12,392 matches
-
și lung de 14,5 m. Prima atestare documentară este la 23 iunie 1512, dar există informații certe conform cărora biserica a existat și înainte de această dată. La 23 iunie 1512, monahia Magdalina - în mirenie Mușa, fiică și soție de boier, proprietară ereditară a moșiei de la Corbi, (re)înființează Mânăstirea de la Corbii de Piatră. Sfântul lăcaș a primit hramul ”Adormirea Maicii Domnului” și a fost închinată domnitorului Neagoe Basarab. Astfel, locașul capătă încă de la (re)înființare statutul de mănăstire domnească. În
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
vine de la Tismana la Lainici, în 1780, și se pomenește într-un sinet în care donează mănăstirii o moșie. El adună de pe văile munților o obște de 30 de călugări. După moartea sa, între 1810 și 1817 o mână de boieri olteni refac schitul, de data aceasta din piatră, cu ziduri groase de până la 1 metru. Primele două biserici, nicodimiană și atanasiană, nu s-au mai păstrat, dar cea actuală a fost construită pe locul celorlalte. Pandurul Tudor Vladimirescu, s-a
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
vârsta de 16 ani, după doar 2 ani de domnie. Unele documente din 1433 numesc Biserica Sf. Niculae sau Sfântul Nicolae din Pâlcov. Între anii 1558-1559 aflându-se în ruină, bisericuța este refăcută de jupâneasa Caplea din Stănești, urmașă a boierului Mogoș, mătușă a boierilor Buzești. Jupâneasa dotează așezământul cu cele necesare rânduielilor bisericești și închină biserica ca metoh mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos. La moartea sa, în jurul anului 1585, va fi îngropată aici, iar mănăstirea primește numele de Mănăstirea postelnicesei
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
după doar 2 ani de domnie. Unele documente din 1433 numesc Biserica Sf. Niculae sau Sfântul Nicolae din Pâlcov. Între anii 1558-1559 aflându-se în ruină, bisericuța este refăcută de jupâneasa Caplea din Stănești, urmașă a boierului Mogoș, mătușă a boierilor Buzești. Jupâneasa dotează așezământul cu cele necesare rânduielilor bisericești și închină biserica ca metoh mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos. La moartea sa, în jurul anului 1585, va fi îngropată aici, iar mănăstirea primește numele de Mănăstirea postelnicesei Caplea sau Mănăstirea Sf.
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
construi o mânăstire pe dealul din apropiere, dacă va scăpa cu viață din această situație. Versiunile legendei oferă două variante prin care Mihai a scăpat de osânda pregătită de Alexandru-Vodă cel Rău. Prima vorbește despre o garanție depusă de 12 boieri, iar a doua accentuează calitățile fizice ale lui Mihai, ,un bărbat falnic și deosebit de arătos”. La vederea lui Mihai, gâdele înspăimântat ar fi aruncat securea și ar fi fugit. Conform acestei variante Mihai ar fi fost eliberat la presiunea membrilor
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
Construcția are și câteva rânduri de cărămidă special tăiată și așezată în dinți de fierăstrău, reprezintă transpunerea unui model folosit și la construcția Bisericii Curtea de Argeș. În interiorul bisericii pereții sunt pictați cu ctitorii lăcașului de cult: Mihai Viteazul, soția acestuia Stanca, Boierul Stoica și voievodul Constantin cu soția lui, Ioana. În fundul curții, în axa mare a bisericii a existat o clopotniță, care era totodată și turnul de intrare în mănăstire. Clopotnița, deși a fost refăcută de mai multe ori de-a lungul
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
intervențiile insistențe ale lui Mihail Cantacuzino ("Șeytan-Oğlu"), fratele celui înșelat de Doamna Chiajna și de fiul ei, voievodul Petru cel Tânăr , hotărăște schimbarea domniei în Țară Românească. Primul act notabil al acestei domnii îl reprezintă o baie de sânge printre boieri, făcută după modelul Mircea Ciobanul. Astfel, în "Letopisețul Cantacuzinesc", se menționează că: "„deci atuncea boiarii câți erau pribegi încă au venit de s-au închiat toți la Alexandru vodă. După aceia trecând 2 luni, iar Alexandru vodă au început de
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
Ciobanul "n.a.") în Țară Ungureasca, toți au venit cu mare veselie în țară, în patria lor și la răposatul Alexandru voievod, ca să slujească domniei lui pentru drepte sate și ațigani și pentru dreptele lor averi ... s-a întâmplat tăierea tuturor boierilor și rea moarte de către răposatul Alexandru voievod. Astfel, câți boieri au rămas ne tăiați, iarăși li s-a întâmplat pribegie peste munți.”" . În toamna anului 1570 este consemnata o luptă cu un pretendent necunoscut (A.D. Xenopol presupune cu îndreptățire că
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
