11,135 matches
-
Dincolo de lumea de foc odihnește ceva tainic ordinea configurațiilor spirituale, care uneori pătrunde prin marea de flăcări". Ce atașantă e înțeleapta distanțare! Cît n-aș da s-o am. Un băiat. O pisică birmaneză. Pentru cîteva minute, din casă, la gardul ștrandului. Minunea pufoasă e lăsată jos, în iarbă. Dintr-o dată, în ochii ei, cer de iulie, bazinul. Ce-o fi, oare, pata asta lucind atît de nemaivăzut pînă acum? Hipnoza durează cîteva clipe lungi. Înapoi, în casă. Havel. Iată un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe marile artere ale țării. Nu însă și cea a voievozilor cu tendință (iarăși demagogică) de sanctificare. Ce păcat că un Ștefan cel Mare, reușit în sine compozițional și ca modelaj a cunoscut, acum cîțiva ani, o amplasare kitsch în gardul regimentului de la Copou. La Cluj (pardon! și Napoca) un Avram Iancu, voievod neîncoronat, ostoind ambiții patriotarde de joasă extracție, se lăfăie acum definitiv în toată hidoșenia lui, într-un oraș de recunoscută acuratețe urbanistică. Doar două cazuri din puzderie. Mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soluția. Șansa noastră, ne asigură făuritorul istoriei, este, nu discordia, ci unitatea, nu palma rășchirată, ci... ci... pumnul strîns, pumnul monolitic, de neclintit etc. La ce curs (scurt) "de cultura uitării" ar spune că asistă tendențiosul estet Tzvetan Todorov! Pe gardul teatrului poate fi văzut (încă), din cînd în cînd, un omuleț din ce în ce mai tras în el, mai supt, mai negru, mai mut cînd nu-și caută dumnezeu știe ce în sarsanaua de la picioare, ridică stînga pînă-n dreptul umărului, ca și cum ar ține
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de melodie, dar ce s-aude-i doar tînguiala din gîtlejul lui tăbăcit de tutun. Cine-i omulețul? E un fost diblar pe la mesele locantelor, o! ce locante!, dispărut, și el, odată cu trăsurile. Trăsuri c-un cal, cu doi. Făptura omulețului de pe gard cunoaște-acum doar o singură tresărire: cînd vede calul Chiriței intrînd pe ușa actorilor, spre scenă. 28 iunie Înconjurat de visători mai mult sau mai puțin angelici visători ce și-au ales, nesiliți de nimeni, pîrtia de viață care poate duce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am deschis fereastra, să văd ce-i cu urletele ce veneau de-afară. Am asistat, neputincios, la o scenă de-o sălbăticie care m-a încrîncenat: o haită de japițe bete și isterice, unele cu un fel de ostrețe de gard în mînă (cu fesuri, se-nțelege), distrugeau, spărgeau tot, felinare, uși, mașini. Am sunat la circa de poliție și nu după multe minute au sosit, într-o biată Dacie, un sergent și un gardian cu arma la umăr. Haita însă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am vorbit de locuri stigmatizate, să observăm că și acesta, aflat în miezul orașului istoric, stă sub destin. După ce, în aceiași ani de comunizare masivă, curtea Teatrului s-a aliniat, și ea, modei (proletare) de a înlătura feroneria (burgheză) a gardului ce delimita această incintă elitară de vulgul străzii. Locul luîndu-l o mizerabilă improvizație artizanală, iată că și aceasta e intrată într-un ireversibil proces de disoluție, porțiuni mari din ea fiind furate. Iar dincolo de pîrleazul de beton, de buni ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imens talcioc: afișele cu figuri indigeste (și cu sloganuri inepte) ne întîrziau în coșmar continuu. Care nici azi, după starea de grație lăsată celor ce s-au așezat iarăși în fruntea bucatelor, nu dispare. Mutre primitiv inexpresive continuă să spurce gardurile, zidurile, geamurile, într-o caraghioasă confruntare post factuală: faciesul predestinat, prin comunism, să ne întrețină coșmarul o viață, alături de cel al veleitarului existînd cît sfîrîitul unui flash second-hand. Strada. Și tot într-o Veneție care, se știe, nu e chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răstimp ca toate răstimpurile normale ale istoriei noastre. Ei bine, "celebrul" avocat (are și un nume: Florescu, parcă) scoate din sipetul memoriei sale, ca dintr-o burdușită cutie a Pandorei, fel de fel de minuni. Printre ele, și, poftim, vecinătatea gard în gard a domniei sale cu... cu... Ana Pauker, după ce fostul zbir cu fustă fusese mazilit. Și trăind, mde, ca oricine. Ca oricine, dar la parterul unei frumoase vile al cărei proprietar, fost ofițer de elită al armatei române, ocupa acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toate răstimpurile normale ale istoriei noastre. Ei bine, "celebrul" avocat (are și un nume: Florescu, parcă) scoate din sipetul memoriei sale, ca dintr-o burdușită cutie a Pandorei, fel de fel de minuni. Printre ele, și, poftim, vecinătatea gard în gard a domniei sale cu... cu... Ana Pauker, după ce fostul zbir cu fustă fusese mazilit. Și trăind, mde, ca oricine. Ca oricine, dar la parterul unei frumoase vile al cărei proprietar, fost ofițer de elită al armatei române, ocupa acum subsolul propriei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
