14,288 matches
-
capătă din ce în ce mai mult un caracter relațional, fiind subordonată relației interumane și funcției fiziologice a organelor fono-articulatorii. Între gândire și limbaj se stabilesc relații din ce în ce mai profunde, manifestate în planul expresiei și al recepției. Ca o primă concluzie, din cele relatate se desprinde ideea că învățarea limbii de către copil este primul obiectiv ce trebuie înfăptuit îndată după naștere, căci vorbirea nu este moștenită, ci învățată. Numai dacă ținem seama de faptul că omul, spre deosebire de animale poate să vorbească, vom reține cât este de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
operațiuni necalificate sau operațiuni mai simple din meseria respectivă (21 subiecți); subiecți încadrați ca muncitori necalificați (9 subiecți); subiecți trimiși de familie să lucreze fără a fi încadrați (2 subiecți). Pe baza observațiilor făcute la locul de muncă se pot desprinde următoarele: sunt multe cazuri de subiecți inadaptați sau slab adaptați; sunt subiecți care nu lucrează, care merg la lucru trimiși de familie dar nesalarizați; subiecți calificați încadrați ca muncitori necalificați; subiecți care-și schimbă mereu locul de muncă de la o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și psihicul, în condițiile unui mediu social și educativ nefavorabil. La cei logopați, pe fundalul acestei vârste, apar mai mulți factori nocivi care stânjenesc dezvoltarea personalității lor, factori implicați prin natura handicapului lor verbal. Acești factori au fost indicați și desprinși din răspunsurile lor date la un chestionar aplicat clasei din care făcea parte logopatul, având astfel prilejul de a privi cum acționează handicapul verbal în comparație cu cei ce nu aveau nici un defect de vorbire. Se constată cum îi apasă această tulburare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scurte inspirații și expirații care întârzie pronunțarea sunetelor. Inspirația și expirația convulsivă duc adeseori la ruperea cuvintelor apoi reluarea în sinteză. În cazul convulsiilor tonice în elementele fono articulatorii (buze, limbă, palatul moale) se manifestă astfel: buzele nu se pot desprinde, vârful limbii nu se poate desprinde de gingia superioară sau iese din gură mult (aftongia). Se produce oprirea vorbirii, cu încercarea de a pronunța. Se crede (Frechels) că, cu cât sunt mai lungi pauzele între opriri, cu atât mai lung
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pronunțarea sunetelor. Inspirația și expirația convulsivă duc adeseori la ruperea cuvintelor apoi reluarea în sinteză. În cazul convulsiilor tonice în elementele fono articulatorii (buze, limbă, palatul moale) se manifestă astfel: buzele nu se pot desprinde, vârful limbii nu se poate desprinde de gingia superioară sau iese din gură mult (aftongia). Se produce oprirea vorbirii, cu încercarea de a pronunța. Se crede (Frechels) că, cu cât sunt mai lungi pauzele între opriri, cu atât mai lung este stadiul bâlbâielii. Tot acest autor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
generalitatea conceptului, și o semnificație variabilă de la un vorbitor la altul. Substantivele proprii sunt semne lingvistice cu structură și funcționarea simplificată: Semnificatul substantivelor proprii este doar reprezentarea obiectului denumit nu și conceptul trimițând spre clasa din care acesta s-a desprins, asumându-și-o dar fără a o mai reprezenta. Prin substantive proprii obiectul se reprezintă pe sine însuși. În consecință, substantivele proprii nu au sens4 ci numai denotat și semnificație, rezultând din raportul cu semnificantul. Denotatul rămâne stabil dar semnificația
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care se realizează funcția de complement poate determina situarea verbului în clasa verbelor cu tranzitivitate simplă sau în clasa verbelor cu dublă tranzitivitate (complement direct + complement indirect; ambele complemente prezintă aceeași trăsătură semantic-ontologică: + uman /- uman: a despărți, a rupe, a desprinde, a compara, a confrunta etc.: Ei au despărțit copiii. I-au despărțit pe copii de părinții lor. Au opus cunoașterea prin artă cunoașterii științifice. Vorbitorul poate alege în mod liber sau cu o motivare stilistică între întrebuințarea unui verb cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugările a IV-a și a V-a. Se caracterizează prin patru teme distincte, dintre care o temă polivalentă (de această dată, trivalentă) și trei teme monovalente. Din tema polivalentă s-a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă, la aceste verbe, ca o temă distinctă, monovalentă. A. — Tema trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic. În funcție de sufixul tematic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cele care constituie tema participiului cu sufixul -T. Prezintă, în cursul flexiunii, cinci teme flexionare. Spre deosebire de verbele din tipul III de flexiune, caracterizate de același număr de teme distincte, aceste verbe au, în sfera temei polivalente, alte teme omonime. Se desprind acum din omonimie, tema imperfectului și tema perfectului: A. — Tema bivalentă. Este formată din rădăcina verbului și un sufix tematic -E-. Sunt omonime: A1: tema infinitivului: cer-E A2: tema II a prezentului: cer-E-(-m, -ți), să cer-E-(m) etc. B.