18,056 matches
-
cot destul de mare. Aici, la această curbură, bapțea, care alerga după mine fix prin mijlocul uliței mari, a intenționat să-mi iasă înainte tăind în unghi drept distanța dintre stradă și trotuar. Dar, pentru a ajunge pe trotuar, avea două alternative: să treacă prin șanț, ori să sară peste el. A ales a doua variantă. În momentul în care-și făcea elan pentru a sări, piciorul i-a alunecat pe o piatră colțuroasă, iar ea s-a dezechilibrat și a căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ori Walter Roman erau la curent cu evenimentele. Mai mult decât cele fizice, torturile psihice, gen asistarea la bătăi ori așteptarea, au condus la cedarea mai multor victime, crede Popa. Octavian Voinea crede că la Pitești au existat doar patru alternative: moartea, pierderea minții, căderea sau salvarea divină, rezistența fiind imposibilă. El identifică factorii care conduceau la cedare: atacul prietenilor, tortura neîntreruptă și epuizarea fizică, toate acestea ducând la pierderea lucidității, a rațiunii și personalității, dezumanizând victimele. Voinea vede mai multe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fiecăruia și, foarte important de precizat, de intensitatea presiunilor la care au fost supuși deținuții. Este profund incorectă catalogarea victimelor ca 'torționari' ori acuzarea lor pentru evenimentele din închisori. Nici unul dintre cei care au fost supuși acestor torturi nu avea alternativă: practic, nu exista scăpare-nici măcar în moarte, decât cu totul accidental. Prin urmare, discuția trebuie centrată asupra transformărilor suferite de victime după încetarea violențelor, și nu pe acțiunile întreprinse sub presiunea torturilor. Au existat câteva cazuri tragice de înspăimântare viscerală
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Mazilu, cu pedeapsa cu moartea ; fuseseră destul de speriați. V.A. : Da, din 15 ianuarie. A.M.P. : Deci toată lumea se bucura că a scăpat de Ceaușescu, dar, în același timp, nu era greu să-i ameninți pe oameni că vine o alternativă foarte radicală, în care fiecare dintre noi va trebui să dea socoteală pentru ce a făcut înainte de 1989. Și așa ne-am trezit cu această amenințare, pe care Iliescu și ai lui, cu multă abilitate, au lansat-o și la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
al II-lea și al regelui Mihai I. Andrei era și el un sfătuitor al regelui Mihai. Dar mai era și un entu‑ ziasm foarte mare la o mulțime de intelectuali, care vedeau în asta o soluție politică și o alternativă la Iliescu. Am făcut, în această situație, la fel ca la Punctul 8, pe care pe față l-am susținut, dar, în privat, am început foarte devreme să argumentez că Punctul 8 nu este o rezolvare pentru noi. Noi nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
după ’89, care îmi adusese, brusc, ceva notorietate, am auzit că Varujan Vosganian strângea oameni pentru o formațiune politică nouă. Era acest curent de opinie, cum e și azi, că opozi‑ ția nu ne reprezintă. Și deci să facem o alternativă inte‑ gral nouă, dar necomunistă, neunită nici cu oamenii lui Roman. Foarte mulți intelectuali fuseseră tentați, că intelectualii nu se omorau după partidele istorice și nici nu s-au înscris în ele. Nici partidele astea n-am auzit să fi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sunt și foarte elitiști. Puțin le pasă de cum trăiește lumea. Și Varujan venise cu ideea să recruteze el acest gen de elite mai profesionale și oameni cu reputație ca să facă cu ei o forță căreia eu i-am dat numele, Alternativa 2000. În urma apelului oferta era plină de poeți, scriitori și critici literari, altfel oameni onorabili, care protestaseră înainte de 1989. Finalmente, Ăsta a fost criteriul : onora‑ bilitatea. Am devenit un fel de club. Oameni bine pre‑ gătiți nu erau prea mulți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
oferta era plină de poeți, scriitori și critici literari, altfel oameni onorabili, care protestaseră înainte de 1989. Finalmente, Ăsta a fost criteriul : onora‑ bilitatea. Am devenit un fel de club. Oameni bine pre‑ gătiți nu erau prea mulți. Am făcut această Alternativa 2000 la care s-a ales un mic grup de conducere, cu Pleșu, Vosganian, Adrian Iorgulescu, care era șeful Uniunii Compo zitorilor, Patapievici, Andrei Cornea. Varujan, cu vreo doi prieteni ai lui - care, de fapt, erau în politică și care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
