10,447 matches
-
indo-european cu o istorie milenară, dar care n-a avut nciodată un stat propriu. Ei ocupă un teritoriu destul de mare în Irak, în estul Turciei și în Iran. De mai multă vreme ei vor un stat al lor, dar țările amintite mai sus, în care locuiesc, nici nu vor să audă de așa ceva. În Irak, ei au luat parte la toate evenimentele politice și militare de după apariția acestui stat mai ales la cele violente -, iar acum se bucură de o oarecare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de tranzit cele mai importante sunt Georgia, Armenia, Turcia, Siria, iar mai departe, spre Europa, cele din Balcani și România. În nord, pe relația Rusia-Europa de Vest, sunt Ucraina și Belarus. În zona în discuție sunt prezente toate marile puteri amintite mai sus. După 1991, Rusia a cunoscut un recul din toate punctele de vedere, inclusiv pe piața energiei. De acest recul au profitat ceilalți, mai ales SUA, care s-a infiltrat masiv în fostele republici sovietice din Asia Centrală; niciunele companii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
apărare și de întărire a relațiilor lor în domeniile esențiale. Un an mai târziu, la 4 aprilie 1949, s-a semnat Tratatul de la Washington, prin care a luat ființă NATO. Alianța includea, inițial, 12 țări. Alături de semnatarele Tratatului de la Bruxelles, amintite mai sus, fondatoare ale Alianței au mai fost SUA, Canada, Danemarca, Islanda, Italia, Norvegia și Portugalia. În 1952 au aderat Grecia și Turcia, iar în 1955 RF Germană. Mai târziu au aderat și alte țări, inclusiv foste socialiste din Europa
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a Universității "Al. I. Cuza" Iași și Institutul de Istorie "A. D. Xenopol". Am fost invitat la acest simpozion din două motive: a. Colaborez, din când în când, la revista bilingvă Kitej Grad, publicație lunară, bine făcută și documentată, a comunității amintite. b. Am fost șef al misiunii diplomatice a României într-o țară din Estul slav. Fără îndoială că cele comunicate de istoricii prezenți la simpozion tineri și extrem de competenți ar merita un comentariu dedicat exclusiv acestei părți a întâlnirii. Las
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
organizații ș.a.m.d. Mesajul despre care vorbesc, însă, se întinde pe vreo 7-8 pagini scrise la un rând și jumătate fapt puțin întâlnit în practica diplomatică și, apoi, conține mult mai multe elemente decât cele strict protocolare, mai sus amintite. Un element inedit este excursul istoric. Mesajul se referă la momente importante din istoria relațiilor dintre Rusia și Principatele Române și, ulterior, România. Interesant este că mesajul nu evocă numai momentele "luminoase", "înălțătoare" (ca pe vremea Uniunii Sovietice), ci și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și financiară, care, pornind din SUA, lovește, tot mai violent, țările UE inclusiv România. Dar, în același timp, tot criza este cea care a determinat consensul, pentru că, așa după cum spuneam, pericolul comun duce la unitate. Din mulțimea măsurilor adoptate merită amintite, ca fiind foarte importante, cel puțin trei. 1. I s-au făcut unele concesii Irlandei, pentru ca aceasta să revină la sentimente mai bune față de Tratatul de la Lisabona. Se revine, astfel, la funcționarea normală din punct de vedere instituțional a UE
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aplicat în momentul în care capitalistul a fost interesat să aducă utilaje mai perfecționate în întreprindere și a avut nevoie de o forță de muncă calificată, capabilă să folosească tehnologia pe care o avea la dispoziție. În acest sens, trebuie amintită politica guvernului american și a altor guverne din țările dezvoltate din punct de vedere economic de a asigura plata taxelor școlare pentru tinerii muncitori, creându-se astfel o nouă generație cu calificări tehnice, ceea ce a permis dezvoltarea industriei electronice, auto
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
crize în sensul propriu al cuvântului, despre crizele generale ale pieței mondiale care rezultă din însuși procesul de producție...", se poate observa că, în prezentarea teoriei crizelor, Marx are și el o mulțime de lacune de prezentare. Dintre acestea merită amintite câteva: • În primul rând, Marx nu prezintă o teorie ca atare a crizelor economice. Ceea ce a prezentat el apare mai mult ca o discuție teoretică asupra crizelor și nu reprezintă decât așa cum afirmă și Simon Clarke 24 un comentariu epigramatic
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a sistemului financiar și de control, dar și al unui sistem juridic de sancționare a diverselor violări (voite sau nu) ale diverselor reglementări legale care favorizează diferite fraude și abuzuri, cu implicații enorme la nivel național și internațional. Ceea ce trebuie amintit este că toate acestea, la care se adaugă psihologia panicii care cuprinde mase largi ale populației, nu își găsesc rezolvarea prin violențe. Rezolvarea unora dintre nemulțumirile populației se face, uneori și în anumite locuri, prin demonstrații de masă care nu