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Barbu, 109) În alte enunțuri, atributul descrie concomitent două sau mai multe caracteristici circumstanțiale; coexistă, cel mai frecvent, sensul de finalitate cu cel de condiție, circumstanța temporală cu cea cauzală: „O pătură groasă de întuneric greu îmi păru că se desprinde, că mi se ridica de pe suflet și de pe inima mea care, ușurată ca de sub lanțurile zgomotoase ale unei grele închisori, începe să bată în voie...” (C. Hogaș, 240) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • adjective: „Nicu, fricos
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
m; se întâlnesc păduri compacte de conifere și fag; bogății de subsol variate. RELIEFUL 9 • Menționați pe baza analizei hărții de la pagina 8 țările pe care se desfășoară lanțul carpatic. • Explicați afirmația din text: „Carpații reprezintă un castel de ape“. • Desprindeți din analiza hărții fizice a Europei și a textului lecției principalele caractere generale ale Carpaților. Cheile Argeșului 10 GEOGRAFIE FIZICĂ c. Diviziuni Grupa Nordică (Carpații Bucovinei și ai Maramureșului) Este limitată la nord de granița cu Ucraina, iar la sud
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pârtii de schi etc.). Munții Leaota se află la sud-vest de Munții Bucegi. Sunt formați în mare parte din roci cristaline și doar în nord din culmi calcaroase în care râurile au tăiat chei. Din Leaota (2 133 m) se desprind radial mai multe culmi cu pajiști alpine și versanți bine împăduriți. Munții Piatra Craiului se desfășoară în nord-vestul grupei, fiind alcătuiți dintr-o uriașă creastă calcaroasă cu versanți abrupți și mase de grohotiș; în est, râul Dâmbovicioara a săpat chei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pornesc culmi ce coboară până la 1 000 m, unele alcătuite din calcare cu formațiuni carstice și chei. Pe valea Orăștiei se află cetățile dacice, între care Sarmizegetusa Regia. În nord-est sunt Munții Cindrel, având o culme centrală din care se desprind altele mai mici ce se termină brusc deasupra Depresiunii Sibiului. Între văile Sadu și Lotru sunt Munții Lotrului (vf. Șteflești, 2 242 m), unde se află lacurile Vidra și Malaia, hidrocentrale, stațiunea balneoclimaterică Voineasa etc. Grupa Munților Retezat se întinde
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
exploatează de la Moneasa și Vașcău. RELIEFUL 21 • Menționați analizând harta Carpaților Occidentali și textul lecției: limitele și vecinii; principale caractere generale; diviziunile și limitele acestora. • Precizați munții joși și înalți ai Banatului. • Numiți munții care mărginesc culoarul depresionar Caraș - Ezeriș. • Desprindeți din textul lecției aspectele specifice ale munților Poiana Ruscăi și Apuseni. • Indicați masivele muntoase din estul Munților Apuseni. • Numiți depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
60 GEOGRAFIE FIZICĂ Marea Neagră - zona litorală Schema curenților din Marea Neagră HIDROGRAFIA 61 • Menționați zonele prin care Marea Neagră comunică cu Oceanul Planetar. • Numiți principalele caracteristici ale Mării Negre. • Comparați țărmurile de vest, sud, est și nord ale Mării Negre și comentați caracteristicile acestora. • Desprindeți din textul hărții originalitatea Mării Negre. • Precizați importanța economică a Mării Negre. I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Dunărea străbate teritoriul țării noastre pe o lungime de: a) 1 082 km; b) 1 070 km
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dunării. DE REȚINUT județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu grâu: 1. Dolj; 2. Teleorman; 3. Constanța; 4. Timiș; județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu porumb: 1. Dolj; 2. Teleorman; 3. Constanța; 4. Timiș. ACTIVITățI ECONOMICE 93 • Desprindeți din textul lecției caracteristicile reliefului, climei, apelor și solurilor care favorizează dezvoltarea agriculturii. Argumentați prin trei caracteristici de ce câmpiile sunt considerate grânarele țării. • Menționați principalele lucrări de îmbunătățiri funciare. • Pe baza noțiunilor însușite la capitolele „Relief“ și „Climă“ numiți zonele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Călărași, Oltenița, Giurgiu, DrobetaTurnu Severin. Canalul Dunăre - Marea Neagră (64 km lungime, dat în folosință în 1984) leagă porturile Cernavodă și Constanța, scurtând cu circa 400 km distanța de transport, față de ruta prin Canalul Sulina. De la mijlocul traseului (Poarta Albă) se desprinde o ramificație spre portul MidiaNăvodari. Prima navă cu aburi a circulat pe Dunăre în anul 1830. Dunărea a fost numită „cel mai istoric fluviu al Europei“ (Napoleon) și „adevărata diagonală a continentului european“ (Simion Mehedinți). Canalul Bega, din sud-vestul țării
