10,751 matches
-
mărgeanul și obrazul numai nuri. Ah, cine poate să scrie cîte ochii au văzut? Și Îndată la picioare cu vaiete am căzut.” TÎnărul cade cu vaiete la picioarele dumnezăoaiei și-i Închină cu umilință viața. Fata se arată Înțelegătoare și laudă pe tînărul pătimaș pentru statornicia și vrednicia lui În dragoste. Îl ia sub aripă și-l duce la „palatul fericit” unde locuiește proslăvitul Amoriu. Priveliștea dinăuntru este orgiastică: „De o parte canapeaua unde-amoriul odihnea, Învălit cu trandafirii ce zînele curăța
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui, să scoată din durere un ce de mulțumire... CÎnd Zulnia dispare, indubitabil și ireversibil (Pe năsălie, 831, Octm. 15), Conachi nu schimbă prea mult această retorică a disperării. Vorbește, evident, lot despre sine și aproape În aceiași termeni. Mai laudă o dată frumusețea, nurul și hazul Zmărăgdiței (numele adevărat al „legiuitei iubiri”) și scrie acel extraordinar vers pe care l-am citat Înainte: „Ah, te-ai dus, dulce lumină, din zarea ochilor mei, Unde-i viața, unde-i mila ce izvora
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
amorului a intrat În inima Aretii prin auzire, iar În inima lui Erotocrit au intrat prin deasa privire, și prin acest exemplu povățuiește pre părinți ca să nu se-ntinză la vorbe de amor Înaintea cruzilor și nevinovaților tineri și să nu laude frumseți trupești, nici să se lenevească de a popri sloboda și deasa privire a frumoaselor fețe (căci frumsețea strică virtutea sufletului) și ascultarea cea dulce a amurezatelor cîntece.” Pann recomandă, În privința moralei, o linie de mijloc: nici prea aspră, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bolnav, Pann lasă cu limbă de moarte să nu vină la Înmormîntarea lui. În spatele fiului necuviincios stă, desigur, mama: femeia diabolică. Pann nu uită, nici În pragul morții, jignirea ce i-a fost adusă În tinerețe. În adiata citată, poetul laudă pe Catinca, ultima nevastă: „Comoară mi-a fost soția, Care foarte m-a iubit... .................................... În momentele streine Inima-i nu s-a supus Mă asculta cît se poate Din cuvîntu-mi nu ieșea, Se supunea Întru toate După voința-mi pîșea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vede că Dumnezeu N-a vrut atunci cînd vream eu, Ci acum a ajutat Sfîrșitul de ș-a luat; Iată dar o primiți, Și sănătoși o citiți.” Noul Erotocrit se deschide cu o dedicație către Marele medelnicer Alecu Bojoreanu. E lăudată, aici, virtutea română a medelnicerului care Întinde galant mîna tipografului. Introducerea ce urmează rezumă conținutul istoriei mitice a Erotocritului, insistînd asupra folosului ci moral. La Adaosuri se adresează din nou cititorilor scuzîndu-se de greșelile de stil. Scuza trimite la cauze
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sfanț, pe hîrtie bună de Olanda prețul este de un sfanț și jumătate. Anton Pann admite și plata În rate și face preciziuni privitoare la trimiterea sfanților. Ploieștenii, cinstiți negustori, citesc mai mult fiind mai evlavioși decît alții. Pann Îi laudă Într-o abilă Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai mult evlavioși, Prin urmare ș-În Scriptură sînt mai tare credincioși, Că cu-nflăcărată rîvnă spre cele dumnezeiești, Cu asupra s-arătară doritori cărții acești; Negustorii mai cu seamă toți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cauza muzicii plînso-cuvîntătoare: „Întăriți-vă Întru nestrămutatele definiții ale muzicii, arătați-vă fii adevărați ai patrii și lucrați cele spre folosul neamului, ca nu numai În cele politicești să Înflorim, ci și În cele bisericești să Înaintăm, ca să ne putem lăuda Întru toate”... (Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești sau Gramatica melodică). Pann mai are o teorie privitoare la creație: nedesăvîrșirea Începutului... Înțelepciunea lumii stă mărturie: „Știut este că tot Începutul nu este desăvîrșit: toate lucrurile de la Începutul lumii astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