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
întrucât, în opinia marxiștilor, aceștia sunt proprietari ai mijloacelor de producție, pe care le folosesc ei înșiși și nu angajează sau "exploatează" altă forță de muncă. În această categorie sunt incluși micii meseriași, micii negustori și cei mai mulți dintre profesioniști. Factorii amintiți mai sus pot fi socotiți, în opinia multor specialiști sociologi și economiști, ca factori adiacenți (pe care i-am putea numi "pasivi") și care, eventual, ar putea crea o diferențiere între viețile muncitorilor și ale capitaliștilor. În niciun caz, nu
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de activitate) care se aplicau automat pentru toate categoriile de munci fizice sau intelectuale, nepermițând niciun fel de negociere. În orice loc de muncă ar fi vrut să se angajeze un muncitor (salariat), remunerarea muncii era stabilită pe baza criteriilor amintite; ca atare nu exista niciun fel de diferențiere și niciun fel de stimulent al muncii. Astfel, se poate confirma opinia multor economiști teoreticieni, după care întreaga teorie marxistă a "exploatării omului de către om" și a nevoii de lichidare a acesteia
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
vedere, Friedman are dreptate, întrucât împrumutarea de bani pentru fabricarea unor produse peste hotare a dus la situația de faliment a multor întreprinderi naționale, care, apoi, au solicitat sprijin financiar guvernamental, fiind susținute de intervențiile unor lobbyiști. De asemenea, merită amintit că, în ultimii ani ai vieții sale, economistul John Maynard Keynes a fost permanent preocupat de problema redresării balanței deficitare a comerțului internațional al Angliei. În calitate de conducător al delegației engleze la Conferința Națiunilor Unite pe probleme monetare și financiare (ce
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
cazul țăranilor, a nu fi contribuabil e un drept legal. În cel de al doilea caz, este vorba despre o practică ilegală, aparent mulțumitoare pentru angajați și patroni. Ambele categorii dau mai puțini bani. Consecințele celor două fenomene mai sus amintite își vor arăta curând colții. Principiul „nici o taxare fără participare” va deveni, odată cu Legea asigurărilor sociale, și complementarul său „nici o participare fără taxare” (cel puțin pentru categoriile apte de muncă și care nu sunt formal în șomaj). Cine nu a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”. Cu acel prilej, Mihaela Miroiu și-a lansat cartea Neprețuitele femei. Publicistică feministă, apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego. Publicistică”, volum prezentat recent în Observator cultural (nr. 329, 13-19 iulie 2006). Tot la colocviul amintit, Ștefania Mihăilescu a primit premiul pentru cercetarea mișcării românești pentru drepturile femeilor. Dezbaterea a fost o bună ocazie pentru a evalua situația feminismului românesc din perspectiva impactului în opinia publică. A doua zi, joi, 12 octombrie, am vizitat-o pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
publică. Opoziția pretinde că toată afacerea a fost o înscenare a poliției. (Id., ibid.) Pagina 111 * O descriere mai amănunțită, dar mai puțin exactă, a directoratului lui Ion Ghica la Teatrul Național (1877-1881), cu multe detalii care depășesc însă perioada amintită: La Teatrul Național este director Ion Ghica. Este epoca de glorie a Naționalului, epocă în care strălucesc Frosa Sarandi, Frosa Popescu, Dăneasca, Aristizza Romanescu, Ștefan Iulian, Grigore Manolescu și Mateescu Matache, Panu, C. Bălănescu, Dragulici. Nottara începea. Directoratul lui Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pot realiza cu ușurință. Succese anterioare vor crea impresia folositoare, chiar dacă nu este totuși adevărat că știți ce faceți. Odată ce v-ați găsit ritmul, este timpul potrivit să evidențiați public o strategie complexă de securitate națională. Un precedent care merită amintit este cel al lui John Kennedy, care, după patru luni de președinție, a transmis, la o ședință comună a Congresului, un mesaj special privind ,,Nevoile Naționale Stringente". Atunci a anunțat Kennedy crearea Agenției pentru Dezvoltare Internațională, un angajament susținut pentru
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
condamnate la închisoare sau ucise în urma unor avorturi clandestine, ele deveneau cobaii unui experiment demografic și subiectul unor umilințe teribile. Deși s-au făcut diverse estimări, nu se va putea ști niciodată cu certitudine câte femei au murit în urma decretelor amintite aici. În volumul de față, am invitat să răspundă provocării noastre persoane de diferite vârste, de la cele pentru care confruntarea cu sistemul era mai degrabă treaba părinților până la cele care, deja mature atunci, experimentau din plin și conștient (supra)viețuirea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