clădiri din cele discret monumentale ale interbelicului, încîntătoare, au scăpat neatinse, altele, și mai ales după ultima modă operînd chiar și într-un Iași oricum mult mai important arhitectonic cunosc hărnicia bidinelei de țoapă. Pereții boiți violent-chimic, la fel cu gardurile, cu băncile, cu bordurile trotuarelor: cît de departe e acest totuși iubit Dorohoi de cel din ilustrata din 1927. Același motiv pereții de un verde agresiv mă alungă fulgerător din fața casei părintești. În care aș fi vrut să-mi regăsesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rău nimănui. 13 iunie Pe la opt, în mijlocul străzii, un careu de asfalt dislocat, în care se odihnește, pe dreapta (sau pe stînga), un picamer cam second hand. Unde-or fi făptașii, travaieurii? Uite-i: în umbra teiului sfînt, după bordura gardului, sînt cinci, lungiți pe iarbă, rad o bere. Le fac cu ochiul, adică să vă fie de bine, îmi fac cu ochiul, adică încă una și mă duc... și-mi văd de drum. Pe la prînz, peisajul s-a modificat cumva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe la șapte, careul dislocat din mijlocul asfaltului a mai suferit o modificare: crenguței de tei de dimineață i s-a alăturat încă una, adică atenție maximă! Picamerul tot acolo, culcat pe dreapta (sau pe stînga). Băieții, în formație completă, după gard, pe iarbă, mai rad o bere. Le fac cu ochiul: știu, încă una și mă duc. 20 iunie Cineva, în revista Habitat, face "elogiul" micului: "De soia, în timpul postului, lîngă miel, pe grătare, de 1 Mai, în Săptămîna Patimilor, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la cap de către Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus să mă împuște cu pușca umplută cu pietre de diamant cât oul de mare (...) / Este/ un om bogat care are 48 de moșii, 48 de râuri, 48 de garduri, 48 de case, 48 de sate și care are 48 de milioane.” - și la sora poetului, Hanrieta, în scrisoarea din 22 iunie 1889 către Cornelia Emilian: „Atât vă spun, și vă rog să spuneți la toți că nenorocitul meu frate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că este o încântare pentru ochi, dar, în plus, instruiește și edifică. Acest Labirint este situat într-o pădure atât de plăcută, încât însuși Dedalus ar fi fost uimit să o vadă. Întoarcerile și Șerpuirile, mărginite la ambele capete de garduri vii verzi și înflorate nu sunt deloc obositoare, deoarece peste tot sunt imagini și jocuri de apă reprezentând instructivele și misterioasele fabule ale lui Esop, iar fiecare fântână are săpată în marmură neagră o explicație privind fabula pe care o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
rare ale zilei când există un răgaz și se poate fi abordat. I se poate prezenta o petiție sau o cerere în timp ce iese în curte și se suie în trăsură. Totul este gata pentru plecare. Gărzile de corp fac un gard viu din spatele Curții de Marmură până la gardul palatului. Aleșii care îl însoțesc pe rege sunt deja în trăsuri sau pe cai. Este o deplasare magnifică ce nu se lasă contemplată: «Gărzi de corp, curteni, aceasta îmi amintește, scria Primi Visconti
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și se poate fi abordat. I se poate prezenta o petiție sau o cerere în timp ce iese în curte și se suie în trăsură. Totul este gata pentru plecare. Gărzile de corp fac un gard viu din spatele Curții de Marmură până la gardul palatului. Aleșii care îl însoțesc pe rege sunt deja în trăsuri sau pe cai. Este o deplasare magnifică ce nu se lasă contemplată: «Gărzi de corp, curteni, aceasta îmi amintește, scria Primi Visconti, de regina albinelor când iese pe câmp
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
amintind de o invenție, pe care Arghezi a folosit-o Într-o fabulă intitulată Cuiul. Confruntați cu problemele iscate de lipsa acestui instrument de tâmplărie fundamental, oamenii dintr-un „leat nemaiștiut” Își vedeau munca zadarnică, Întrucât vântul le lua casele, gardurile și pătulele. Până când „un băiat al nimănui” a inventat cuiul. „Cuiul nou o săptămână/ A umblat din mână-n mână./ A fost strâns și pipăit,/ Pus pe limbă, mirosit,/ Nici-un om nu Înțelege/ Cuiul țeapăn cum să lege,/ Fără funii
