10,793 matches
-
implicat în procesul cognitiv", absurdul "nu este nici revers al rațiunii, nici identic cu iraționalul" argumentează Marta Petreu, în Teze neterminate. Întâlnirea "dintre rațiunea umană, "eficace, dar limitată" și "tăcerea irațională a lumii" produce absurdul, adică o stare de inadecvare afectivă". Însă absurdul are și o altă față. Mutațiile politico-sociale provocate de al Doilea Război Mondial, dezvăluirea ororilor provocate de fascism, critica totalitarismului sovietic în L'Homme révolté, 1951, de Albert Camus, polemica dintre Sartre și Camus referitoare la "angajarea" scriitorului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu aptitudinea de a imprima unui gest aleatoriu, unui incident oarecare, unei fizionomii sau intenționalități artistice semnificație comică, printr-o "răsturnare axiologică", în direcția minimalizării, ori a supralicitării valorice a insignifiantului. Asociat cu reiterarea ridicolului, instinctul comic exprimă distanțare, răceală afectivă, atitudine critică, spirit justițiar. Râsul lui Caragiale este corectiv, exprimat diferențiat în funcție de dimensiunile intrinsec specifice, cu bonomă înțelegere, cu răbufniri sarcastice, cu malițiozitate sau cruzime. Coroborând opiniile formulate de Șerban Cioculescu, Șt. Cazimir ș.a., Loredana Ilie dezvoltă ipoteza unei disponibilități
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Paul Cornea -, au acționat ca un ferment și au conturat "transmutația creatoare" în "paginile bizare", dând, prin raportare la prototip, măsura originalității urmuziene. Loredana Ilie aduce semnificative mărturii documentare despre fascinația exercitată de opera lui Caragiale, direct sau prin reminiscențe afective. Creația amândurora se intersectează în spațiul omologiilor tematice: familia, triunghiul conjugal și tipologice: "amici", "moftangii", "savanți", individul "mecanomorf" ș.a. În schimb, nivelul stilistic integrând deopotrivă, în forme inuzitate, "parodia, comicul absurdului, caricatura, grotescul, ironia, alegoria, paradoxul, comicul derivat din onomastică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
răbufniri satirice, violent sarcastice, cu malițiozitate și cruzime. În conturarea portretului robot al comediografului tipic, abilitatea de a surprinde ridicolul ar fi informația de bază de la care ar deriva ramificații noționale multiple între care importante ar fi inteligența, insensibilitatea, răceala afectivă, spirit justițiar acuzator, conștiința propriei superiorități. Cel care ridiculizează se plasează pe sine pe scara ierarhică a valorilor pe o treaptă superioară, de la înălțimea căreia își permite să contemple cu satisfacție micimea fenomenalității supuse programului său critic, prin prisma amorului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Pirandello) asupra căreia insistă cei mai mulți cercetători. R. Escarpit, de pildă, susține că umorul, acoperind îndeosebi regiunile conștiente ale râsului, presupune o fază critică, generatoare de angoasă și de tensiune nervoasă, faza intelectuală, numită îndeobște ironie și o fază constructivă, cea afectivă, calificată drept "explozie umoristică" ("rebondissment humoristique")198, prin care echilibrul este restabilit. În privința raporturilor cu comicul, umorul este considerat cea mai înaltă treaptă a acestuia, la care se poate ajunge traversând și anexând și celelalte domenii conexe. Umorul înglobează practic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu multă ușurință"5. Refuzul aproprierii termenului pornea, în cazul lui Eugen Ionescu, dintr-un dublu impuls refractar: față de tendința criticii de a-i cuprinde opera într-o formulă-stereotip și față de fenomenul de identificare a absurdului în toate aspectele vieții afective, sociale și artistice din a doua jumătate a secolului trecut. Această inflație deranjantă derivă, însă, dintr-un context de multiple și majore mutații socio-culturale. Aplicabil deopotrivă stării de spirit, concepției despre lume și viață sau realității cotidiene, absurdul reprezintă un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
plăcerile și îndatoririle familiale în favoarea dezbaterilor politice de berărie vizând "lacuna" din sistemul juridic, manifestându-se ca un obsedat al teoriei drastice a pedepsei capitale. Iată de ce, așa cum observa Mircea Tomuș, aceste personaje sunt "exemplare umane mutilate: le lipsește dimensiunea afectivă, îndreptată spre sfera familială"25. Dacă în lumea lui Caragiale aceste personaje alienate sunt cazuri izolate, prezența simptomelor de rinocerită este deja un diagnostic viabil. Sugestia aplatizării individualităților, specifică și farselor absurde moderne, este realizată la Caragiale și prin înlocuirea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prezența unui sentiment al absurdului în scrierile lui Urmuz, este prevalența stării de alienare în raporturile dintre ființele sale solitare, raporturi marcate de precaritate, inconsecvență sau chiar antagonism. Dintr-o scrisoare în care Urmuz își exprima regretul neîmplinirii pe plan afectiv, deducem substratul biografic, profund conștientizat și asumat al acestei reprezentări literare a înstrăinării interumane: "Dar așa e viața [...]. Trecem unii pe lângă alții, cari am putea deveni cei mai buni priteni, dacă ne-am cunoaște mai bine, și ne cunoaștem, totuși