primordiale sau evenimente personale. Mult mai importantă este aici perspectiva eshatologică. «Astfel, interpretarea trecutului devine profeție, iar trecutul ajunge să fie înțeles ca pregătire plină de sens pentru viitor».”2 În mod evident, pierzând vizibilitatea asupra întregii construcții din articolul amintit și focalizând doar asupra relevanței eshatologice, Wikander omite cu o asemenea observație legătura dintre memorie și perspectiva eshatologică, ca și polaritatea cosmogonie/eshatologie. Contraparte perfect coerentă a cosmogoniei, în raport cu care se definește ca recreație, eshatologia este capăt și sens (eschaton
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lucrările sale: Yoga, 1911; Forestillingen om Syoelen i Rigveda, 1919; Buddha, 1928; Religions of India, 1949 (împreună cu Sten Konow). 7. Nils Simonsson (1920-1994): indolog, succesor al lui Wikander la catedra de sanscrită de la Uppsala. Titlul complet al tezei de doctorat amintite: Indo-tibetischen Studien. Die Methoden der tibetischen Übersetzer im Hinblick auf die Bedeutung ihrer Übersetzungen für die Sanskritphilologie, Uppsala, 1957. A publicat numeroase studii în revista de studii asiatice de la Uppsala, Orientalia Suecana - vezi „Zur indo-tibetischen Textkritik”, OS 2, 1953; „Beobachtungen
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
of Religions and a New Humanism”, HR I (1961), nr. 1, pp. 1-8. LIItc "LII" 1. Nu tocmai întâmplător „milenaristă”, aceasta fiind perioada în care punțile de contact între cercetările celor doi corespondenți, vizibile, sunt circumscrise de problematica eshatologică. Merită amintit faptul că Wikander publicase o recenzie la o traducere daneză recentă a autorului Eshatologiei occidentale, anume Jacob Taubes, Historiesyn och religiös tro, Copenhaga, 1957, în care, ca de puține ori atât de explicit, adoptă o viziune milenaristă asupra istoriei contemporane
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dumneavoastră că Bursa va urca? Falsul consens Diversiunea momentum este varianta temporală a diversiunii de reprezentativitate, care îi face pe indivizi să deducă regula pornind de la exemple care nu sunt totuși decât anecdotice. Falsul consens este varianta socială a diversiunii amintite. Foarte numeroase studii, începând cu cele ale lui Ross, Greene și House (1977Ă, au arătat că există un efect de fals consens care îi împinge pe indivizi să supraestimeze reprezentativitatea lucrurilor care îi privesc. Astfel, cineva care a ales A
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
celei de-a opta perioade, subiectul fixează un preț de, să spunem, 65 de dolari, atunci el va cumpăra automat o acțiune la 51 de dolari, alta la 52 de dolari, etc., și asta până la 65 de dolari inclusiv. Procedura amintită a fost aleasă astfel încât să-i incite pe subiecți să reveleze prețul corect, care corespunde probabilității pe care o asociază cu ocazia unei creșteri a cursului în cea de-a noua perioadă. Invers, dacă subiectul anticipează o scădere a cursului
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
intervin în contexte diferite. Când este vorba de fenomene naturale aleatorii, ei demonstrează o tendință de a afișa eroarea pariorului în timp ce atunci când este vorba de performanțe umane pentru care există liste statistice pe perioadă lungă, ei cred în existența fenomenului amintit aici. Pentru a testa ipoteza respectivă, autorii au realizat două experimente. Primul experiment a pus 32 de studenți de la universitatea din City, Londra, în situația de a trebui să parieze (sau să prezicăă pe mișcarea unei rulete simulate pe calculator
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de fonduri profesioniști. Pentru această populație experimentală, Atkinson, Baird și Frye (2003Ă nu găsesc nici o diferență semnificativă între bărbați și femei în materie de performanțe, de nivel de risc și de rată de cheltuieli și de rotație. După părerea autorilor amintiți, asta ar însemna că diferențele găsite în cazul investitorilor individuali nu se datorează diferențelor de sex, ci mai degrabă diferențelor de experiență pe piață și de bogăție. Principala diferență pe care o obțin se referă de fapt la investitorii în
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
pentru planul de economii contra doar 6,8% când li se spune că salariații alocă în general între 2% și 5%. Concluzie Ne ghidăm după normele sociale atunci când ne este dificil să ne găsim o linie de conduită personală. Studiile amintite aici sugerează deci că particularii sunt foarte puțin siguri de ei în privința chestiunilor referitoare la finanțele personale, chiar și cele mai fundamentale (economiile pentru pensieă. Dacă vreți să știți mai mult BAILEY J., NOFSINGER J.R. și O’neill m. (2004Ă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]