16,386 matches
-
istoriei pe care marxismul îl propune. Aspectul polemic, dat de disputa cu neohegelienii, este întregit în cadrul concepției negative asupra ideologiei de "aspectul epifenomenal", care realizează legătura dintre producerea și difuzarea ideilor și relațiile de clasă. Conform acestui aspect, ideologia este dependentă și derivă din condițiile economice ale producției bazate pe relații de clasă. Termenul "ideologie" trimite acum la "un sistem de idei care exprimă interesul clasei dominante, dar care reprezintă relațiile de clasă într-o formă iluzorie"90. Asumpțiile care stau
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
marxistă), ci apare ca un tip de cunoaștere specific oricărui grup, în funcție de mediul social care îi determină existența. Teza lui Mannheim este deci aceea că, odată cu recunoașterea relației existențiale dintre subiectul și obiectul cunoașterii, devine evident că toate credințele sunt dependente de mintea subiectului cunoscător: "Așadar, lumea ca "lume" există numai prin referire la mintea cunoscătoare, iar activitatea mentală a subiectului cunoscător determină forma în care lumea apare"106. Problema pe care o întâmpină ideologia în acest punct și aici se
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
contemporani, aceasta reprezintă "problema epistemologică a istoricismului radical"107: dacă toată cunoașterea produsă de ideologie este situată social și istoric și este inteligibilă numai în relație cu această situare, cum poate fi evitată concluzia că toată cunoașterea este, în fond, dependentă de situația socio-istorică a subiectului cunoscător? Recunoașterea dependenței lumii de mintea subiectului cunoscător, dar și a propriei situări istorice a acestuia din urmă, reprezintă o problemă care nu își găsește rezolvarea, potrivit lui Mannheim, nici măcar în cadrul concepției totale asupra ideologiei: "A
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care gânditorul francez le consideră justificate: "Care este statutul epistemologic al discursului despre ideologie, dacă orice discurs este ideologic? Cum poate acest discurs să se elibereze de propria sa expunere, de propria sa descriere? Dacă gândirea socio-politică este ea însăși dependentă de situația de viață a gânditorului, nu cumva conceptul de ideologie este absorbit de propriul său referent?"125. Punând în discuție premisele paradoxului, Ricoeur consideră că opoziția fundamentală care poate fi recuperată din gândirea marxistă este cea pe care Marx
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
factori psihologici, Popper subliniază că asta nu anulează existența unui adevăr obiectiv și absolut. Eroarea de a extrage concluzia lipsei unui adevăr absolut decurge din premisa plasării greșite a obiectivității la nivelul subiectului cunoscător. Or, obiectivitatea nu este o chestiune dependentă de cel care întreprinde demersul cunoașterii adevărului și care este întotdeauna, într-adevăr, situat social sau istoric și influențat de factori psihologici, ci o problemă care ține de metoda științifică. Mai precis, obiectivitatea științei, cea pe care Popper o susține
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care Mannheim o aduce în discuție, aceea potrivit căreia existența umană este întotdeauna una ce are o formă concret-istorică. Raportat la această istoricitate concretă, "ceea ce într-un caz dat apare ca fiind utopie și ceea ce apare ca fiind ideologie este dependent, în mod esențial, de stadiul și gradul de realitate față de care se aplică acest standard"233, înțelegându-se că e vorba de standardul ce privește potențialul de realizare. În acest punct, Mannheim apreciază că determinarea concretă a diferenței este extrem de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
singure ideologii. Chiar și așa, când spunem că noi cunoaștem realitatea socială în chip ideologic, nu ne referim la o anumită coloratură politică pe care o conferim acestei realități. Avem în vedere, mai degrabă, ideea că tiparul nostru cognitiv este dependent de mediul social în care ne-am format. Dacă cei mai mulți teoreticieni par să accepte astăzi această idee, susținând că individul este un produs al societății, există totuși în tradiția gândirii filosofice și teoretico-politice un curent care oferă o perspectivă diferită
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
principalele argumente invocate aratând că, deși o teorie politică nu derivă, în mod necesar, dintr-o teorie a cunoașterii, totuși ele se află într-o relație de dependență specifică 359. Astfel, așa cum, spre exemplu, teoria politică a conservatorismului anglo-saxon este dependentă de teoria cunoașterii aparținând empirismului clasic 360, mai exact de scepticismul gnoseologic al acesteia (pentru a folosi o sintagmă popperiană), tot așa teoriei politice a autoritarismului îi poate fi detectat drept corelat epistemologic încrederea în existența unor surse ultime ale