veselie în țară, în patria lor și la răposatul Alexandru voievod, ca să slujească domniei lui pentru drepte sate și ațigani și pentru dreptele lor averi ... s-a întâmplat tăierea tuturor boierilor și rea moarte de către răposatul Alexandru voievod. Astfel, câți boieri au rămas ne tăiați, iarăși li s-a întâmplat pribegie peste munți.”" . În toamna anului 1570 este consemnata o luptă cu un pretendent necunoscut (A.D. Xenopol presupune cu îndreptățire că ar fi fost vorba de o încercare de revenire pe
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
moment important al domniei este obținerea tronului Moldovei de către fratele voievodului Petru Șchiopul în 1574. Pentru a marca momentul, la Săpățeni (localitate în apropiere de Focșani) se organizează o impresionantă petrecere la care au luat parte cei doi voievozi cu boierii lor. Profitând de moment, vornicul Dumbrava, în fruntea unei armate de boieri moldoveni însărcinați să își prezinte omagiile, se alătură domnitorului Moldovei proaspăt mazilit, Ioan Vodă cel Viteaz și ia cu asalt zona. În lipsa unei armate consistente, Alexandru al II
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
Șchiopul în 1574. Pentru a marca momentul, la Săpățeni (localitate în apropiere de Focșani) se organizează o impresionantă petrecere la care au luat parte cei doi voievozi cu boierii lor. Profitând de moment, vornicul Dumbrava, în fruntea unei armate de boieri moldoveni însărcinați să își prezinte omagiile, se alătură domnitorului Moldovei proaspăt mazilit, Ioan Vodă cel Viteaz și ia cu asalt zona. În lipsa unei armate consistente, Alexandru al II-lea și fratele său sunt zdrobiți în lupta care s-a dat
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
de 4 zile . Revenit pe tron impune noi biruri, printre care și birul pe oile sterpe, de la care i se trage și porecla de "Oaie Seaca" cu care a rămas în memoria urmașilor. În 1576 un grup de 70-80 de boieri (40 după opinia lui A.D. Xenopol), nemulțumiți, se duc la Murad al III-lea să ceară o anchetă în țară privind abuzurile domnitorului. Sultanul, în primă fază, cedează jelbuitorilor, apoi, la intervențiile lui Sinan Pasă, protectorul plătit al lui Alexandru
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
40 după opinia lui A.D. Xenopol), nemulțumiți, se duc la Murad al III-lea să ceară o anchetă în țară privind abuzurile domnitorului. Sultanul, în primă fază, cedează jelbuitorilor, apoi, la intervențiile lui Sinan Pasă, protectorul plătit al lui Alexandru, boierii sunt arestați: 10 dintre ei sunt trimiși în țară, plocon domnitorului, restul fiind condamnați la galere. Probabil legat de aceste evenimente se înscrie ridicarea în domnie la Țarigrad (Istambul) a lui Oprea Găină voievod, identificat cu Oprea din Răteasa (probabil
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
identificat cu Oprea din Răteasa (probabil Rătești), episod relatat de un act din 10 iunie 1625 al domnitorului Alexandru Coconul, strănepotul lui Alexandru Mircea . La începutul anului următor se consemnează un alt pretendent, doctorul Rosso. Ineditul personaj, sprijinit de sapte boieri, jură sultanului că este din neamul Basarabilor, dar și aceștia ajung la galere. Cu această ocazie voievodul muntean primește de la Sinan Pasă o listă de boieri hicleni (reali sau închipuiți) pe care ii execută, fără să mire pe nimeni. Alexandru
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
anului următor se consemnează un alt pretendent, doctorul Rosso. Ineditul personaj, sprijinit de sapte boieri, jură sultanului că este din neamul Basarabilor, dar și aceștia ajung la galere. Cu această ocazie voievodul muntean primește de la Sinan Pasă o listă de boieri hicleni (reali sau închipuiți) pe care ii execută, fără să mire pe nimeni. Alexandru Mircea moare pe neașteptate la 15 aprilie 1577 (25 iulie după opinia lui N. Iorga), lăsând pe tron un fiu de numai 11 ani. La 12
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
de mulți istorici, ultimul bastion al arhitecturii voievodale din Republica Moldova, aparținând spațiului cultural românesc. Prima mențiune documentară a Căprianei este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier. O a doua și mult mai importantă mențiune documentară datează din 1429 un uric prin care Căpriana primește statutul de mănăstire domnească din partea domnului Alexandru cel Bun. În acest act lăcașul sfânt este numit „"mănăstirea de la Vâșnovăț unde este egumen
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
autorul ei era un om simplu, sau prin decapitare, dacă era un nobil feudal, precum și cu confiscarea averii. Aplicarea pedepsei era atributul exclusiv al domnului, care putea îmbrăca forma cea mai severă, constând în spânzurarea sau tragerea în țeapă a boierilor, pedeapsă care, prin abuz, putea fi extinsă și asupra rudelor acestora. Termenul de "hiclenie" era definit ca un act de trădare imputat unor boieri pentru încălcarea obligației de credință și loialitate față de domn în caz de răzvrătire, răscoală organizată pentru
