24,313 matches
-
arbitrii”, cinovnicii ruși care se hrănesc din sport au raportat la Moscova că sunt atacați pe nedrept. Fidel imaginii de superman pe care și-o cultivă, președintele Putin s-a solidarizat imediat cu această liotă de profitori, au urmat și amenințările antioccidentale ale Dumei de Stat, care a avut, la sfârșitul lunii februarie, doi inamici: Statele Unite și România (pe ultima acuzând-o obraznic de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova, stat pe care îl consideră o gubernie rusească!). Astfel că, din
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
În individ teama de moarte. Abstragerea, izolarea, Într-un cuvânt, recluziunea asigurată de secret anulează ceva din forța inhibitorie a pulsiunilor tribale. Pentru anumite spirite maladive, cuvintele lui M. Mauss pot fi ușor explicate, schimbând doar sensul de acțiune al amenințării morții. Pentru Mauss, „În cazul multor indivizi, moartea e cauzată brutal, elemental... doar pentru că ei știu sau cred (ceea ce e totuna) că vor muri”9. În mod analog, multe drame ale scriitorilor se explică prin obsesia inițială a unei tragedii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu simt moartea. Mă va lua ea atât de repede Încât să n-am răgazul să o simt? E Înșelătoare, fără nici o Îndoială, euforia care m-a făcut să mă bucur de această subită contracție a vieții mele aflată sub amenințare. Presentimentul morții e, cu siguranță, legat de ideea de sinucidere - În fond, o moarte anunțată, un final implacabil pe care paginile de jurnal Îl pregătesc cu o obsesie aproape maniacală a detaliului. Sinuciderea lui Drieu la Rochelle nu e Întâmplătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de informare, de multitudinea zvonurilor și de tulburările politice și militare din proximitatea frontului, poate nici nu știa de existența acestuia − și-a "manifestat" (nu se știe cum) "voința de a se uni cu Țara (s.a.)". Se preciza că, în ciuda amenințării mai sus pomenite, a fost o alegere "liberă de orice ingerință". Totuși, "voința" locuitorilor nu a fost suficientă, intervenția trupelor ucrainene determinându-l pe Iancu Flondor 54 "să ceară sprijinul armatei române". Abia "în atari împrejurări", Congresul General al Bucovinei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
locale pentru putere, așa cum ar putea crede un lector matur. După ce se aminteau numeroasele eforturi politice de asigurare a unirii, finalizate prin tratatele de pace, se consemna, într-o ultimă frază, refuzul autorităților maghiare de a se conforma noilor realități. Amenințările și atacurile armate pe care le-au patronat "au impus participarea armatei române la campania din 1919". S-a ajuns la ofensiva din Transilvania spre Tisa și, în final, la înfrângerea maghiarilor, confirmată prin "intrarea" armatei române în Budapesta 57
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1917, când urmărea mai ales să-i convingă pe români de faptul că pot să reziste în continuare, evitând prăbușirea completă a frontului. Opinia lui era că nici germanii și nici bolșevicii nu aveau destulă forță pentru a-și concretiza amenințările, părere parțial confirmată și de faptul că, în doar câteva zile, Chișinăul a fost totuși ocupat "fără dificultate de trupele române"116. Valoarea strategică a acestor acțiuni, aparent marginale și puse sub semnul securității interne, a fost mai vizibilă din afara
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
României întregite. Oricând s-ar ivi vreun început de primejdie din partea unor vecini, cari nu văd tocmai cu ochi buni țara noastră, ei nu vor lipsi a-și face datoria să atragă atențiunea conducătorilor României asupra direcției din care vine amenințarea. Suntem datori a ne gândi neîntrerupt la situația grea a Românilor rămași în afară de granițele actuale ale Patriei noastre, ajutându-i de câte ori ni se dă prilej, încurajându-i în luptele lor pentru apărarea graiului și a sufletului românesc (s.n. C.M.)"269
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. Mucenicii și-au îndeplinit cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei înșiși: „Noi în teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”<footnote Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a VII-a, I, 5, traducere, note și comentarii de prof. David Popescu, în PSB, vol. 72, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1992, p. 298. footnote>. Ei nu au dorit nici
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei!”. Acestea și alte multe zicându-le, fericitul Policarp „s-a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec încât nu numai că nu rămăsese doborât de atâtea amenințări, ci dimpotrivă tocmai proconsulul a fost cel care și-a ieșit din fire”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 23-25, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în PSB, vol. 13, Editura I.B.M.B.