retragerea și legea morală pe care o recomandă e cumințenia (temperanța)”. Iancu „are deja psihologia unui poet profesionist”: „De la versuri Iancu trece la Poezie, adică la un proiect spiritual. Publică mai multe culegeri de poeme, devine, altfel zis, autor, este lăudat, laudă la rîndul lui pe alții, o generație Întreagă Îi recită cu evlavie versurile Întristate”. „El scoate, Întîi, poezia din iatac și-o aduce În natură” dar „Natura ajunge la el prin intermediul literaturii”. Dacă „Ienăchiță se luptă cu limba, Iancu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și legea morală pe care o recomandă e cumințenia (temperanța)”. Iancu „are deja psihologia unui poet profesionist”: „De la versuri Iancu trece la Poezie, adică la un proiect spiritual. Publică mai multe culegeri de poeme, devine, altfel zis, autor, este lăudat, laudă la rîndul lui pe alții, o generație Întreagă Îi recită cu evlavie versurile Întristate”. „El scoate, Întîi, poezia din iatac și-o aduce În natură” dar „Natura ajunge la el prin intermediul literaturii”. Dacă „Ienăchiță se luptă cu limba, Iancu se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scrisul său, pe care din vechi încercări îl pregătea din nou, după o metodă care lui, în chip excepțional, îi reușea" (Nicolae Iorga, "Eminescu în și din cea mai nouă ediție", în op. cit., p. 176). În același sens, Petru Creția lăuda inițiativa lui Maiorescu, demonstrând că Eminescu nu ar fi fost un editor bun al propriilor sale creații (vezi Petru Creția, Testamentul unui eminescolog, ed. cit., capitolul "Problemele editării"). 152 Povestea relatată de Mite are, nici nu-i de mirare, un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
împotriva propriei țări. Drama lor intimă îi determină să-și ,,teatralizeze" curajul și inițiativele... Nu întâmplător mulți dintre tinerii care pleacă să lupte în Irak sau Siria își expun pe rețelele de socializare așa zisele ,,fapte de arme"193. Se laudă și sunt mândrii de ceea ce fac, fapt ce ilustrează perfect demonizarea unui om. Se întorc apoi din Siria și din taberele de antrenament Al-Qaida pentru a omorâ oameni nevinovați din Europa și chiar din propria lor țară. Procurorul musulman din
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mesianism național, precum într-o prefață la o carte despre patriotism din 1822: Ajungând cu toții la o râvnă și la o unire cu sporire întru cele bune pentru toată obștea, să dobândim dorite fericiri cu înălțarea neamului românesc a fi lăudat în toată Evropa (s.n.), ce acum stă la mirare de atâta neîngrijire a noastră. Mitul de altfel profund stimulator, creator, al prezențelor românești acum ia naștere și el impulsionează totalitatea activităților culturale și literare. Toate sunt concepute în perspectivă europeană
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
patriotică, exaltare, entuziasm naiv, zel propagandistic și spirit rece, pozitiv. Acesta contrastează cu mitologia începuturilor, dintr-o dată glorioase, foarte răspândită în întreaga publicistică românească a epocii. De pildă, pentru Z. Carcalechi, Ienăchiță Văcărescu pe care toți evropienii cei învățați îl lăudau și în veci îl va pomeni era în 1829! un nume de... reputație internațională. Literatura română în 1840! se numără după Kogălniceanu cu mândrie între literaturile Europei. Ea a făcut pasuri de urieș. Ca încurajare pedagogică, afirmația din programul Daciei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care-i scrie logodnicei despre bucuriile muncii voluntare, bătrâna căreia „trei feciori i-a trimis Hicler În pământ” și care tocmai de aceea spune: «am venit să votez pentru Soare, că votez pentru pace». Deasemenea el nu se mulțumește să laude ditirambic țara nouă, ci luându-și În serios rolul de reporter liric, se oprește la Bisoca sau Stinăpari sau Sinaia ca să Înregistreze proaspăta geografie pe care ne-a propus-o În titlu. Faptul că Nicolae Tăutu a dedicat o plachetă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
POETUL EXEMPLU: DAN DEȘLIU Dar dacă așa scriau Începătorii, ori poeții-muncitori cum scriau consacrații? Să ne oprim asupra poeziei lui Dan Deșliu, fără Îndoială Poetul, nu numai al anului ci și al anilor următori pe care critica literară l-a lăudat În unanimitate. Reproducem aproape integral una dintre cronicile literare 36 la apariția volumului Goarnele inimii pentru a Înțelege și mai exact nu numai metoda dirijistă a criticilor literari, dar mai ales ce Însemna să fii poet exemplar În acea vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Închinat fără rezerve, poporului muncitor, fără să păstreze În fundul strofelor lui de nou trubadur, amărăciunea izolării intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n strună, zăbovesc o frântură, Încercând să frământ amintirea vechimii de venin și minciunăă». Amintirea vechimii de venin și minciună» este În adevăr „frământată” și urmărită În toată sluțenia ei tiranică. Stoarcerea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dumitriu, Vânătoarea de lupi, inspirată de același caz, nu va atrage aprobarea unanimă a cititorilor și a criticii literare. Nu vom consemna, de data aceasta, ecoul poemului printre critici, ci printre poeți, reproducând scrisoarea lui Mihai BENIUC 39 În care, lăudându-l pe acela dar și „lustruindu-se pe sine”, deschide larg robinetul laudelor oficiale: „Iubite Tovarășe Dan Deșliu. Îți scriu aceste rânduri mișcat de poemul dumitale « În memoria lui Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
