12,241 matches
-
eseuri, interviuri (1963-1984), traducere de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231 / (p. 215). Împreună cu Arlette Farge, Michel Foucault a publicat o astfel de "antologie de existente... într-o mână de cuvinte" - vezi Le Désordre des familles. Lettres de cachet des Archives de la Bastille au XVIIIe siècle, Éditions Gallimard - Julliard, Paris, 1982. 4 Constantin C. Angelescu, Studenții români în străinătate. Universitatea din Bruxelles, în "Studii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
adeziune spirituală"1. Criteriul reprezentativității bazat pe o spiritualitate unitară este destul de dificil de aplicat pentru a explica relația dintre un producător cultural și mediul său social. De aceea, așa cum arăta și Alexandru Dima, ne vom asuma faptul că "orice antologie regională e condamnată a fi numai o oglindă ipotetică, parțială și oarecum subiectivă a unui ținut"2. În analiza noastră, îi vom considera intelectuali ai zonei nord-moldo-venești pe cei născuți în regiune sau deveniți moldoveni "prin adopție", însă, îi vom
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Istoria literaturii și culturii românești, contribuind în 1928 la fondarea Ligii de prietenie polonezo-română. Publică articole despre România și Polonia, traduce lucrări din limba română, fiind autor al Istoriei polonezilor din Bucovina, Scurtă schiță a istoriei literaturii române cu o antologie, Literatura română în aliniamentele ei generale etc. 10. Gheorghe Bilan (1883-?), sculptor, licențiat în arte frumoase la București, este creator de busturi ale unor personalități bucovinene, precum Simion Florea Marian. Ioan Bilețchi (1881-1962), publicist, traducător, licențiat în litere la Cernăuți
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșanii în 1932. Schiță monografică, Liga Culturală, Botoșani, 1933. ***, Colegiul Național "Eudoxiu Hurmuzachi", 1872-2008, Editura Septentrion, Rădăuți, 2008. ***, Din Botoșanii de odinioară. Scene și personaje dintr-o lume care a fost, C.S.I.E.R., Botoșani, 2001 ***, L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996. Amarandei, Gheorghe, Dorohoiul istoric și cultural. Evocări, Editura Quadrat, Botoșani, 1999. Amarandei, Gheorghe, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001. Capră, D., Liceul "Grigore Ghica V. V." din Dorohoiu. Istoricul în scurt și darea de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Românească, București, 2003. 85 Ioan Mihai (et. al.), Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999, pp. 103-112. 86 Elisabeta Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu. Viața și opera, Editura Muzicală, București, 1984, p. 143. 87 L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996, p. 184. 88 Mioara Gafencu, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004, pp. 60-66. 89 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 90 Emil Satco, Artiști plastici din Bucovina
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
darea de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu, p. 9. 112 Ș. Ciubotaru, Istoria învățământului..., p. 287. 113 D. Capră, Liceul "Grigore Ghica V. V..., p. 19. 114 L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996, p. 259. 115 S. Pană, Născut în '02, p. 43. 116 Ibidem, p. 45. 117 D. Capră, Liceul "Grigore Ghica V. V..., p. 35. 118 Ș. Ciubotaru, Istoria învățământului..., p. 282. 119 N. Cernescu, " Soarta vitregă a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
unele nume s-au folosit și date din monografii, studii sau arhive. Acestea sunt indicate la nota de subsol. 4 D.J.A.N. Botoșani, Fond Alexandru Faliboga, dosarele 118/1926, 30/1950. 5 În L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996. 6 Ionel Bejenaru, "Interviu luat botoșăneanului de origine Eugen G. Neculau", în Acta Moldaviae Septentrionalis, VII-VIII, 2008-2009, p. 289. 7 D.J.A.N. Botoșani, Fond Eugen Neculau, dosarele 97, 99, 100. 8 În E. Dolinescu, Mihail
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
despre câțiva critici și eseiști contemporani, Vladimir Streinu este succint, aproape expeditiv, ceea ce nu exclude prețuirea și justa evaluare axiologică. Edgar Papu este un spirit "mediant asupra feluritelor forme de cultură antice, medievale și moderne" ; G. C. Nicolescu, alcătuitorul unei antologii intitulate Cântarea României, consacrată Unirii, "scrie cu vechea însuflețire și figurație a Bălcescului" ; la Silvian Iosifescu (autorul unei teze de doctorat cu titlul Literatura de frontierăă, "voința documentării, deși febrilă, e certă și mânuirea oricum a unui întins material de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nou în planul comentariului, perpetuând regretabil și o eroare de informație: anul nașterii criticului este indicat în ambele ediții drept " ianuarie ". În realitate, Vladimir Streinu - cum indică principalul său biograf - s-a născut cu patru luni mai târziu, la " mai ". Antologia lui Eugen Simion conține în capitolul consacrat lui Vladimir Streinu o schiță biobibliografică precum și câteva studii de referință ale criticului: Despre o modalitate a judecății literare (fragment din eseul Problema criticii literare, cuprins în volumul Pagini de critică literară, Editura