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
oare, pământul? Nu vă amăgiți! Dumnezeu nu se lasă batjocorit! (Gal. 6, 7). După gura noastră ne judecă Dumnezeu (Lc. 19, 22); din cuvintele noastre ne îndreptățește și din cuvintele noastre ne osândește (Mt. 12, 37). N-ați citit înfricoșătoarea amenințare a Domnului: «De cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu de el înaintea Tatălui Meu, Cel din ceruri?» (Mt. 10, 33). Pentru ce mă sfătuiți să fiu viclean? Ca să obțin ce, prin o
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
voinței lui să Țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici sfatului și nici amenințării lui. A doua zi au venit cu toții în mare număr la locul predicii. Cum prefectul se îndrepta spre biserică cu numeroase forțe armate, ca să ducă la îndeplinire porunca împăratului, o biată femeie, pe care se vedea sărăcia, trăgându-și fiul
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
PSB, vol. 53, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1994, p. 118-119. footnote>. Mântuitorul nostru a insuflat în apărătorii Lui un curaj atât de mare, încât „chiar dacă nu i-ar fi îndemnat sau încurajat cineva, ei totuși nu se temeau de amenințările dușmanilor, oricât de puternici ar fi ei”<footnote Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, IX, 3, în PSB, vol. 13, p. 410. footnote>. În locul lor a luptat deci harul lui Dumnezeu, întărind pe cei slabi și ridicând pe cei puternici
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
spre darurile cele mai înalte (I Cor. 12, 31) și îndurau orice oboseală și orice suferință scornită de dușmani „nu numai o singură dată, ci pentru unii chiar și de două ori. De aceea, oricât de zeloși erau paznicii în amenințările lor, fie ele în vorbe, fie în fapte, martirii nu și-au schimbat hotărârea pentru că «iubirea desăvârșită alungă frica» (I In. 4, 18)”<footnote Ibidem, cartea a opta, X, 2-3, p. 324. footnote>. Eusebiu de Cezareea în Istoria bisericească, ne
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Semnele integral arbitrare realizează cel mai bine procedura semiologică; de aceea limba, cel mai complex și răspîndit sistem de semne este și cel mai caracteristic. Față de rituri, gestualitate, proxe-mică ce păstrează legături naturale (gesturile bruște rectilinii sugerează universal agresivitatea, evocînd amenințarea armei)," limba nu este cu nimic limitată în alegerea mijloacelor sale de expresie, căci nu vedem ce ar împiedica asocierea unei idei oarecare cu o suită oarecare de sunete"(CLG:110). Contrar tezelor clasice (Biblia, Platon), semnul lingvistic nu unește
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbaj de disimulare transparentă, induce o schimbare de sens de la pozitiv la negativ: lectura literală exprimă o stare de fapt pozitivă ("Vai ce inteligent din partea ta"), iar semnificația implică exact opusul ei, de aici transformarea ei într-un act de amenințare a feței interlocutorului (E. Goffman, 1971). În schimb, gluma suspendă relațiile tensive între interlocutori, instituind un spațiu ludic a cărui structură polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al interacțiunii sociale (Goffman, 1971), principiul conveniențelor dorința oricărui individ de a-și păstra fața negativă (de a nu fi amenințat), precum și fața pozitivă (de a avea o imagine publică favorabilă) generează numeroase glume. Ori de cîte ori interacțiunea reprezintă amenințarea feței negative a interlocutorului (prin ordin sau cerere) sau a feței sale pozitive (prin reproșuri, critici etc.) sau a feței negative a locutorului (în scuze, acceptarea unei oferte) sau a feței pozitive (confesiune, mărturisire de culpabilitate etc.), strategia discursivă va
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gesturi convenționale, specifice unei anumite culturi, cf. Kerbrat-Orecchioni, 1994: 20-21). 8.9. Gestualitate și gen Polisemia semnelor gestuale și dependența lor contextuală este actualizată în numeroase circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mînia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vi-zuale; în plus, cînd ascultă privesc mai puțin, iar cînd vorbesc privesc mai mult (la indivizii dominați însă situația se prezintă exact invers). De regulă, femeile de toate vîrstele au mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dar pe care umanitatea a tratat-o ca și problema sexului: prin eludare sau la modul neserios (cf. și Paolo Fabbri, 1968:69). Dacă un individ intră în această zonă intimă fără ca interlocutorul să o dorească, reacția este de respingere, amenințare, retragere (primul semn al bărbatului față de femeia pe care o place este micșorarea spațiului dintre ei, micșorare care poate fi sau nu acceptată de parteneră). În acest tip de relație verbalizarea joacă un rol minor (cuvîntul este redus la șoaptă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
