10,914 matches
-
ignoră dorințele. Ei pot să-i acuze pe alții de furtul unor lucruri personale pe care le-au rătăcit. Pot crede că alții conspiră împotriva lor asta este singura concluzie pe care o pot trage când nu-și mai amintesc conversațiile în care au stabilit ceva (începerea unui nou tratament sau mutarea într-un spital pentru cei cu demență). Comportamentele violente nu sunt neobișnuite. Demența se instalează mai ales la vârsta a treia. Se estimează că demența se instalează din cauza bolii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este: "care e dovada că ai dreptate în modul în care interpretezi situația?". De exemplu o studentă la medicină poate crede că dacă nu va trece un examen la chimie nu va ajunge niciodată doctor. Terapeutul ar putea avea următoarea conversație cu ea. Terapeutul: De unde știi că nu vei reuși să ajungi doctor dacă nu vei trece acest examen? Studenta: Nu știu, dar îmi fac griji că așa e, pentru că notele mele vor fi atât de mici încât nu voi reuși
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lucreze de acasă și nu va trebui să lucreze în echipă cu altcineva. Cei mai mulți oameni se simt puțin nervoși când trebuie să vorbească în fața unui grup de persoane sau când trebuie să intre într-un grup deja angajat într-o conversație. Dacă se găsesc în situații sociale, pot începe să tremure, să le treacă unde de transpirații, să fie confuzi sau amețiți, să aibă palpitații cardiace și uneori chiar să aibă un atac de panică. Asemeni lui Andrei, ei sunt siguri
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aibă un atac de panică. Asemeni lui Andrei, ei sunt siguri că ceilalți le observă starea de nervozitate și îi analizează și mai profund, considerându-i incapabili, proști sau "nebuni". Andrei a evitat să vorbească în public sau să aibă conversații cu ceilalți de frica de a fi judecat. Oamenii cu fobie socială pot evita chiar să mănânce sau să bea în public, de frică că vor face gălăgie, vor da pe lângă farfurie mâncarea sau ceilalți îi vor stânjeni. Ei, de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
transferat anxietatea asupra calului, care pentru el îl simboliza oarecum pe tatăl său. Dovada lui Freud asupra acestei formulări vine din răspunsurile micului Hans la diferite întrebări la care a fost supus de către Freud și de către tatăl lui. După lungi conversații despre cai și despre ce Hans se temea "într-adevăr", acesta a devenit mai puțin fricos de cai, pentru că, conform lui Freud, el a ameliorat adevărata sursă a anxietății. Acesta este un motiv slab pentru a accepta teoria lui Freud
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
groaznice legate de eveniment; * vise înspăimântătoare despre eveniment; * sentimente și fapte ca și cum evenimentul s-ar petrece încă o dată; * intens distres psihologic și fiziologic când victima este expusă la situații reminiscente acelei întâmplări; * aplatizare emoțională și detașare; * evitarea gândurilor, sentimentelor sau conversațiilor legate de eveniment; * evitarea activităților, locurilor sau oamenilor asociați cu acel eveniment; * probleme în reamintirea evenimentelor din trecut; * pierderea interesului pentru activități; * sentiment de detașare față de ceilalți; * incapacitatea de a avea sentimente de iubire față de ceilalți și autocontrol emoțional general
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Evenimentele” parcurse sunt o aniversare (împlinirea vârstei de patruzeci de ani), apoi o deplasare cu mașina în orașul natal, o excursie în Deltă. Aceste momente punctează descripția de tip naturalist a unui climat de existență banală, cu îndatoriri curente, vizite, conversații, îmbolnăviri, spitalizări, decese, căsătorii, nu fără ca naratorul să noteze și stări de conștiință ale personajului, precis circumstanțiate. SCRIERI: Ulise, alte întâmplări, București, 1976; Monologul de purpură, București, 1981; Cine trece primul pe pod, București, 1982; Jurământ de măr, București, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe, prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
putea fi comunicată deopotrivă în limbajul vorbit sau scris, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. În asemenea forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în comun, care rămâne, ca orice poveste
