?i la Berlin pentru a-?i �nsu?i �nv???turile, nu ale filosofilor, ci ale unor economi?ți sociali, precum Schmoller ?i Wagner
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu poate fi declan?at? dec�ț de grupurile organizate care, �nfrunt�ndu-se �ntre ele, ajung s? conduc? societatea spre progres. Influen?a lui Gumplowicz ?i a altui sociolog austriac pe care l-a citit bine, Ratzenhofer, este evident?. Opera academic? a lui Small conteaz? cu siguran?? mai pu?în dec�ț ac?iunea să militant? �n favoarea sociologiei [Barnes, 1948]. Gra?ie unor fonduri private, �n 1892 s-a creat la Chicago un departament de sociologie. Small a fost primul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lor organe de difuzare, dar credeau c? acoperiser? deja c�mpul atribuit ?tiin?ei sociale. Niciodat? descurajat de obstacolele ridicate �n calea să, Small a devenit un fel de comis-voiajor al sociologiei pentru care a revendicat o autonomie intelectual? ?i academic? total?. C�?iva ani mai ț�rziu, �l vom afla la originea American Sociological Society, care a v?zut lumina zilei la Baltimore �n 1907 ?i care �l va avea �n frunte pe Sumner. Cu abilitate, Small a f?cut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ncearc? s? se afirme că o ?tiin?? specific? a socialului � cu succese inegale, pe l�ng? drept sau economie; doar �n Statele Unite � unde prerogativele intelectuale nu erau la fel � sociologia a reu?it s?-?i impun? prezen?a �n peisajul academic. Dar aceste diferen?e institu?ionale nu ne pot face s? uit?m alte clivaje cruciale care despart profund ț�n?ra comunitate a sociologilor. 1. Pentru unii (Simmel), sociologia nu poate fi dec�ț o ?tiin?? social? particular?, care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
revelarea raporturilor �ntre un individ ?i mediul s?u (Thomas, 1923; Znaniecki, 1936). c? majoritatea acestor lucr?ri r?m�n descriptive ?i adesea ele nici nu se reclam? de la �ecologia urban?� dec�ț pentru a accede la un statut academic. Nu este mai pu?în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice �n raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? spunem c? sociologii au f?cut mult timp figură unor rata?i, naivi sau tr?d?tori. Nu este de mirare deci c?, dup? r?zboi, activitatea sociologic? institu?ional? s-a concentrat pe trei aspecte mai pu?în academice: muncă ?i rela?iile profesionale (Friedmann, 1947, 1954, 1964; Friedman ?i Naville, 1961-1962; Naville ?i colab., 1961; Reynaud, 1963; Touraine, 1955), ora?ul ?i urbanizarea (Chombart de Lauwe ?i colab., 1952, 1959-1960; Chombart de Lauwe, 1965; Friedmann, 1953), practica religioas
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i de c?tre al?i conduc?tori s? devin? �auxiliari ai ac?iunii�, sociologii aspir? s? se rup? de tradi?ia sintetic? ?i istoric? a predecesorilor lor ?i s? se demarce de demersurile filosofilor de care tocmai se separaser? academic. Nici durkheimismul, ce reprezenta un trecut de conjurat, nici materialismul istoric care-i atr?gea intelectual, dar pe care-l respingeau politic [68], nu puteau s? le fie dec�ț surse de inspiră?ie, nu adev?rate cadre teoretice ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nd �ncearc? s? se dea drept altceva dec�ț o practic? empiric? cu orientare aplicativ?. Dup? r?zboi au fost necesare eforturile tenace ale lui Ginsberg, Marshall, Mannheim sau, �n Statele Unite, ale lui Shills pentru a dep??i rezisten?a academic? privind recunoa?terea minimal? a disciplinei prin promovarea �nv???m�ntului sociologic (p�n? atunci redus doar la London School of Economics) ?i pentru a l?rgi bazele institu?ionale ale disciplinei (crearea revistei British Journal of Sociology �n 1950
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
and Political Process (1968). JOHNSON Chalmers: Revolutionary Change (1966). KELLER Suzanne: Beyond the Ruling Class: Strategic Elites în Modern Society (1963). LAZARSFELD Paul (1901-1976): Radio Research 1942-1943 (1944); The Analysis of Communications Content (1948); Voting (1954); Personal Influence (1955); The Academic Mind (1958); Et MERTON Robert K.: Mass Communication (1948); Et BERELSON Bernard, GAUDET Hazel: The People�s Choice (1943-1948); Et ROSENBERG Morris: The Language of Social Research (1955). LENSKI G�rard: Power and Privilege (1966). LEVY Marion Jr.: Structure of
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de atâta vreme în așteptarea democrației. Ceilalți - inclusiv distinși analiști politici - pot dormi liniștiți. Ca și altădată, vor acuza viforos când va fi prea târziu. (Jurnalul Național, 14 ianuarire 2005) Trabantu’ și Levantu’ Invitat la emisiunea dlui Paul Grigoriu, Sfertul Academic, dl Băsescu afirmă: „Dacă România ar fi avut 22 de milioane de Patapievici ori de Pleșu, eu n-aș fi fost președinte”. În realitate, tot ceea ce-i trebuia României spre a evita varianta Băsescu era să aibă un Năstase mai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ori aliați al căror nume îl face să scrâșnească din dinți. Continuă să tune și să fulgere împotriva celor cu trecuturi nebuloase și promite o curățenie totală. La o adică, însă, cum ar fi la emisiunea dlui Paul Grigoriu, Sfertul Academic, rugat să spună cine și de ce sunt oamenii președintelui, dl Băsescu o dă ușurel după parâmă: „țcă s-ar putea să spună nu știu ce ziarist că trecutul tău nu-i perfect curat... Domn’le, cu sau fără trecut perfect, cu sau