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și 30 miliarde de metri cubi. Se are în vedere extinderea rețelei navigabile prin: - continuarea lucrărilor la canalul Dunăre - București; - amenajarea râului Prut. Între pionierii aviației mondiale se înscriu și românii Aurel Vlaicu, Traian Vuia (primul avion care s-a desprins de la sol datorită exclusiv forței motorului său, în 1906) și Henri Coandă (primul avion cu reacție, 1910). În țara noastră, primele telefoane au fost instalate la Timișoara, în 1881, iar primul telefon particular, în București (1883). Metroul, acest sistem de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
istoria omenirii când ierarhia s a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să mă gândesc, prin Eminescu, la Byron, Pușkin, Villon, poeți ce și-au plătit în același fel verva, zvâcnirea ideii, zbaterea inimii. Scenariul difuzat de Radio București are vreo legătura cu trilogia? El anticipa orizontul și destinul Luceafărului și lam desprins dintr-o piesă ce se numea „La steaua singurătății“. S-a bucurat de o distribuție foarte bună, în frunte cu Adrian Pintea (Eminescu) și Valeria Seciu (Veronica), și, după câte am putut constata, de o la fel de bună apreciere. Cum ați
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
considera atomii diferitelor substanțe ca fiind în esență identici, dar diferența era determinată de felul suprafeței acestora. Așa de exemplu, atomii de apă-netezi și rotunzi-pot aluneca unii pe lângă alții, formând un corp fluid; atomii de fier aspri și dințați-se desprind unii de alții și formează un corp solid. Atomii se mișcă continuu, iar transformarea corpurilor rezultă din unirea sau separarea atomilor. Robert Boyle (16270-1691) introduce noțiunea de element, acestea sunt corpurile simple la care se ajunge prin descompunerea celor compuse
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fotoelectric, conform căreia lumina trimisă pe o placă metalică constă din fotoni de energie h. Prin absorbția luminii de către metal, întreaga energie a fotonului se transformă în energia unui fotoelectron. Fotoelectronul folosește o parte din această energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1.4. Caracterul ondulatoriu și spinul electronului În anul 1924, fizicianul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
metabolică, poartă numele de retroinhibiție sau inhibiție feed-back. Metabolitul inhibitor se numește efector sau modulator, iar enzima asupra căreia acționează,se numește enzimă reglatoare sau alosterică. Inhibiția feed-back este o reglare alosterică reversibilă: când scade concentrația produsului final, acesta se desprinde din situsul alosteric, eliberând enzima E1 care redevine activă iar procesul A.... F își reia cursul normal. Inhibiția prin produșii finali de reacție este întâlnită în toate etapele de biosinteză a compușilor biologic activi. Astfel, se cunosc numeroase cazuri în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În cadrul activităților de comunicare se depistează defectele de vorbire, se observă modul în care copiii articulează și accentuează cuvintele, se urmărește reglarea echilibrului inspir-expir, capacitatea de exprimare non-verbală. EDUCAREA COMUNICĂRII ORALE: Educarea comunicării orale începe prin a ajuta elevii să desprindă cuvintele din vorbire, să diferențieze sunetele, să se exprime verbal adecvat. Având în vedere particularitățile psihico motrice ale copilului cu dificultăți de învățare, educarea limbajului presupune pentru începutul perioadei preabecedare : • efectuarea unor exerciții specifice de antrenare a aparatului fonoarticulator; • exerciții
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Lectură după imagine („SCUFIȚA ROȘIE”) Obiective operaționale: 1) Să intuiască fiecare imagine cu ajutorul întrebărilor profesorului; 2) Să povestească conținutul povestirii respectând cronologia întâmplărilor; 3) Să utilizeze cuvinte și expresii noi întâlnite în poveste (scufița, pădurar, bunătăți, duduiau pereții); 4) Să desprindă mesajul educativ al povestirii: cunoașterea consecințelor neascultării persoanelor adulte; 5) Să-și exprime preferință în legătură cu personajele poveștii, motivând alegerea. Prezentarea probei: Profesorul prezintă elevilor patru plânse dispuse în ordine cronologică pe un expandat; elevii vor povesti conținutul poveștii, ajutați de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]