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
la domnie, apare ca rezultatul luptelor pentru putere între diversele partide boierești. Intrigile de culise, sforăria bizantino-fanariotă sunt reconstituite într-o strălucită panoramă ficțională a vieții de salon, de cafenea, de alcov și de cameră a deputaților din epocă. Finețea conversațiilor aluzive, inventate în spiritul istoriei, este probabil fără egal în romanul istoric românesc, iar analogiile cu situații reale și situații ficțional cunoscute operează permanent în mintea cititorului avizat. Iată-l pe Pantazi Ghica, primul nostru gidian: „Ești un burghez înrăit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
ci un mod prin care aceasta din urmă să o ia în considerare pe prima. Era, oare, posibil ca politica să fie gîndită altfel? Hotărînd să discut despre asta cu Edgar Morin și Henri Laborit, și după o serie de conversații comune, am contactat un anumit număr de persoane, nu prea multe, pentru a evita "zgomotul și furia". Cunoștințele de sociologie, psihologie, biologie, cibernetică ale lui Laborit și Morin, interesul lor pentru teoria sistemelor îi îndemnau să prefere contactarea unor personalități
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aceștia simțeau un fel de fascinație pen-tru capacitatea de a folosi ideile și de a le traduce în acțiune. B.C. Într-un text din 1974, Alain Laurent vorbea despre Grupul celor Zece ca despre "ultimul salon monden unde se face conversație". Ați avut vreodată această impresie? J. de R. Nu, niciodată, altfel nu m-aș fi dus. Cînd ești prea solicitat, întîlniri care durează între patru și cinci ore trebuie să fie interesante și constructive ca să te deplasezi. Am impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
doar sugerate, pentru ca libertatea de alegere a cititorului să nu fie alterată. Noi, occidentalii, avem nevoie de claritate, de precizie, de un punct de "cădere" într-un text nara tiv, în vreme ce în cultura persanofonă, așa cum o afirmă Rahimi într-o conversație cu Elodie Bernard ("La Revue de Teheran", fév. 2009), "se practică infinitul, te afli într-o structură circulară. Destine care se apropie și se îndepărtează. La fel se întîmplă în poezie, în pictură, în filosofie, chiar și în istorie." Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nimic de la ea. În curtea școlii, toată lumea conversa despre speculațiile financiare și iată, era chiar unul din subiectele de care această fetiță nu voia să audă. Ea deschidea gura, nu ieșea niciun sunet, un geam foarte gros o separa de conversații, întorcea capul și se ducea să se joace mai încolo. Colegii ei erau mereu surprinși de brutalitatea sa intransigentă, se simțeau judecați, aveau impresia că nu le împărtășea părerile despre chestiunile financiare, sau chiar că nu avea nici o părere. Copiii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
-mi alimenta conturile de trading! " (...) Roxane se situa altundeva. Ea refuza să audă vorbindu-se de analize financiare. Vedea că finanțele se insinuau peste tot, printre oameni și lucruri, dar Roxane se ținea la distanță și nu se amesteca în conversații. Își situase foarte sus nivelul de etanșeitate care îi convenea. Desigur, Roxane rămînea un copil, nu o făcea neapărat diandins, comportamentul ei nu era rezultatul unei reflecții îndelungate. Doar că firea ei era așa, mai nesupusă. Finanțelor, le prefera caii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
inimă de tigru ca să nu fii înduioșat de lacrimile și suferința lui. Am avut acea inimă de tigru. Și înainte de asta, Narcisse?... Ce s-a întîmplat? Narcisse era palid și își frîngea mîinile. Privirea mea imperativă susținea întrebarea, ca și cum toate conversațiile noastre anterioare și toate nereușitele mele în a-l face să vorbească își găseau încununarea în acea clipă. Înainte... înainte nu era Narcisse..., a șoptit cu voce sfîșietoare. Această stranie mărturisire putea fi înțeleasă în mai multe moduri. Ca să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