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
puncte” - primite de nenumărați profesori, doctori, ingineri, filozofi etc. cu origine socială atât de sănătoasă încât nu mai era nevoie să și învețe - înveseleau atmosfera lingvistică a patriei socialiste. În de acum celebra ediție a emisiunii dlui Paul Grigoriu, Sfertul Academic, președintele Traian Băsescu a explicat de ce, plecând de la Cotroceni la 63 de ani, după două mandate, nici nu se va întoarce în politică, nici nu își va dedica timpul altor activități. În fapt, dl Băsescu a ținut o mică și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pentru că este un respectat gazetar profesionist și a-l recompensa pe dl Breban pentru că este un gazetar diletant, care distrează piața tipăriturilor cu o publicație de un cumplit umor involuntar, iată un aranjament care poate surveni doar la nivelul ciocoimii academice. Dl Răzvan Theodorescu are obiceiul de a se enerva foarte repede și de a da în clocot mai abitir decât un samovar imperial. Spre a evita să-l vedem din nou congestionat ca un gogoșar și cu părul vâlvoi, îi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
par foarte diferite de ceea ce știi de acasă, există șanse să înțelegi că realitatea e ceva mai complexă. Lucrez pe un articol care se ocupă de corupția din Filipine. Autorul este o somitate - Ranhilio Callangan Aquino, cancelar asistent pentru Afaceri Academice din cadrul Academiei de Studii Juridice a Curții Supreme din Filipine. De la „grotesca formă de paradox” care îl face atât să deplângă actele de corupție, cât să și contribuie la ele, filipinezul mediu nu pare a fi prea diferit de românul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ar fi destul și cine este, dacă ar lăsa ifosele la garderobă. Poate că nu ar fi târziu ca domnișorul Cornea să tragă cu ochiul la ilustrul său tată, dascăl eminent, plin de umor și cu totul lipsit de morgă academică. Elitist, dl Cornea jură pe dictonul: „Quod licet Iovi, non licet bovi” sau mai pe limba noastră, a celor denunțați de Domnia sa că iubim cârnații de Pleșcoi, „Ce face popa, să nu facă satul”. Fierbe de mânie împotriva bălmăjelilor legionaroide
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ale globului. Etica afacerilor înglobează ansamblul de norme, principii de comportament, precum și judecățile de valoare morală referitoare la organizațiile și oamenii care alcătuiesc aceste entități. Din aceste rațiuni, etica afacerilor are un conținut normativ, dar în același timp, ca disciplină academică sau teorie filozofică, eticismul are și un conținut descriptiv. În acest sens, sunt analizate câteva dintre schemele conceptuale, cu aplicații la domeniul afacerii, precum și relația dintre cultură organizațională valori și principii morale și instrumentalizarea acestora în cadrul organizațiilor de afaceri. Capitolul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu bunuri. Oricum, "individul nici nu are intenția să promoveze interesul public, nici nu știe cât de mult promovează din acesta..".3. Impactul raționamentelor expuse în "Avuția națiunilor" este suficient de puternic pentru a genera peste timp curente și discipline academice, dar insuficient pentru a soluționa "problema lui Adam Smith" (astfel numită de Joseph Schumpeter). "Problema" constă în faptul că, într-o carte anterior publicată, "Teoria sentimentelor morale", Smith subliniază importanța simpatiei, a intențiilor și sentimentelor în relațiile socio-economice. Aceste dimensiuni
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cauzele umane în general. 1.3. Teoreticieni și teorii postmoderne Începând cu anii 1950, responsabilitatea socială corporativă își lărgește aria de interes devenind subiect special de cercetare și aplicație pentru practicieni din domeniul legislativ, politic, economic, dar și pentru mediul academic. În Marea Britanie sunt citați, ca inițiatori în domeniu, Merrick Dodd, de la Harvard Law School, cu dezbaterea " Pentru cine sunt de încredere managerii corporației?" (1950) și Adolf Berle, de la Columbia Law School. Pentru Statele Unite, "Raportul Bowen despre responsabilitatea socială a oamenilor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
prima intervenție a reprezentanților lumii științifice în structurarea conceptelor ariei responsabilității sociale corporative. Raportul enunță faptul că sfera responsabilității companiilor trebuie să reflecte așteptările și valorile societății. Între timp, topica responsabilității sociale corporative atrage nume de marcă din toate disciplinele academice: Milton Friedman, Peter Drucker, Francis Fukuyama, Philip Kotler și mulți alții. Câteva dintre punctele de vedere și convingerile acestora le vom trece și noi în revistă. Peter Drucker (1909-2005), "cel mai mare gânditor pe care știința managementului l-a produs
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]