uman, simbolic și material în reformatori, conservatori și fundamentaliști (D. Sandu, 1996:23-25). * definiția jurnalismului era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice, economice, etc. și apărarea "cuceririlor revoluționare" de presupuse amenințări imperialiste (cf. Gross, 1996:20). * mass-media română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice, manageriale pe care nu este pregătită să le gestioneze (cf. infra stadiul preprofesionist al jurnaliștilor și managerilor), * viziune maniheistă despre lume (utopie pozitivă pentru societatea socialistă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de istorie a celor petrecute ("v-aș îndruma să cercetați vechile cronici pantagruelice", "și vă poftesc să credeți că nu-s basme" etc.). Așa de pildă, după ce-și ridică osanale fictiv atribuite meșterului Hugues Salet 252, recurge și la amenințări pentru a susține veridicitatea celor scrise în cronică: "Blestemat să fiu și o mie de diavoli să mi se bage în suflet și în oase, în pipotă și în rărunchi, de voi rosti un singur neadevăr de-a lungul acestei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și metodă la nivel contemporan în creșterea eficienței învățământului și a valorilor educației în școală și în familie. Cu alte cuvinte, colaborarea școlii cu familia trebuie să ridice calitatea educației: obiective superioare, căi și mijloace superioare. Nu pedepse corporale, nu amenințări sau promisiuni dulci, ci o constantă atitudine de cerințe și răspunderi referitoare la modul în care cerințele au fost înțelese, primite și realizate; afecțiune și sprijin atât din partea părinților cât și din partea personalului didactic. De importanță crescândă în munca școlii
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
regăsi o succesiune de acte și de comportamente, de analize și de interpretări care permit să fie abordată problema românească ca una din oricare teme politice italiene de pe ordinea de zi. Și nu cum este acum ca o "emergență", "teribilă amenințare socială", "nenorocire absolută". Acest act politic necesită un efort constant și răbdător din partea mai multor actori sociali, iar cartea demonstrează că un astfel de proces este deja în curs și produce primele roade, începând să dea primele rezultate pozitive. Ceea ce
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
frecvent atunci când mari comunități se așează într-un timp scurt în mari orașe ca Roma sau Milano), atunci trauma este mult mai dureroasă și se vindecă mult mai greu. În aceste situații predomină confuzia culturală și apare acel sens al amenințării dat de incertitudine și nesiguranță. Neștiind nimic, într-o lume care știe totul", ne spunea acum mulți ani versul unui cântec de neuitat al lui Luigi Tenco, dedicat emigranților. Capitolul 2 Religia, ceva mai mult decât o credință Un prim
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mare clasă bucătarului român, care, fusese trimis în închisoare fără vină. Un gest umanitar, afirmă La Mantia, pentru a-l despăgubi și a-i oferi o nouă oportunitate în viață. Imediat acesta a fost copleșit de proteste cu caracter sindical, amenințări, a fost șantajat cu posibilitatea ca personalul feminin să își dea demisia în bloc. La Mantia, prezentându-și regretele, a fost nevoit să-și retragă oferta. Bucătarul român, fără un loc de muncă, a plecat din Italia în România, nefiind
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
fericită și am închinat un pahar de Coca Cola cu copii. Doamna plecase la o petrecere. Situația mea ar fi trebuit să se schimbe radical. Nu mai eram o clandestină, nu mai trebuiam să trăiesc în frică și sub presiunea amenințărilor. Acea spadă a lui Damocles fusese eliminată. Din păcate după aceea s-au întâmplat o serie de evenimente urâte. Doamna îmi repeta tot timpul că România mai devreme sau mai târziu va fi expulsă din Europa, pentru că noi suntem niște
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]