13,415 matches
-
despre Reagan că joacă un rol, că nu este mai mult decât o "imagine" producătoare de iluzii, că se folosește de propria imagine pentru a manipula publicul cât mai eficient în scopul atingerii propriilor obiective, fie ele de natură politică, ideologică sau chiar personală. Însă, observă William Lewis, acest gen de criticism are sens "numai dacă Reagan este perceput drept constructor al unei persona fictive"568. El nu are sens și nici eficiență dacă această "persona" este înțeleasă ca "adecvată sau
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Fisher subliniază incapacitatea paradigmei raționale de a "sesiza modul în care (are loc adăugirea mea) simbolizarea, caracteristică universală, deși non-rațională a naturii umane"577, în timp ce obiectează împotriva abilității paradigmei raționale de a impune procesului decizional de factură morală anumite "restricții ideologice"578. În schimb, paradigma narativă, revendicându-se de la o formă de conștiință radical diferită de cea rațională, constituie o alternativă distinctă extrem de semnificativă de a conferi sens evenimentelor. Teoreticienii paradigmei narative, în frunte cu Fisher, sugerează că "povestea constituie o
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
atât de explicită, atât de coerentă"590 a lui Reagan a determinat aprecierea afirmațiilor de natură politică ale lui Reagan din perspectiva criteriilor istoriei mitice americane narate de președinte, în detrimentul, desigur, al altor criterii de evaluare, cum ar fi cel ideologic. În consecință, notează Lewis, cadrul general și dominant al narațiunii, ce găzduiește retorica lui Reagan, a reușit să obnubileze semnificativitatea oricăror critici cu privire la caracterul "inexact" al afirmațiilor sale. Astfel, credibilitatea și popularitatea lui Reagan nu au fost afectate în nici un
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Poporul" formează o determinare obiectivă a siste-mului, diferită de determinarea de clasă; poporul constituie unul din poli sau contradicția dominantă într-o formațiune socială, cu alte cuvinte, o contradicție a cărei inteligibilitate depinde de ansamblul relațiilor de dominare politice și ideologice și nu doar de relațiile de producție"686. Astfel, conceptul de "popor"/"oameni", remarcă McKerrow, "nu are un conținut legat în mod clar de clasă (socială adăugirea mea)"687. Ca subiect/ți, sunt implicați în lupta pentru hegemonie: "Însăși articularea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de clasă, temele sunt exprimate în termenii unei retorici a "poporului"/ "oamenilor""689. Mai mult, pentru a păstra puterea, remarcă McKerrow, clasa socială dominantă trebuie, în aceeași măsură, să întrebuințeze o retorică ce implică "oamenii"/"poporul": "Crearea sentimentului de unitate ideologică derivă din constituirea unui discurs al oamenilor/poporului"690, concluzie pe care viziunea lui Laclau o confirmă. Dacă, deci, clasele sociale își afirmă și, ulterior, consolidează hegemonia numai printr-o articulare discursivă a "poporului"/"oamenilor", "discursul ideologic care exprimă voința
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sentimentului de unitate ideologică derivă din constituirea unui discurs al oamenilor/poporului"690, concluzie pe care viziunea lui Laclau o confirmă. Dacă, deci, clasele sociale își afirmă și, ulterior, consolidează hegemonia numai printr-o articulare discursivă a "poporului"/"oamenilor", "discursul ideologic care exprimă voința poporului/oamenilor construiește, simultan, "poporul"/ "oamenii" ca forță retorică"691 având un caracter dual, ambivalent. McKerrow observă că "oamenii"/"poporul" sunt, în același timp, "reali și fictivi"692. Dacă, pe de o parte, ei există ca "determinare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
discursului dau definiții identităților ("cine suntem") și "alter"-ideologii, care definesc anti-identități ("cine nu suntem"). De pildă, zice McKerrow, în anii '50, în Statele Unite, ego-ideologia prevedea termenul de "patriot", în timp ce alter-ideologia întrebuința termenul de "comunist", pentru a desemna identitatea opusă ideologic. Alt exemplu este cel al feminismelor contemporane, unde opoziția construită discursiv rezidă în antinomia "cooperare" versus "competiție"695. În cazul particular al formării claselor sociale, atestă criticul, "conflictul dintre ego-ideologii și alter-ideologii servește drept teren de luptă"696. Implicarea ideologiilor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
grupului dominant" prinde orice evaluare critică a "retoricii războiului" predominante în vest, criticul răspunde apreciind că nu este cazul, iar în sprijinul propriei afirmații aduce teza lui Phillip Wander, potrivit căreia aceste evaluări nu reprezintă "eseuri care întreprind o "cotitură ideologică""722, întrucât un astfel de atribut ar "reflecta existența crizei, (ar adăugirea mea) recunoaște influența intereselor consolidate și realitatea viziunilor despre lume alternative, în timp ce (ar adăugirea mea) solicita analize retorice nu numai ale acțiunilor implicate, ci și ale intereselor reprezentate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o parte, nimic nu este corelat cu nimic (culturalism) și, pe de altă parte, că totul este determinat de câte ceva (structuralism)"793. Mai mult, dacă, așa cum am constatat, faptul că nu există nici un fel de legătură necesară între o expresie ideologică și clasa socială căreia un individ îi aparține nu împiedică posibilitatea schimbării sociale, din punctul de vedere al retoricii critice, aceasta înseamnă, pur și simplu, că "imboldul spre schimbare încă nu a fost articulat -actul simbolic necesar care leagă ideologia