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
61 de poeme, dintre care 17 erau inedite), iar publicistul, pentru cei ce nu citiseră presa vremii, își expunea ziarismul său exemplar printr-o Culegere de articole d-ale lui M. Eminescu. Articole apărute la Timpul în 1880 și 1881 (antologie și prefață de Gr. Păucescu, București, 1891) și prin întîiul din cele trei volume ale unei ediții critice proiectate de Ion Scurtu: M. Eminescu, Scrieri politice și literare (București, 1905; erau acolo texte publicate între anii 1870-1877). Această din urmă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și prefață de Gr. Păucescu, București, 1891) și prin întîiul din cele trei volume ale unei ediții critice proiectate de Ion Scurtu: M. Eminescu, Scrieri politice și literare (București, 1905; erau acolo texte publicate între anii 1870-1877). Această din urmă antologie din gazetăria lui Eminescu a fost foarte importantă pentru istoria receptării publicisticii eminesciene. Critic scrupulos și stăpînit de acribie, Ion Scurtu cercetează nu doar periodicele la care a scris Eminescu, ci umblă, poate printre primii, în lada cu manuscrise pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sfera literaturii, ideea de generație, poate pentru că n-a ajuns de-a lungul anilor la saturația ontologică a unui concept consistent, a început să fie înlocuită cu o construcție mai fidelă din punct de vedere valoric cum este aceea a antologiei. În literatură, bunăoară, și spațiul american, european, chiar și în particular cel românesc a dovedit acest lucru, o antologie, ea însăși ghidată de criterii mai mult sau mai puțin mărturisite, desprinde sau decupează, apoi ilustrează într-un mod natural o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
concept consistent, a început să fie înlocuită cu o construcție mai fidelă din punct de vedere valoric cum este aceea a antologiei. În literatură, bunăoară, și spațiul american, european, chiar și în particular cel românesc a dovedit acest lucru, o antologie, ea însăși ghidată de criterii mai mult sau mai puțin mărturisite, desprinde sau decupează, apoi ilustrează într-un mod natural o realitate literar-culturală cu tot ceea ce aceasta aduce: nume, fragmente de opere (care pot fi ridicate la puterea întregului, potrivit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pînă la vărsarea operei sale în literatură. Criticul Sorescu avea un fel suspect de a se familiariza cu o creație, dar de îndată ce aceasta intra pe mîna sa, mărturisea parcă tot. Cum observa Eugen Simion cînd comenta Starea de destin, o antologie de critică, Sorescu pornea în exegezele sale de la fapte, pentru a se întoarce apoi, după o raită prin zone învecinate, tot la fapte. Către faptele însele: acesta ar fi, poate, principiul critic fenomenologic, cu rol de pretext, al eseisticii soresciene
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: Nihilismul, Franco Volpi 1 v. Cazul Eminescu. Polemici, atitudini, reacții din presa anului 1998, antologie de Cezar Paul Bădescu, Editura Paralela 45, Pitești, 1999. 2 v. Jacqueline Russ (coord.), Istoria filosofiei, vol. I, Gîndirile fondatoare, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. 7-18. 3 Pentru o abordare mai nuanțată a acestei metamorfoze, v. Jacques Le Goff
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vol. I, Editura Eminescu, București, 1996, p. 7. 25 v. Mircea Eliade, Itinerariu spiritual. Scrieri de tinerețe, 1927, Editura Humanitas, București, 2003, passim (trimitem de fapt la cele douăsprezece texte publicate de autor în Cuvîntul din 1927 și pe care antologia de față le include). 26 Ibidem. 27 Pentru ceea ce a însemnat convertirea spre extrema dreaptă a unora dintre membri generației Eliade, vezi, între altele, și Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995, pp. 181-220
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pp. 18-19. 101 Emil Cioran, "Voința de a crede", în Mișcarea, an XXIV, nr. 76, 25 feb. 1931; apud Singurătate și destin, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 9-11, ediție îngrijită de Marin Diaconu (vom trimite de aici încolo la această antologie prin sigla SD, urmată de cifra paginii). 102 Ibidem, apud SD. 103 Ibid., subl. ns., I.D. 104 Ibidem, subl. ns., I.D. 105 Ibid., subl. ns., I.D. 106 Tot în Mișcarea va face o analiză frustă pentru "O formă a vieții