înspre un interlocutor invizibil, cu atenție, răbdare și grijă. Astăzi, în era SMS-urilor și a mailurilor, totul pare important și urgent, catastrofa pîndește după ușă în caz că nu reacționezi destul de repede la o provocare sau la o propunere, iar o conversație cu un absent pare inimaginabilă. Dar pînă nu demult, timpul avea timp și conținutul unei scrisori nu privea aproape niciodată iminența, ci se înscria, ca rostire de sine, într-o anume durată. E ceea ce ne amintește substanțialul tom François Mauriac
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
omenire în declin, căci cei ce se încăpățînează să vadă în Cioran doar nihilistul tenebros, ce stinge candela în urma unei lumi pierdute, uită că acest teoretician al descompunerii a fost o ființă vioaie, care se lăsa cu voluptate pradă unor conversații frivole, care înjura cu aplomb (în românește!) și rîdea ca un copil. Vom adăsta, deci, fugitiv asupra uneia din cele mai savuroase și temeinice "ocupații" ale sale, pe care am numit-o iscusința-de-a-nu-face-nimic (le savoir-ne-rien-faire), în care a excelat, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
asupra chestiunii. Dar, vai! Nu îmi mai pot stăpâni atenția. Simt în cap un zumzăit confuz al cuvintelor numerar, bani, servicii, capital, dobânzi; sunt în punctul în care chiar nu mă mai recunosc în toate acestea. Să lăsăm, vă rog, conversația pe o altă zi. Pănă atunci, iată un mic volum intitulat Capital și rentă 48. Va împrăștia poate unele dintre îndoielile dumneavoastră. Aruncați o privire pe el când vă plictisiți. Pentru a-mi alunga plictisul? Cine știe? Cui pe cui
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
plictisiți. Pentru a-mi alunga plictisul? Cine știe? Cui pe cui se scoate; un plictis alungă un alt plictis; simila similibus... Nu eu decid dacă vedeți în adevărata lor lumină funcțiile numerarului și ale economiei politice în general. Dar, din conversația cu dumneavoastră, îmi rămâne următorul lucru: că aceste chestiuni sunt de cea mai mare importanță; căci, pace sau război, ordine sau anarhie, uniune sau antagonism, la capătul soluției sunt cetățenii. Cum se face că în Franța cunoaștem atât de puțin
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cuvinte: "Amândoi", voia să ni se adreseze amândurora. Ridică un pic capul, și-l sprijini pe mâna dreaptă și începu să vorbească. Inteligența strălucea încă în ochii săi. Privirea sa avea o expresie pe care am remarcat-o adesea în mijlocul conversațiilor noastre. Părea să anunțe soluția unei probleme. Prima frază pe care a pronunțat-o ieșea atât de slab de pe buzele sale, că abatele, stând în picioare la capul patului, nu a putut auzi nimic, iar eu nu am prins decât
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
considerare multitudinea de factori care ar putea influența acest proces. Este important să ascultați atent răspunsurile pe care le primiți si să demonstrați interes pentru ceea ce vă spun elevii. Aceasta vă oferă oportunități să puneți alte întrebări care ar dezvolta conversația. Discutarea si reflectarea sunt componente vitale pentru succesul unei activități. Rezultatele unei activități au o legătură mică cu activitatea în sine, dar ele sunt dependente în mare măsură de discuția care urmează. O modalitate simplă pentru organizarea debriefingului este tehnica
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
acasă, uită-te în oglindă pentru a-ți verifica ținuta "din cap până-n picioare". Ceilalți sigur vor observa dacă ești neîngrijit sau dezordonat. Desenează mai jos una din ținutele tale preferate și scrie unde o poți folosi. II. SALUTUL ȘI CONVERSAȚIA „După cum vei saluta, așa ți se va răspunde”(proverb românesc) II.1. FORMULE DE SALUT Se spune că salutul este un semn de respect, iar dacă saluți pe cei pe care îi cunoști înseamnă că te respecți pe tine însuți
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
cu fața de masă, a mototolit șervețelul și a împrăștiat resturile de prăjitură pe masă. Doar-doar îi va atrage mamei atenția. Stai liniștită, Mia! Nu e frumos ce faci! Dar, mamă, vreau să mă joc. Nu e corect să întrerupi conversația a două persoane. Dar mă plictisesc! Ce să fac? Vreau acasă! Bine, vom merge, dar data viitoare nu te mai iau cu mine. Cele două prietene și-au luat rămas bun cu gând că vor putea continua conversația altă dată
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]