era contrar manifestului pe care îl publicaserăm și cu care atrăsese‑ răm lumea. Drept pentru care am spus că nu e onest și m-am recuzat. La fel s-au recuzat și Pleșu, și alții. Și s-a creat partidul Alternativa României, care a intrat în par‑ lament și care mai târziu a creat acea Uniune a Forțelor de Dreapta. O chestie integral necurată. Au fost sponso‑ rizați de Vântu... V.A. : Ce s-a întâmplat cu schimbarea bruscă de către Emil
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
condițiile acestea ? A închis Ciorbea fermele de porci - o parte din industria grea. Pentru privatizare, ce reprezenta partea cealaltă, adică să încerci să aduci niște bani, nu numai să închizi, că evident că lumea era disperată, trebuia să oferi o alternativă, să absorbi toată forța asta de muncă ce se degaja. La Priva tizare și la Investiții Străine au fost numiți niște oameni care, după părerea mea, în primă instanță au fost și capabili, și cinstiți, oameni de genul lui Sorin
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pentru care suntem guvernați prost, partidele ar trebui să vină cu capacitatea asta la guvernare, Stolojan și Stoica au mai încercat la liberali, dar nu s-a ales nimic. V.A. : Nu avem nici guverne din umbră, ca să acționeze ca alternativă. A.M.P. : Exact. Exemplul cel mai clar l-am avut la primele alegeri europene. Există niște grupuri internaționale aca‑ demice, care se uită la pozițiile asumate de partide pri‑ vind diferite politici. Trebuie să spun că între 2000 și 2004
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
talent literar deloc și că de ce nu am sărit să salvez dreapta de la înec în 2012 ? În același text asta. Deci nici lau‑ dele lui nu prea mai știu cât erau de serioase. Până și Rogozanu, care se prezenta ca alternativă la establishment, a început cronica scriind că trebuie să fim circumspecți când vine cineva cu asemenea recomandări din afara lumii literare (clasică distincția în afară/înăuntru - și asta la un băiat care se voia de stânga). Vorba era : voiam eu să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
franceză. Atunci a intervenit armata, dând o lovitură de stat. Exact asta e situ‑ ația în care ne aflăm în Algeria, după câteva zeci de ani. Lipsa de democrație, evident, hrănește islamismul, care, ca și în Egipt, pare să fie alternativa populară. Acesta e interzis însă. E un fel de cerc vicios. Intelectualii de stânga, în talk-show-urile de la Paris, sunt cu toții pentru ale‑ geri, să îi lase să câștige. S-a făcut asta - în Egipt, în Palestina -, dar conflictul din sânul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
În ceea ce privește posibilitățile de a câștiga bani în plus: și aici puteți ține conferințe (uneori, destul de bine plătite) și scrie articole pentru ziare (suedeze, bineînțeles, întrucât cunoașteți nivelul celor americane). În disperare de cauză, vă rog să vă gândiți la această alternativă: să veniți pentru un trimestru (1 octombrie - 15 decembrie, 5 ianuarie- 15 martie, sau 25 martie - 5 iunie) și să ne recomandați pecineva pentru celelalte două trimestre. Vai! Dumézil nu vorbește englezește. Tucci ne-a promis pentru... 1967, când va
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
5 iunie) și să ne recomandați pecineva pentru celelalte două trimestre. Vai! Dumézil nu vorbește englezește. Tucci ne-a promis pentru... 1967, când va fi la pensie. Ad.E. Jensen va veni (poate) în 1964, dar pentru un trimestru. (Această alternativă mă deprimă în cel mai înalt grad. Am spus tot...) Încă o dată: veți fi liber să vorbiți despre orice vreți și cum vreți. Aveți doar „advanced students” (de la Facultatea noastră) și „auditores” de la Oriental Institute etc. Nu veți fi obligat
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
America la plecare. Ar fi stupid să pierd ocazia. Niciodată nu voi mai avea 23-24 de ani și posibilitatea de a vedea aceste țări minunate printr-o singură călătorie”, Calcutta, 17 aprilie, cf. Europa, Asia, America..., pp. 264-265), fie ca alternativă salvatoare la exasperantele probleme financiare („Dacă totuși prostia și politicianismul îmi vor suprima bursa, eu voi continua să lucrez aici și voi face cerere de schimbare a cetățeniei în cea americană, iar după doi ani mă voi stabili în America
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
decât puterea, Încă o dată și, mai ales, bani, și nu atât În grup și pentru un „grup”, cât pentru fiecare În parte și familiile lor! -, ci și pentru a construi o „echipă politică” care să constituie În mod veritabil o alternativă pentru putere. Lucru pe care l-au reușit, cum o spuneam, cu mult aplomb și duși de valul unui nemaivăzut entuziasm general În alegerile din toamna lui ’96, moment crucial pentru politica românească, important pentru imaginea noastră În Europa, grav
