15,241 matches
-
pietoni și m] asigur pentru a putea trece cu bine stradă, nu fac această pentru c] îmi doresc o viat] lung] și s]n]toas]. Nu resimt o dorinț]; pur și simplu m] asigur înainte de a trece stradă. De ce s] insist]m c] trebuie s] fi existat o dorinț] undeva? Ceea ce se întâmpl] aici este c] eu consider un fapt (se apropie un autobuz) drept motiv că s] nu traversez inc]. Asta se cheam] a fi prudent; oamenii prudenți sunt oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este un motiv indiferent dac] îl recunosc sau nu ca atare. Nu exist] aici propriet]ți particulare, ci doar sugestie comparativ] obișnuit] c] durerea altora este relevant] pentru alegerea moral] a cuiva. O critic] diferit] este cea asupra c]reia insist] Simon Blackburn care întreab] din nou cum ar trebui s] recunoaștem noi existența acestor motive. Dac] se sugereaz] c] ele sunt în vreun fel similare culorilor, probabil c] le-am remarcă în același fel în care remarc]m culorile. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asta e tot ceea ce am de spus în aceast] privinț]” (Moore, 1903, p. 6). Moore nu vrea s] spun] c] nu poate s] identifice care lucruri sunt bune. (De exemplu, el crede c] prietenia și contemplarea frumuseții sunt bune.) El insist] de fapt asupra unei chestiuni metafizice sau ontologice: caracterul bun al lucrurilor bune const] în faptul c] ele au proprietatea de a fi bune, o tr]s]tur] de bâz] a realit]ții care nu mai poate fi analizat] sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] face minuni - indic] distincția fundamental] dintre fapte și valori, demonstreaz] noncognitivismul și (mai ales) respinge naturalismul. (Ultima presupunere este una ciudat], deoarece Hume era naturalist.) De fapt, aceast] Lege nu face nimic din cele de mai sus, deoarece Hume insist] asupra unei chestiuni logice simple. O concluzie care conține un trebuie s] nu poate (logic) s] derive din premise care nu conțin un alt trebuie s]. (La fel se întâmpl] și în cazul celorlalte cuvinte morale.) Logică este conservatoare; concluziile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele trebuie s] r]spund] unui ț]ram al faptelor morale și propriet]ților sui-generis. (Am denumit-o autonomie ontologic] pentru c] are leg]tur] cu tipurile de lucruri care trebuie s] existe.) Autonomia ontologic] este deci opusul naturalismului care insist] asupra faptului c] nu e nevoie de ceva atat de ciudat precum propriet]țile propuse de Moore pentru a susține adev]rurile moralei. Autonomia logic] este corect], dar ea nu reprezint] o amenințare la adresa naturalismului dac] nu necesit] autonomie ontologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Marx aceea care arăt] c], la fel cum înl]turarea propriet]ții burgheze va fi o sarcin] a revoluției comuniste, „înl]turarea moralei” va fi o alta. Marx merge pan] acolo încât susține r]ul moral în fața binelui moral. El insist] c], în istorie, „întotdeauna r]ul triumf] asupra binelui, deoarece r]ul este cel care aduce mișcare vieții, care face istorie câștigând lupta” (MEW 4, p. 140; CW6, p. 174). Unii autori, precum Karl Kautsky, au interpretat asemenea remarci sub
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie s] trecem totuși cu vederea faptul c] Engels consider] c] aceast] „moral] uman] real]” se va realiza doar în viitor și nu acum când suntem prizonieri ai unei societ]ți divizate pe clase și ai conflictelor ei inerente. Engels insist] în a nega c] exist] „adev]ruri eterne” legate de moral]. El crede cu ț]rie c] principiile unei „morale umane reale” nu pot fi cunoscute de noi, la fel ca si adev]rurile științifice care țin de o revoluție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi cunoscut), măi degrab] decât una metafizic], așa cum sugerasem inițial. Cu toate acestea, dac] lumea este determinist], faptul c] este așa nu va depinde de existența unui cunosc]tor perfect sau a vreunui alt tip de cunosc]tor. Trebuie insistat asupra acestui punct pentru c] au existat mulți (cum ar fi Lucas, 1970) care au încercat s] atace doctrina determinismului și presupusele sale implicații etice, argumentând c] exist] obstacole conceptuale în calea prezicerii acțiunii umane, care sunt f]r] egal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a concepției noastre despre noi înșine și despre alții că persoane, încât nu le-am putea abandona în felul în care ne-o pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r insist] s] judec]m semnificația acestor reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau nu, viziunea asupra propriei persoane nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care le ridic] pedeapsă. Totuși, un aspect demn de semnalat aici este acela c], în ceea ce privește pedeapsă, este posibil] o alianț] între libertarieni și anumiți compatibiliști. Cu excepția cazului în care un individ este cauza ultim] a unei acțiuni anumite, libertarienii insist] asupra faptului c] este nepotrivit] pedepsirea acestuia (deși ar putea fi potrivit], cu toate acestea, oferirea unei forme alternative de instituționalizare pentru a proteja comunitatea, cum ar fi un institut psihiatric sau reabilitarea terapeutic]). Dar, în ceea ce privește justific]ri precum ignoranța