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceasta din urmă vizând, în principal, eficiența cunoașterii în plan socio-istoric. Tocmai de aceea, teoria socială însăși este nevoită să-și reconsidere poziția, alături de alte domenii ale cunoașterii, astfel încât să poată furniza ceea ce Fredric Jameson numește "hărți cognitive"484. Fiind dependente de context, aceste "hărți" reprezintă, în cele din urmă, o expresie a diseminării unei cunoașteri considerate a fi, până aici, una universală, și care este pro-vocată acum să se adapteze unei logici ce pare a privilegia particularul sub aspect social
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de producție și schimb, specifice dimensiunii economice a procesului socio-istoric al globalizării, diminuează importanța circumstanțelor locale asupra vieții unei comunități. În acest sens, devine de înțeles, spre exemplu, faptul că locurile de muncă ale minerilor din Scoția pot deveni mai dependente de deciziile de pe piața globală, legate de prețurile la cărbune ale companiilor din Australia sau Africa de Sud, decât de deciziile managerilor locali 539. Ca atare, cetățenii unei comunități particulare ar putea deveni din ce în ce mai puțin afectați de experiențele care le asigură comuniunea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
erorii și ale testării practice a ipotezelor, dovedindu-se astfel valabilă? Înseamnă că ea, deși valabilă și respectând principiile adevărului-corespondență, este "mai puțin" obiectivă? Și, mai departe, dacă răspunsul la această întrebare este pozitiv, nu înseamnă că obiectivitatea științifică este dependentă de un "context" al criticii, deci de un mediu social în care aceasta este posibilă? 149 Paul Ricoeur, op. cit., p. 217. 150 Ibidem, p. 230. 151 David McLellan, op. cit., p. 85. 152 Herbert Marcuse, Scrieri filozofice, Editura Politică, București, 1977
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
amîndouă În plenitudinea lor originară. „MILIARDARUL DE IMAGINI” Urmînd itinerariile lui Ilarie Voronca În căutarea unei noi „gramatici” a poeziei, am putut remarca interesul său ieșit din comun și constant pentru imagine; iar identificarea cîtorva dintre tiparele universului său liric, dependente de ipostaza de spectator a eului, de homo festus celebrînd lumea și celebrîndu-se, Împotriva tuturor limitărilor, ca prezență jubilatorie, dinamică și dinamizatoare, va fi dat, la rîndul ei, o idee despre funcționalitatea „imagismului” la nivelul ansamblului viziunii. Oricum, faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
început, Vorbirea Directă și Vorbirea Indirectă, vom remarca răspîndirea acestora în romanele tradiționale, precum și în alte discursuri în care este relatată vorbirea personajelor. Știrile în direct sau povestirile de interes general uman din ziare, de exemplu, sînt în mare măsură dependente de VD și VI cînd e vorba să se reproducă cuvintele celor implicați. VD pretinde a fi o relatare cuvînt cu cuvînt (deși se acceptă, atît în literatură cît și în contextele non-literare, că pauzele, reformulările, corecțiile și particularitățile dialectale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
recent volum Misterioasa flacără a reginei Loana (Editurile Polirom/Pontica, 2004, 460 p.), un fel de cineroman cu poze: ca și cum scriitorul ar vrea să-și ia revanșa asupra artelor vizuale, concurându-le impactul și atractivitatea în rândurile unui public deja dependent de vitrine luminoase, tabloide full color, videoclipuri și telenovele. O carte care și-a propus să deruteze, să epateze, dar și să emoționeze printr-o seamă de trasee existențiale și mentale narate în tot atâtea registre stilistice; versatilitatea lui Eco
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
este singura femeie ce evadează de pe moșia Palmela, singura ce-l va părăsi pentru un melodramatic love-story, sfârșit în sărăcie, decrepitudine și demență. Joaõ este copilul lui Isabel, cu totul altă plămadă decât tatăl său, Francisco. Crescut de doica Titina, dependent de aceasta și înfricoșat de comenzile cazone paterne (singurul fel de afectivitate cunoscut), micul Joaõ este senzorul/martor al vieții de la Palmela, metamorfozată în imaginarul său infantil într-o seamă de coșmaruri cu vedenii tip Goya. Ca adult căsătorit, va
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lexicale, pe o atotcuprinzătoare plajă a cultului personalității și a lapsusului semnificativ. Roluri de compoziție, quiproquo-uri, mimetism, simulare, indecizie, incapacitate de a da o formă ideilor, iată o parte din simptomatologia maladiei postmoderne a narațiunii și personajelor, tot mai dependente de felul în care ele însele se percep, ca și cum până la urmă ar ajunge să se creadă altele decât cele care credeau că sunt. Constructiv-deconstructiva armătură analitică și intuitivă a romanului oferă la un moment dat o lectură albă (oarbă) a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cazurilor internate În total cu aceaste afecțiuni. Alcoolismul se situează pe poziția a treia-5 cazuri( 15,2%), majoritatea acestor pacienți săvârșind autoagresiunea În stări de agitație psihomotorie; un singur caz prezentând tentative autolitice repetate motivate prin conștientizarea condiției sale de dependent de etanol. De menționat, ca motivație expusă predominența conflictelor intrafamiliale. Epilepsia cu tulburări psihice intercritice a fost prezentă În 2 cazuri 6%-, unul dintre dintre pacienți prezentând 3 tentative autolitice În antecedente associate cu reacții clastice.