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mult sau mai puțin decorativă În economia discursului științific - așa cum se Întâmplă la unii oameni de știință angajați religios, dar nu pot justifica metodologic o implicare a Sacrului În discursul lor științific, dincolo de un anume subiectivism al motivațiilor de ordin afectiv... Chiar dacă va rămâne o simplă voce În polifonia limbajelor, teologia se va Întâlni cu știința cel puțin acolo unde problematica și limbajul acesteia vor tinde către cele naturale... Amândouă! Religia redobândindu-și credibilitatea În teritoriul cunoașterii, acolo de unde a fost
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
impresiile de atunci nu mi se schimbă, ci mi se confirmă. D-na Oltea este iremediabil stăpânită de enciclopedism (mitic, religios, istoric, geografic, literar, socialpolitic), ca și cum ar vrea să refacă Istoria naturală a francezului Buffon. Totodată, lasă frâu liber impresiilor afective, provocând prin imaginație inserții artistice savuroase. Când am deschis noua carte, la Întâmplare mi s a deschis la pagina 47, la capitolul Elegia Albă și, imediat, memoria mi s-a declanșat, căci scrisesem și eu, În volumul Șoc(2000), o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de aura de legendă doar atunci când el va simți că omenirea e În impas. Așadar, cartea de față este o plăcută desfătare intelectuală a simțurilor estetice, o Împlinire spirituală față de o lume deja luată În stăpânire În mod științific și afectiv. E vorba de o savoare captivantă a unei trăirii unice ale autoarei. De aceea, curiozitatea și cutezanța ei față de aceste civilizații misterioase Îi dau libertatea de a le descifra tainele, de a le Înțelege și, mai ales, de a retrăi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de natură calitativă (de exemplu, crearea unei imagini favorabile față de organizație sau față de spațiile de birouri oferite de aceasta). De asemenea, obiectivele activității promoționale urmăresc atât aspectul informativ (de exemplu, cunoașterea spațiilor și serviciilor oferite de proprietate), cât și aspectul afectiv (de exemplu captarea interesului potențialilor chiriași față de oferta proprietății imobiliare sau Îmbunătățirea imaginii acesteia). Politica promoțională a managerului proprietății imobiliare se materializează printr-un ansamblu de strategii care, având În vedere complexitatea activităților promoționale, se caracterizează printr-o diversitate deosebită
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
concept esențial despre om. Apoi, coborând în profunzimea psihicului uman prin metoda fenomenologică, distinge formele care configurează funcționarea comportamentului personal. Înainte de toate își concentrează atenția asupra „gradului cel mai de jos al lumii psihice” pe care îl individualizează în „impulsul afectiv”, lipsit în totalitate de conștiință, de senzație și de reprezentare, ceea ce constituie în lumea plantelor „impulsul de creștere și de reproducere”. Omul reunește în sine toate gradele esențiale ale existenței, în general, și ale vieții, în particular. A doua formă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și moral”. Ne dăm seama că Scheler, în concepția sa despre persoana socială, leagă în mod minunat nivelul orizontal cu cel vertical - transcendental pentru a pune fundamentele unei viziuni unitare a persoanei, care integrează atât aspectul rațional, cât și cel afectiv și include dimensiunea socială în care persoana se regăsește și spre care se simte atrasă. 3.2 Persoana ca unitate Filozoful german preferă înțelegerea persoanei mai degrabă ca „unitate co-experimentată” decât substanța care dispune de rațiune. Motivele pentru care nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
acestor moduri de gândire despre individ și familie sunt preocupante: proiectul familial nu mai vine din exterior (Dumnezeu, societate), ci apare din interiorul unui complex de acorduri negociate între persoane care își trăiesc doar prezentul, cu prevalență asupra aspectelor comunicative, afective și private. Prin urmare, familia provine din experiența afectivă de relație. Din cauza acestei situații se schimbă și raportul cuplului față de copil: el nu mai este o bogăție, ci o responsabilitate și o greutate din punct de vedere economic, psihologic și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
preocupante: proiectul familial nu mai vine din exterior (Dumnezeu, societate), ci apare din interiorul unui complex de acorduri negociate între persoane care își trăiesc doar prezentul, cu prevalență asupra aspectelor comunicative, afective și private. Prin urmare, familia provine din experiența afectivă de relație. Din cauza acestei situații se schimbă și raportul cuplului față de copil: el nu mai este o bogăție, ci o responsabilitate și o greutate din punct de vedere economic, psihologic și moral. Aceste trei fenomene prezentate în mod sintetic creează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