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Stalin și stalinismul, traducere din limba engleză de Ioana Bârzeanu, Meteor Press, București, 2010. Mihalache, Ștefania, "Socialismul și camuflarea de gen", http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no 6/stefaniamihalache-articol.htm. Mihăilescu, Ștefania, Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948), Editura Polirom, Iași, 2006. Moghadam, Valentine M., "Genul și revoluțiile", în Foran, John (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Traducere de Radu Pavel Gheo, Polirom, Iași, 2004, pp. 145-173. Olteanu, Cristina, Liliana, Gheonea, Elena-Simona, Gheonea, Valentin, Femeile în România comunistă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
început de drum", în Andi Mihalache, Adrian Cioflâncă (coord.), Istoria recentă altfel. Perspective culturale, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013, pp. 625-633. 47 Călin Morar-Vulcu, op. cit., p. 210. 48 Cit. în Ștefania Mihăilescu, Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948), Editura Polirom, Iași, 2006, p. 407. 49 Luciana M. Jinga, "Politici de gen în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej", în Ștefan Bosomitu, Mihai Burcea (coord.), Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia și regimul unui dictator, Editura Polirom, Iași, 2012
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Georgina Oana Gabor și-a propus și a reușit să cerceteze comunicarea interculturală. Pentru aceasta, Domnia Sa a ales, prin altele, ca lucrări fundamentale, cartea autorului american Em Griffin A First Look at Communication Theory (ediția a treia, 1997) și excelenta antologie a autorului american Carl R. Burgchardt, Readings in Rhetorical Criticism (1995). Iar scopul mărturisit al Domniei Sale a fost să cerceteze, prin intermediul unor studii de caz și a unei experiențe intelectuale personale (dobândite mai ales în perioada doctoranturii în Statele Unite ale
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
vorba de Rhetorical criticism: A study in method (Criticismul retoric: Un studiu despre metodă), publicată în 1965. Încep interpretarea mea a extrasului 66 din cartea profesorului Black (conținut în Capitolul al treilea al acesteia), pe care Burgchardt îl include în antologia sa, atrăgând atenția, așa cum procedez la seminariile mele de Retorica negocierii, asupra studiului de caz cu ajutorul căruia Edwin Black își ilustrează, mai clar decât oriunde, viziunea. Este vorba despre un discurs pe care profesorul Black îl intitulează "adresa de la Coatesville
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
domeniului în al cărui studiu ne-am angajat, dar și asupra personalității epistemologice a fiecăruia dintre noi. Iată-l, deci, pe profesorul Black explicând rațiunea pentru care discursul lui Chapman din 1912, piesă care, de altfel, "nici nu apare în antologiile marilor acte oratorice și nici nu a primit vreun fel de atenție sau sprijin după ce a fost declamat"111 trebuie să fie etichetat, potrivit criteriilor de evaluare retorică de factură neo-aristoteliană, drept un total "eșec"112. Motivele sunt numeroase. În
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
etică. Moștenirea simbolică a lui Edwin Black a fost apropriată, evident, cu succes, de mulți critici retorici, al căror efort de consolidare a tipului de abordare inițiat de Black este consemnat în publicațiile academice americane specifice domeniului Științelor comunicării. În antologia sa, Carl R. Burgchardt ne aduce în atenție o astfel de contribuție la consolidarea teoretică și practică a criticismului retoric întreprins din perspectivă etică. Este vorba despre studiul 286 lui Karlyn Kohrs Campbell, publicat, inițial, drept capitol de carte, într-
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
vedere. Karlyn Kohrs Campbell este interesată de adresa președintelui dintr-o perspectivă pe care editorul Carl R. Burgchardt o numește "etică", alăturând contribuția autoarei la cea, discutată deja, a lui Edwin Black, din studiul The Second Persona, în cadrul capitolului din antologia sa intitulat Criticismul etic. Iată de ce! Campbell explicitează, încă din primul paragraf, profilul propriei intenții critice, în ce privește discursul din 3 noiembrie 1969 al președintelui american: "Întreprinderea critică de față constituie, în esență, o încercare de a aprecia discursul (lui Nixon
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
criticismului retoric. În ce privește caracterul particular al întreprinderii critice a lui Karlyn Kohrs Campbell, care, cum ne amintim, își propunea explorarea criticismului retoric din perspectivă etică, am semnalat, pe parcursul analizei noastre a capitolului de carte extras de Carl R. Burgchardt în antologia sa, fiecare dintre momentele în care autoarea identifică date care să confirme aprecierile sale morale în afara textului adresei președintelui Nixon din 3 noiembrie 1969. O astfel de abordare contrazice prescripțiile metodologice ale întreprinderii critico-retorice, înțeleasă din perspectiva sa etică, iar
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]