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
cultive, ca un crez moral manifest, prietenia literară; bogate afinități au legat-o de Marcel Proust; își scriu aproape zilnic între 1901 și 1919, prozatorul îi laudă scrisul cu exaltare, consolidându-i reputația literară, si, recunoscându-se el însuși excesiv dependent de stilul prietenei sale, își va distruge un volum; o prietenie pasionată a legat-o și de Maurice Barrès, care îi închină în 1905 memorialul de călătorie Le Voyage de Sparte, cu emblematica dedicație „coborați de la Dunăre că Ronsard și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
cu alții. Relația copilului cu adulții Felul cum se raportează copilul la adulți ne poate spune ceva despre experiențele sale, atașamentul față de părinți, așteptări și nevoi. Caută copilul contact? Cum? Se raportează ca un copil mult mai mic și puternic dependent care are în continuu nevoie să fie ținut? Sunt ei de gardă? Cum răspunde copilul inițiativelor adulților? Evită contactul? Cu cine are contact mai mult? Cu adulții ? Sau cu copiii ? Au mai mult contact cu persoane înlocuitoare decât cu personalul
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
programului se pierd, în special în ceea ce pdvește coeficientul de inteligență eșecul intervențiilor poate fi înțeles ca o deficiență de analiză a sistemelor de parametri ai mediului care influențează dezvoltarea. în modelul tranzacțional al lui Sameroff, rezultatul dezvoltării nu este dependent doar de individ sau numai de contextul său de experiență, ci de combinarea celor 2 categorii. în modelul menționat, factorii de mediu răspunzători pentru un nivel readus de inteligență nu se confundă cu statul socio-economic scăzut, dar sunt corelați cu
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
grupului, la activitatea școlară. 3.2 . Factori intrinseci ai adaptării școlare Factorii interni ai adaptării școlare optimale depind în primul rând de personalitatea elevului, ei fiind deci condiții subiective, pe când cei externi sunt apreciați ca fiind condiții obiective întrucât sunt dependenți de copil. În contextul condițiilor subiective factori determinați ai adaptării școlare sunt considerați cei biologici (reprezentați cu prioritate prin starea de sănătateă și cei psihologici. Reușita școlară este cel mai evident influențată de nivelul dezvoltării intelectuale. Se spune că este
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
semestru din grădiniță activitățile s-ar desfășura cât mai apropiat de procedură de cele din școală. în clasa I diversitatea conduitelor aplicate se resimt în mod inegal în funcție de vârstă, sex, de nivelul dezvoltării psihice, de volumul cunoștințelor dobândite anterior școlarizării dependente, la rândul lor, de nivelul cultural și structura educativă a mediului în care a trăit până la 6 ani. La nivelul fiecărui ciclu de învățământ se instalează treptat o adecvate între posibilitățile psihologice ale copilului și modul îndeplinirii sarcinilor școlare. Fetele
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
generală Interacțiunea dintre părinți și copii influențează calitatea adaptării școlare la elevii mici. Ipoteze specifice l.Vulnerabilitatea la neglijare este în funcție de sexul copiilor, anticipăm dificultăți mai mari de adaptare școlară la fete decit la băieții. Fetele sunt mai sensibile, mai dependente de mediul familial. 2.Vulnerabilitatea la neglijare este în funcție de caracteristicile seriei fraterne, de proveniență; anticipăm dificultăți mai mari de adaptare la copilul unic comparativ cu cel provenit din familiile cu mai mulți copii. 4.6 Descrierea eșantionului în cadrul cercetării noastre
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
cadrelor didactice și din studierea documentelor școlare au dus la afirmarea ipotezelor speciale adică vulnerabilitatea la neglijare este în funcție de sexul copiilor; se anticipă dificultăți de adaptare școlară la fete comparativ cu băieții. Fetele sunt mult mai sensibile, mai atașate, mai dependente. Și vulnerabilitatea la neglijare este în funcție de structura familiei, de proveniență anticipăa m dificultăți mai mari la adaptare la copilul unic comparativ cu cel provenit din familiile cu mai mulți copii. Interacțiunea dintre părinți și copii influențează calitatea adaptării școlare, familia
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
oră de vîrf este mult mai angajat de vorbirea sa decît dacă ar scrie la o revistă cu difuzare redusă. Cu toate că este orală, vorbirea sa este fixată, poate fi repetată la nesfîrșit și difuzată aproape instantaneu în lumea întreagă. Enunțuri dependente și independente de mediu Distincția între "oral" și "scris" determină apariția unei distincții între enunțurile dependente și enunțurile independente de mediul non-verbal. În primul caz, enunțurile sînt destinate unui co-enunțiator care împarte același mediu fizic ca și enunțiatorul; în al
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]