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
germană a lui Carol I și-a avut, eventual, partea ei În această decizie. Motivul principal a fost Însă necesitatea de a pune România la adăpost (odată cu independența, Încetase și garanția colectivă a marilor puteri, de altfel mai mult formală). Alternativa era simplă: Rusia, sau Germania? Ce român ar fi ales Rusia? Soluția germană se impunea de la sine (Franța, privilegiata românilor, era departe și, În plus, Înfrântă În războiul din 1870-1871 cu Prusia, nu mai avea ponderea europeană pe care o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Chestia cu spălătorul de vase suna ca multe alte întrebări încărcate de insinuări. Sentimentul straniu de vinovăție - de a fi făcut ceva greșit - nu-mi dădea deloc pace în casa asta. Am încercat să par calm și rațional, în locul celeilalte alternative: să leșin, îndurerat și înfrânt. - Poftim? Încă mai aștepta răspunsul meu. - Nu, dar astăzi sunt programat la Dr. Kim. Mi-am imaginat că un sentiment de ușurare va năvăli în bucătărie ca un imens val oceanic. Voiam din tot sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
e în esență una de stază, iar pentru a combate această constrângere trebuie să construiască zilnic o lume diametral opusă și un alt eu. Problema cu care mă confruntam în dimineața aceea era faptul că aveam nevoie să compun o alternativă pașnică vizavi de teroarea nopții precedente, însă jumătatea de univers a vieții unui scriitor încurajează drama și durerea și înfrângerea propice artei: din noapte putem face zi, din iubire ură, serenitatea devine haos, bunătatea răutate, Dumnezeu se transformă în diavol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pahar de plastic plin pe jumătate cu vin alb, sprijinindu-se leneșă de zidul de granit și m-am simțit extrem de ușurat când am văzut că era beată, fiindcă astfel visul meu rula în siguranță pe un ecran lat ca alternativă la ceea ce vedeam cu adevărat. În curte o cascadă mică se spărgea leneșă într-un lac special proiectat în care am zărit o clipă zvâcnirea portocalie a unui pește koi. Crengile copacilor se legănau deasupra noastră și liane groase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din eter. Afișează expresia de gangster cu dezinvoltură. Fă-i să ia în serios reclama de prezentare deși știi foarte bine cât de falsă și de umflată e. Pentru că locuința de la 307 Elsinore Lane era bântuită și asta era singura alternativă la care mă puteam gândi marți dimineața. Aveam nevoie de altceva - distragerea cauzată de o altă viață - pentru a elimina spaima. Dar nu voiam să călătoresc înapoi în lumea aceea. Voiam să recapăt luciul idilic (mai exact, promisiunea împlinită a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care nu oricine s-ar grăbi să mărturisească. VASILE GÂRNEȚ: Simpatica și agreabila scriitoare din Elveția, Corinne Desarzens, are un umor irezistibil și o molipsitoare predispoziție pentru joc. Doar după două săptămâni de călătorie, Corinne le-a găsit porecle/„nume alternative” amuzante, deloc răutăcioase, multor scriitori din Literatur Express. Sârbul Vladislav Bajac, de exemplu, ar trebui să răspundă și la numele „Don Quijote”. Belgrădeanul e pirpiriu, cu o bărbuță ascuțită, decolorată, ochi mici, sfredelitori, mereu înroșiți. „Ăsta îl termină pe Miloșevici”, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
invidiază în secret. Oricum, e foarte emoționant să întâlnești compatrioți după o lună de peregrinare prin Europa, și nu doar același, enervant, alter ego care te însoțește. Președintele „Daciei” din Riga ne propune și el un program mai special, de alternativă (vizită la țară, petreceri nocturne...), dar îl refuzăm politicos, spunându-i că preferăm programul organizatorilor. Apoi, ca peste tot până acum, în gară suntem întâmpinați cu un spectacol muzical, intitulat în afișe „Așteptând trenul scriitorilor”, cu participarea unor actori, poeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care-i refuză. Mă gândesc că ar trebui plătiți măcar pentru faptul că se lasă contemplați. Afișează, așa, o neglijență studiată: fețe tinere schimonosite de barbișoane, tricouri spălăcite, blugi uzați, curele cu catarame mari, lanțuri, franjuri, cercei... Ce mai, o alternativă a vieții. Orașul vechi e bine îngrijit, majoritatea clădirilor sunt renovate și au imprimată o prospețime a culorilor, care dă senzația de artificiu, de festivitate deloc atractivă. E totuși plăcut, deși nu mă impresionează nimic. Facem niște fotografii lângă Palatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]