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
un astfel de principiu, totuși, din princina dominării criticilor moderniste, potrivit cărora "comunicarea mediată [...] promovează declinul criteriilor culturale"800, o astfel de întreprindere merită atenție reînnoită. Criticul apreciază că demersului critic modernist, privind (produsul) media din perspectivă monosemică, limitează criticismul ideologic la simpla "rezistență" pe care agentul cultural o dobândește față de impoziția unor înțelesuri culturale care nu se potrivesc, neapărat, identității sale. Chiar dacă această achiziție nu este lipsită de valoare, consemnează McKerrow, este vorba, mai degrabă, de o valoare negativă. O
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sprijinul intervenției profesorului Philip Wander, a cărei contribuție la dezvoltarea criticismului retoric McKerrow o mai anunțase într-un moment anterior al studiului său. Iată că, în finalul analizei sale a retoricii critice, McKerrow se întoarce la Wander și la "cotitura ideologică" în criticism pe care acesta din urmă o considera necesară. Însă criticul consideră că viziunea lui Wander, potrivit căreia "criticismul întreprinde o cotitură ideologică atunci când recunoaște existența unor interese legitime puternice de care beneficiază și care susțin constant politici și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
că, în finalul analizei sale a retoricii critice, McKerrow se întoarce la Wander și la "cotitura ideologică" în criticism pe care acesta din urmă o considera necesară. Însă criticul consideră că viziunea lui Wander, potrivit căreia "criticismul întreprinde o cotitură ideologică atunci când recunoaște existența unor interese legitime puternice de care beneficiază și care susțin constant politici și tehnologii care amenință viața de pe planetă"805, semnalează un pericol al cărui sens este mai larg decât cel întrevăzut de acesta din urmă. Indiferent
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
își propune nici mai mult, nici mai puțin decât depășirea limitelor respective, un proiect consonant cu criticismul permanent foucauldian și care se angajează, atât în teorie, cât și în practică, în procesul de eliberare a demersului retoric de orice constrângere ideologică cunoscută sau imaginabilă. Am văzut că, în teorie, retorica critică are în vedere un dublu scop, orientându-se critic atât asupra condițiilor dominării, cât și a condițiilor libertății umane și identificând, în discursul puterii, locus-ul privilegiat al criticismului, orientat, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
trebui să ne reamintim de retorica critică pentru a învăța, treptat, să ne adunăm puterile, mereu, pentru propriul nostru demers critic viitor. În calitate de intelectuali (particulari și unici) ne găsim, fiecare, menirea, în propriul "colțisor" cultural, pentru care înregimentarea instituțională și ideologică reprezintă nu neapărat o limitare, ci, cum ne îndeamnă McKerrow să înțelegem, însăși condiția noastră de posibilitate ca atare. Postmodernismul înseamnă însăși această revoluție pozitivă, această recuperare a porțiunilor de trecut sau de istorie, care sunt tot atâtea construcții discursive
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
știam clar de ce plecăm. Era un fel de migrare în masă, nu numai a noastră, părea deodată natural să vrem să mergem în Israel. Dacă mă întreba cineva pe mine, în orice caz, nu puteam vorbi de asta în termeni ideologici. Până la 10, 11, 13 ani, mă gândeam numai la întregirea familiei, desigur. S.A.: Să mergi la bunicii și mătușile care te crescuseră... M.I.: Da. Abia după asta, numai prin ’56, a venit ideologia, chiar politica, în legătură cu războiul de la Canalul Suez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Așa cred și eu. Volovici XE "Volovici, Leon" avea enormul avantaj de a fi familiarizat cu întreaga cultură română modernă - el a debutat cu studii despre secolul al XIX-lea, secol-cheie pentru România -, deci a putut înțelege contextul intelectual și ideologic de care vorbeai, precum și dinamica lui, profunzimea sa istorică și socială. M.I.: Exact. Deci a început să mă intereseze o Românie pe care n-am cunoscut-o deloc. Ce știam eu era foarte superficial. Știam de Mihail Sebastian XE "Sebastian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