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sunt ordonate În funcție de numele de după particula respectivă: particule precum von, van sau de necesită folosirea tildei: Beethoven, Ludwig van ~; Gaulle, Charles de ~; Guevarra, Antonio de ~; Saussure, Ferdinand de ~; Killinger, Manfred von ~. Această regulă nu se aplică Însă Întotdeauna: Martin du Gard, Roger ~. • Există situații când majuscula face parte din nume: D’Istria, Dora; D’Orléans, Charles; O’Connel, Flannery. • În cazul unor personalități cunoscute mai ales prin porecla lor, e bine să redăm Între paranteze și numele lor real: Cloșca (Ioan
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pur și simplu "Apa", cum îi spun obișnuit și acum cei din Costești. Tot așa i-au spus până la o vreme, și locuitorii Defileului Porțile de Fier, fluviului ce le domina covârșitor viața. Dovadă este și străvechea denumire Gherdap, adică "Gardul Apei", cuvântul gard aparținând cu siguranță substratului traco-dacic. În terminologia legată de ape se mai poate atribui substratului traco-dacic cuvântul pârâu, provenind din indoeuropeanul pora = râu, care s-a materializat pe un plan superior în hidronime ca Pyretos, Porata; și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Apa", cum îi spun obișnuit și acum cei din Costești. Tot așa i-au spus până la o vreme, și locuitorii Defileului Porțile de Fier, fluviului ce le domina covârșitor viața. Dovadă este și străvechea denumire Gherdap, adică "Gardul Apei", cuvântul gard aparținând cu siguranță substratului traco-dacic. În terminologia legată de ape se mai poate atribui substratului traco-dacic cuvântul pârâu, provenind din indoeuropeanul pora = râu, care s-a materializat pe un plan superior în hidronime ca Pyretos, Porata; și pentru izvor s-
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
timpurile moderne, mai puțin erodată de curgerea apelor. Pentru că în Defileul Porților de Fier se pot semnala două vechi toponime populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor prin cuvântul Gherdap, un nume compus din două cuvinte de substrat: gherd = gard și ap = apă; iar al doilea, denumirea însăși a defileului, cu cele două cataracte de la intrare și ieșire, prin Clisură, venind din limba latină clausura, plural desemnând cele două zăvoare, de sus și de jos, ale unei uși. Oricât ar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se varsă într-o apă mai mare, care ar coborî tocmai de la munte și se revarsă în cea mai mare dintre toate. Adică Apa care Curge, care - venind dinspre Soare-Apune - străbate strâmtorile de piatră și sare peste stâncile ce formează gardurile de apă din cursul său. Așa povestesc bătrânii și întăresc unii pescari și vânători ce ar fi ajuns pe acele locuri. Din sensul Apei care Curge se aduc tot felul de lucruri minunate, precum piatra topită pentru făcut cele mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pentru foc, pentru acoperișul caselor, adăpostul vitelor și pentru întărit cărămizile din chirpici. Așezarea are numai câteva case, cam câte degete sunt la amândouă mâinile, ghemuite împrejurul casei mari a Mumelor Ocrotitoare. Sunt înconjurate cu un șanț și cu un gard des de arbuști spinoși, pe care le numesc gărdurariță, care îi apără pe ei și pe vitele lor de animale sălbatice, și mai potolește tăria crivățului, iarna. Pe lângă casă, fiecare familie are câte un adăpost pentru vite și câte un
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se, o undă tulbure și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită de secetă, a cotit pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a apucat-o vâjâind la vale. Oare n-o să rupă gardul de lut al câmpului, să-l înece și să-i facă lanul de grâu una cu mâlul luncii? Dar nu! Îngrăditura e puternică și apa o înconjoară cuminte și se tot duce la vale, lăsând câmpul tot însetat și ofilit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
transformă în fulgi de zăpadă. Fulgii de zăpadă cad pe pămând, acoperindu-l. Sub zăpadă, culturile sunt ferite de gerul iernii. Uneori, vântul suflă zăpada de pe câmp și culturile pot îngheța; de aceea, oamenii așează pe câmpuri un fel de garduri numite “parazăpezi”. Cu cât este mai multă zăpadă pe câmpuri iarna, cu atât primăvara va pătrunde mai multă apă în sol, la rădăcinile plantelor. Ceața se formează în zilele reci, când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ. În
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]