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
redactată de Al. Iacobescu, Ștefan Ionescu-Bălcești, Marcel N. Romanescu și Angelo Stătescu. În Cuvânt înainte redacția se angajează să publice literatură de valoare, traduceri din capodoperele lumii, studii folositoare tineretului școlar. Publicație eclectică, având simpatii pentru modernism, îndeosebi pentru simbolism, insistă și asupra necesității unei literaturi „ca reflex al mediului social al unui popor”. În sumar intră versuri de Octavian Goga ( În liniștea amurgului, după Peto´´fi), Nichifor Crainic (În cimitir, Durere ascunsă, Vărul Dionis), Al. Iacobescu, I. U. Soricu, Cezar
VIAŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
pildă), ele sunt totuși ființe vii, nu foarte deosebite de cele din proza mai veche a scriitorului. Există - dovedită de recurența discretă a unor personaje, toponime, anecdote și situații - o continuitate între texte din diferite etape, scriitorul trasând, fără să insiste, schița unei microlumi ficționale specifice, dublând-o pe cea reală, a regiunii natale, de la care a plecat. În Vorbă-n colțuri și rotundă se coagulează, de altfel, câteva nuclee epice dezvoltate în secvențe de povestiri și nu e absentă referirea
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
nici a mic, nici a mare, nici a văduvă, nici a venetic, nici pre cel sărac să nu-l miluiești cu judecata, nici de cel bogat să te rușinezi și să-i fățărești” etc.), folosind parafraze pe teme biblice și insistând apoi asupra veștejirii păcatelor grele. Fire autoritară și dominatoare, Nifon nu pregetă, în numele unei sacre severități, să se amestece chiar în chestiuni a căror rezolvare, aparținând evident și „ariei” religioase, punea în discuție însăși autoritatea voievodală. Radu cel Mare, întâiul
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
a fost unul dintre primii care au observat efectul terapeutic al muzicii. El considera că muzica ajută la menținerea echilibrului dintre minte și trup și, prin urmare, este importantă pentru sănătatea emoțională, fizică, fiziologică și spirituală. De aceea, el a insistat ca muzica să facă parte dintre disciplinele predate În școli. Unii dintre discipolii lui au descoperit că muzica alină durerea, elimină stresul și accelerează procesul de vindecare. Confucius a acordat multă atenție și educației fizice a discipolilor, insistând ca și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
el a insistat ca muzica să facă parte dintre disciplinele predate În școli. Unii dintre discipolii lui au descoperit că muzica alină durerea, elimină stresul și accelerează procesul de vindecare. Confucius a acordat multă atenție și educației fizice a discipolilor, insistând ca și ea să fie o parte esențială a materiei pe care o preda. Către sfârșitul secolului al II-lea e.n., un medic eminent, pe nume Hua Tuo, a creat un set de exerciții cunoscute sub numele de „jocul celor
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
punctul de vedere economic și cel umanist, educației permanente fiindu-i trasate obiective precum: dezvoltarea personală, cetățenia activă, includerea socială, angajabilitatea. Și în acest document se punctează necesitatea de a articula toate formele de educație, formală, non-formală și informală 1, insistându-se ca toate experiențele de învățare ale individului să fie luate în considerare, într-un demers centrat pe individ și pe nevoile de învățare ale acestuia. De asemenea, printre principiile de organizare a educației permanente, se mai adaugă și necesitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățare pentru adulți, flexibilitatea fiind norma fundamentală pentru procesul planificării. Scopul este de a produce schimbări efective în indivizi, organizații și contexte sociale. 4.1.4. Etape ale proiectăriitc "4.1.4. Etape ale proiectării" În acest subcapitol vom insista asupra proiectării activității didactice la nivel microeducațional, respectiv proiectarea cursurilor, a seminariilor, fără a ignora, desigur, articularea lor cu celelalte elemente ale unui program sau oferte ale unei instituții,dar și cu nevoile concrete ale comunității, deci raportarea la elementele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Prin evaluare formatorul obține informații despre nivelul prestației sale, despre cursanți și despre calitatea activităților desfășurate. Tocmai de aceea, formatorul trebuie să știe foarte clar de ce evaluează, ce evaluează, când evaluează și care sunt metodele prin care evaluează. Nu vom insista mai mult asupra rațiunilor, nici a realităților contextuale de alegere a modalităților de evaluare în educația adulților, aceste aspecte fiind incluse, implicit sau explicit, într-un subcapitol separat, aferent evaluării cursanților adulți. 4.1.5. Niveluri ale proiectăriitc "4.1