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
domnului, care putea îmbrăca forma cea mai severă, constând în spânzurarea sau tragerea în țeapă a boierilor, pedeapsă care, prin abuz, putea fi extinsă și asupra rudelor acestora. Termenul de "hiclenie" era definit ca un act de trădare imputat unor boieri pentru încălcarea obligației de credință și loialitate față de domn în caz de răzvrătire, răscoală organizată pentru înlocuirea domnului, însușirea de bani din visteria țării, fuga din țară fără încuviințarea domnului. Intrigile, comploturile, alianțele contra Domnului, ca și trădarea fățișă la
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie"". La începutul celei de a doua domnii a lui Petru Rareș, în 1541, Mateiaș apare ca mare logofăt în locul lui Trotușan, care a fost ucis împreună cu alți trei boieri - Mihul, Crasnaș și Cosma - de către Petru Rareș, pentru "„hiclenie împotriva domnului.”" În anul 1596, un anume Mitrea Fălcoianu a fost decapitat la porunca lui Mihai Viteazul sub acuzația de "hiclenie". În timpul lui Radu Mihnea, Barcan din Merișani, mare stolnic al
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
domnitorilor, aceștia erau nevoiți să-și lase un fiu în calitate de ostatic la Poarta Otomană de la Istanbul și, în plus nu aveau voie să părăsească hotarele țării. Această interdicție se referea și la ceilalți locuitori ai Țărilor Românești (în primul rând - boierilor, căci anume ei erau dispuși și aveau posibilitate să uneltească împotriva stăpânirii otomane). Biserica a tras foloase și de pe urma “hicleniei” boierilor, fiindcă în urma confiscării avuției, unii dintre robii acestora, preluați de domni, erau dăruiți episcopiilor sau mănăstirilor. Motivarea de bază
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
voie să părăsească hotarele țării. Această interdicție se referea și la ceilalți locuitori ai Țărilor Românești (în primul rând - boierilor, căci anume ei erau dispuși și aveau posibilitate să uneltească împotriva stăpânirii otomane). Biserica a tras foloase și de pe urma “hicleniei” boierilor, fiindcă în urma confiscării avuției, unii dintre robii acestora, preluați de domni, erau dăruiți episcopiilor sau mănăstirilor. Motivarea de bază a daniilor domnești și a celor boierești de robi țigani mănăstirilor era ca, egumenul și călugării să le facă pomeniri anuale
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
ceea ce rezultă din acest act se poate trage concluzia că „Bădica ce s-a ridicat domn” era rudă apropiată cu Familia Craioveștilor, prin Badea vornic (poate chiar fiu al acestuia, sau chiar el însuși), bunicul dinspre mamă a celor trei boieri din Mărgineni pomeniți, dar și moștenitor, sau împroprietărit de Neagoe Basarab cu satul Viișoara, proprietate personală a domnitorului, care figurează printre daniile acestuia către mănăstirea Cutlumus, moșie ulterior revenită călugărilor, apoi iar revendicată și obținută de urmașii banilor din Coiani
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
(pseudonim al lui Ștefan Motăș, n. 1882 - d. 1934) a fost un filozof, economist și sociolog român. A fost profesor la Universitatea din Iași. Mama sa Catinca Motăș, născută Chiriac, era fiica micului boier Ștefanache Chiriac din satul Ursa (la 6 km de Burdusaci), de obârșie grecească, subprefect al ocolului Zeletin. În lucrarea sa „Burghezia română, originea și rolul ei istoric” (1925) a luat atitudine, de pe pozițiile burgheziei, împotriva punctelor de vedere agrariene, tradiționaliste
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]
-
-o departe de tumultul polic al epocii, la conacul familiei din Cornești, dedicându-se vânătorii. Despre rarele perioade în care stătea în capitală, marele om polic și scriitor Ion Ghica povestește: "În vara anului 1829 războiul era în toiul lui; boierii cei mai mulți erau trimiși pe afară, unii după coasa fânului pentru oștire, alții după proviant, alții ca comisari și dragomani pe lângă generalii corpurilor cari împresurau cetățile de pe malurile Dunării; cei cari mai rămăseseră în București se adunau ziua-noaptea la Cornescu, unde
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
Târgu Jiu - d. 5 februarie 1976, București) a fost un general de corp de armată român, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu, fiind supranumit „"generalul roșu"”. provenea dintr-o familie de boieri pământeni din Hăiești, veche de aproape 500 de ani. Tatăl său era șeful Poliției din Târgu Jiu. A avut mai mulți frați: comisarul de poliție Gheorghe Cambrea, Gela Cambrea (care a fost secretară a lui Ion Gheorghe Maurer prin 1945
Nicolae Cambrea () [Corola-website/Science/307503_a_308832]