represiunii ce a atins cota de sus în zilele revoluției. Cum a fost posibil? Puterea personală, puterea de grup, prostia, ambiția oarbă, ticăloșia îmbrobodită cu sloganuri „revoluționare” au modificat treptat, după un scenariu regizat diabolic, și cele mai simple „principii ideologice”, au manipulat sentimente, pasiuni, punându-le în slujba unei tiranii unice în istoria noastră. Poate că „funcțiile” mai modeste (ca orizont intelectual și uman în primul rând) au „realizat” prea puțin sau deloc în ce angrenaj... funcționează. Numai că înstrăinarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Europene... Din comentariul lui Gr. Codrescu înțelegem că Eminescu 174 rămâne o „nucă tare” pentru istoricul literar N. Manolescu, preocupat mai curând să-și diferențieze criteriile de selecție valorică în raport cu alți autori, grijuliu cu propriul gust și prudent în raport cu „exigențele ideologice” ale lumii de azi. În orice caz, el beneficiază de prezumția bunelor intenții, încât este greu de crezut, gândesc eu, că negarea calității unei poezii ca Odă (în metru antic) ar fi mai curând ricoșeu imposibil de controlat la „hăulirea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
represiunii ce a atins cota de sus în zilele revoluției. Cum a fost posibil? Puterea personală, puterea de grup, prostia, ambiția oarbă, ticăloșia îmbrobodită cu sloganuri „revoluționare” au modificat treptat, după un scenariu regizat diabolic, și cele mai simple „principii ideologice”, au manipulat sentimente, pasiuni, punându-le în slujba unei tiranii unice în istoria noastră. Poate că „funcțiile” mai modeste (ca orizont intelectual și uman în primul rând) au „realizat” prea puțin sau deloc în ce angrenaj... funcționează. Numai că înstrăinarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Europene... Din comentariul lui Gr. Codrescu înțelegem că Eminescu 174 rămâne o „nucă tare” pentru istoricul literar N. Manolescu, preocupat mai curând să-și diferențieze criteriile de selecție valorică în raport cu alți autori, grijuliu cu propriul gust și prudent în raport cu „exigențele ideologice” ale lumii de azi. În orice caz, el beneficiază de prezumția bunelor intenții, încât este greu de crezut, gândesc eu, că negarea calității unei poezii ca Odă (în metru antic) ar fi mai curând ricoșeu imposibil de controlat la „hăulirea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pot vota diferit față de cum ar face-o la alegerile naționale. Alegerile pentru Parlamentul European oferă cetățenilor oportunitatea de a vota sincer și nu strategic (scade așa-zisul "vot util"). Alegătorii vor vota pentru partide mai apropiate de preferințele lor ideologice, în loc să voteze partide mari, mai îndepărtate, dar care au mai multe șanse să formeze guvernul (Oppenhuis et al., 1995). Partidele mari, aflate deja în guvern sau în opoziție, pierd voturi în favoarea partidelor mai mici. Alegerile europene permit de asemenea cetățenilor
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
2007) demonstrează că, în cazul alegătorilor care consideră că ritmul de integrare este prea rapid, există o mai mare probabilitate de a abandona partidele de guvernământ (chiar dacă nu o fac neapărat în favoarea partidelor eurosceptice). În final, analizând datele cu privire la pozițiile ideologice ale partidelor, Ferrara și Weishaupt (2004) nu pot demonstra că sensul sau intensitatea preferințelor partidelor asupra problemelor europene influențează rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, dar cu siguranță, partidele care suferă diviziuni interne profunde cu privire la aceste teme vor suferi importante pierderi
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de o mai mare marjă de manevră, după cum reiese și din Graficul 4.1. Într-un Parlament cu 600 de membri va fi nevoie de 400 de voturi pentru cenzură, așadar, Comisia se va putea deplasa pe toată lungimea segmentului ideologic între X și X', fără riscul de a fi destituită. Fiindcă o moțiune de cenzură este atât de greu de aprobat, aceasta va avea loc numai în cele mai grave cazuri, aflate la limita ilegalității, ca cel prezentat la începutul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
mod, Taviani rămâne pe post de ministru de interne, Gaspari subsecretar de poștă, Cossiga de apărare, Sarti de turism și spectacole. Astfel ia naștere Manualul Cencelli, o formulă algebrică pentru a reglementa repartizarea funcțiilor publice între diversele partide sau curente ideologice care formează o coaliție de guvernare. În timpul așa-zisei Prime Republici italiene, Manualul Cencelli stabilește câte posturi sau sarcini și de ce tip trebuie să primească fiecare partid, și în cadrul partidului, fiecare curent. De exemplu, la formarea unui nou guvern, mai
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Bowler și David Farrell (1995) au realizat un studiu al sistemului de comisii al Parlamentului European, argumentând că "comisiile PE sunt formate cu gândul la eterogenitate mai mult decât din high demanders omogeni" de vreme ce "compoziția comisiilor reflectă în general compoziția ideologică a camerei. Nu este cazul ca respectivele comisii să fie dominate de blocuri de voturi naționale sau ideologice". Totuși, acești autori recunosc că șablonul e mai puțin clar atunci când se uită la interese mai precise, mai personale. De exemplu, arată
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]