au determinat ca familia să fie în același timp durabilă și fragilă. Autorul se întreabă ce anume a determinat această trecere de la familia „puternică”, la familia „fragilă” și descoperă trei cauze: fragmentarea, individualismul hedonist și ruptura dimensiunilor cuplului uman, unitatea afectivă și fecunditatea. Aceste cauze, în opinia lui, explică reacția postmodernității împotriva modernității. Pe scurt, fragmentarea se opune cosmoviziunii unitare, pe care modernitatea a menținut-o în formă absolută. Omul postmodern se caracterizează printr-un individualism hedonist, reacție împotriva disciplinei minții
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
acestei orientări este recunoscut în tendința unisex, care vrea să șteargă diferența biologică și culturală, care distinge bărbatul de femeie, omogenizând forma de a se îmbrăca, de a munci și de a conviețui între bărbat și femeie. Ruptura dintre unitatea afectivă și fecunditate este un alt factor care determină familia să fie fragilă, mai ales din cauza cultului față de corp. Acesta este considerat doar în raport cu propria persoană, în mod individualist și narcisist, nu în serviciul și spre binele celuilalt și, cu atât
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se evidențiază ca o potențialitate spirituală a persoanei - ca angajament real al libertății persoanei. Iubirea nu se adresează doar corpului, nici doar ființei umane, ci persoanei care este mai mult decât corpul ei. „Experiența de viață ne învață că dragostea afectivă se naște mai des la persoane dotate cu o anumită structură psihică, la simplul contact cu fenomenul „ființă umană”, cu condiția ca acesta să fie destul de încărcat de feminitate sau de masculinitate”. Această analiză a iubirii dintre persoane atinge însăși
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
asasinat pe care-1 execuți o singură dată, ci starea de ură e o asasinare fără răgaz, o eliminare din existență a ființei pe care o urâm”. Credem că precizările autorilor amintiți se pliază bine și orientează corect așa numitul „analfabetism afectiv”, adică „incapacitatea de a intra în contact cu lumea propriilor emoții” ce reprezintă, de fapt, o „incapacitate de comunicare și de a stabili relații adecvate cu ceilalți”. Acest fapt generează, în multe cazuri, explozii distructive neașteptate și denotă o incapacitate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de ani -, poetul nu a putut evita instalarea într-un anumit manierism șaptezecist, deși originalitatea tonului nu îi poate fi contestată. Referindu-se la volumul de debut, Laurențiu Ulici semnala însușiri precum energetismul, orgoliul mesianic, grandilocvența epatantă, logoreea narcisiacă, vehemența afectivă și angajamentul istoric, remarcând că numai ultimul avea să se manifeste constant de-a lungul întregului traiect liric al lui I. Observația, poate prea tranșantă (nici celelalte „ispite” nu au dispărut ulterior), este în esență corectă: se rețin în primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
recursul la o retorică solemnă și totodată ardentă (câteva titluri de poeme: Mihai Voievod, Motiv de baladă, Dacica, Voievozii, Țara mea de inimă și grai...). Poezia patriotică neotradiționalistă a lui I., de certă vibrație lirică, exaltă valori perene, istoria retrăită afectiv, țara și neamul, ascendența, eroii iluștri sau anonimi. Tonul, nu o dată declamator și grandilocvent, e totuși strunit, menținut între limitele unei estetici „modernizate”, și poate convinge. Poetului îi este firească și postura de „cetățean”, el perorând, uneori vaticinar, cu discretă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
se vor realiza în modalitățile pe care le impun caracteristicile și condițiile zonei sau stațiunii. Acest principiu se referă de fapt la ecologia imaginii, adică la evitarea pe cât posibil a unui aspect inestetic și stresant și la realizarea unei legături afective între turist și spațiul amenajat; b) principiul flexibilității sau al structurilor evolutive, este principiul potrivit căruia structura unei zone turistice este necesar să reprezinte un sistem multifuncțional și flexibil, care să permită dezvoltări continue și adaptări în funcție de cerințele clientelei turistice
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare -învățare și în plină concordanță cu acesta. Evaluarea este mai mult decât o operație sau o tehnică; ea este o acțiune complexă, un ansamblu de operații mintale și acționale, intelectuale, atitudinale, afective care precizează: obiectivele și conținuturile ce trebuie evaluate; scopul și perspectiva deciziei; momentul evaluării (la începutul, pe parcurs, la sfârșit); cum se prelucrează datele și cum sunt valorizate informațiile; criterii pe baza căror se evaluează; În evoluția teoriei și practicii
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
din întregul conținut al învățării sporirea aportului motivațional prin cunoașterea și înțelegerea de către fiecare elev a faptului că orice secvență didactică se încheie în mod logic și necesar cu o verificare și că el poate fi propriul său examinator angajare afectivă mai puternică și mai corect orientată, elevul fiind afectat mai mult de greșeala comisă decât de diminuarea calificativului care apare ca o urmare firească a greșelilor săvârșite ameliorarea relației învățător-elev, prin eliminarea oricărei suspiciuni legate de modul de apreciere afirmarea
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]