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în ceea ce privește răspunsurile la întrebări etc. b) Evaluarea scrisă: sunt multe modalități de a realiza evaluarea în scris, cu avantajele bine-cunoscute ale confidențialității, alocării unui timp pentru a-și pune gândurile în ordine și a reflecta asupra răspunsurilor etc. Nu vom insista asupra diferitelor modalități de a structura itemii (de la teste cu întrebări standardizate până la eseuri etc.), fiind obiectul subcapitolului 4.4. Dorim doar să evocăm o modalitate de a realiza evaluarea formativă la finalul unei ore de curs/seminar/unitate modulară
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etc. Bombardamentul informațional și al provocărilor actuale determină imperios apelul la o astfel de cooperare și comunicare în rețea, fără de care eficiența muncii, eficiența personală, eficiența profesională sau pe multe alte planuri cu greu pot fi imaginate. În continuare, vom insista puțin pe elementele necesare pentru buna funcționare a rețelelor și pe rolul individului, ca membru al unei rețele. 5.4.1. Activitatea în rețea. Individul - rol activ în rețeatc "5.4.1. Activitatea în rețea. Individul - rol activ în rețea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profil individual cât mai fidel. Astfel de date sunt indispensabile pentru conceperea unui curs adaptat, care să vină în întâmpinarea unor nevoi reale ale adultului devenit educabil și care să asigure acestuia nivelul dezirabil de cunoștințe și competențe. Nu vom insista asupra acestei etape, asupra manierei în care se realizează analiza cerințelor/nevoilor de formare, deoarece acestea au fost descrise detaliat în subcapitolul 5.3. 2. Etapa de proiectare a ofertei Anterior, vorbeam despre elaborarea prealabilă a unui concept al cursului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
punctul de vedere economic și cel umanist, educației permanente fiindu-i trasate obiective precum: dezvoltarea personală, cetățenia activă, includerea socială, angajabilitatea. Și în acest document se punctează necesitatea de a articula toate formele de educație, formală, non-formală și informală 1, insistându-se ca toate experiențele de învățare ale individului să fie luate în considerare, într-un demers centrat pe individ și pe nevoile de învățare ale acestuia. De asemenea, printre principiile de organizare a educației permanente, se mai adaugă și necesitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățare pentru adulți, flexibilitatea fiind norma fundamentală pentru procesul planificării. Scopul este de a produce schimbări efective în indivizi, organizații și contexte sociale. 4.1.4. Etape ale proiectăriitc "4.1.4. Etape ale proiectării" În acest subcapitol vom insista asupra proiectării activității didactice la nivel microeducațional, respectiv proiectarea cursurilor, a seminariilor, fără a ignora, desigur, articularea lor cu celelalte elemente ale unui program sau oferte ale unei instituții,dar și cu nevoile concrete ale comunității, deci raportarea la elementele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Prin evaluare formatorul obține informații despre nivelul prestației sale, despre cursanți și despre calitatea activităților desfășurate. Tocmai de aceea, formatorul trebuie să știe foarte clar de ce evaluează, ce evaluează, când evaluează și care sunt metodele prin care evaluează. Nu vom insista mai mult asupra rațiunilor, nici a realităților contextuale de alegere a modalităților de evaluare în educația adulților, aceste aspecte fiind incluse, implicit sau explicit, într-un subcapitol separat, aferent evaluării cursanților adulți. 4.1.5. Niveluri ale proiectăriitc "4.1
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în ceea ce privește răspunsurile la întrebări etc. b) Evaluarea scrisă: sunt multe modalități de a realiza evaluarea în scris, cu avantajele bine-cunoscute ale confidențialității, alocării unui timp pentru a-și pune gândurile în ordine și a reflecta asupra răspunsurilor etc. Nu vom insista asupra diferitelor modalități de a structura itemii (de la teste cu întrebări standardizate până la eseuri etc.), fiind obiectul subcapitolului 4.4. Dorim doar să evocăm o modalitate de a realiza evaluarea formativă la finalul unei ore de curs/seminar/unitate modulară
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]