visa În trecut sub apăsarea regimului de exploatare. Nu avem decât să evocăm nume ca acelea ale lui Eminescu și Luchian pentru a Înțelege deosebirea radicală Între vechea stare de lucruri și cea din RPR. «Vina» de a nu fi lăudat pe stăpânii și Împilatorii poporului, «vina» de a-i fi criticat și atacat În opera sa nemuritoare, Eminescu a plătit-o scump, fiind silit să se prăpădească În cea mai cumplită mizerie. Și doar Eminescu n-a fost singurul care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
teroriza, și când va păși pe un drum nou. Succesele pe care le obține o Împing spre Îngâmfare; ea cheltuiește bani pentru obiectele de lux În loc să-i economisească pentru a-și Îmbrăca fetița; faptul că o tovarășă a ei e lăudată pentru o inovație În muncă Îi provoacă numai invidie. Toate acestea ne umplu de mânie Împotriva unei morale vechi, putrede. Scriitorul a căutat să dezvăluie Într-un spirit critic aspectele negative ale eroinei sale. Trebuie Însă totodată să precizăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tipică, este de-a dreptul falsă; ea intră În contradicție cu prezentarea caldă pe care autorul o face președintelui de comitet sindical. În acest sens nu ni se pare pe deplin justificată aprecierea din Viața românească, unde Marin Preda este lăudat pentru felul În care realizează personajul secretarului organizației de partid, caracterizat prin preocuparea sa pentru oameni. Dimpotrivă secretarul este palid conturat; incomparabil mai viu este chipul președintelui comitetului de fabrică. (Ă). Marin Preda nu a știut să contureze până la capăt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe data de 12 octombrie 1924. Au luat parte la acest eveniment „deputații, comandantul garnizoanei, preoții, cu muzica în frunte, dar numai patru sau cinci membri din cei peste 400 câți numără obștea. S-au rostit cuvinte pompoase, aducându-se laude celor trei mandatariavizierului, ciocănitorului de vagoane și magazionerului”. Pentru reprezentanții I. O. V. R., ziua de 12 octombrie a fost una plină de tristețe și amărăciune. Deși „au fost și ei înscriși în obște de trei ani și au plătit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noi. Cine va fi bun francez, îmi va fi concetățean, îmi va fi frate. Vă conjur deci, domnilor, să vă îmbrățișați cu toții, să nu aveți decît o inimă și un suflet. Sîntem mici, dar să fim mîndri că ne putem lăuda că dăm vecinilor noștri acest bun exemplu, în ciuda răutății secolului, exemplu de fidelitate față de regii noștri, de dragoste față de patria noastră, în fine de grijă față de noi înșine." Mémoires et Corespondance de Duplessis-Mornay, Paris, 1824-1825, t. XI, p. 30-31. Sentimentele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
proprietate: Rousseau propovăduiește egalitatea și tună și fulgeră împotriva proprietății, în timp ce Voltaire, denunțînd inegalitățile cele mai evidente, cele datorate în special nașterii, apără dreptul de proprietate și interesele burgheziei mai degrabă decît pe cele ale poporului. În domeniul economic, ei laudă binefacerile libertății fără de care industria și comerțul nu pot prospera și lansează formula: "Laissez faire, laissez passer!" Enciclopedia. Mai ales după 1750 se accelerează răspîndirea ideilor filosofice, în ciuda opoziției autorităților civile și religioase. Publicarea, începînd cu 1751, a Enciclopediei joacă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai cumplite dezastre sînt cele ce s-au abătut, din vremuri imemoriale, asupra oamenilor plecați pe mare, secerîndu-i, fără discernămînt, pe zeci și sute de mii dintre ei; deși o singură clipă de gîndire te învață că, oricît s-ar lăuda pruncul-om cu știința și priceperea lui. și oricît ar putea acestea să sporească în viitor - totuși, în vecii vecilor, pînă-n ceasul Judecății de Apoi, marea îl va batjocori și-l va ucide, prefăcînd în pulbere chiar și cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
chip de zerouri, pricepi? Ei bine, încă n-ai aflat vîrsta lui Fedallah. Nici la toți dogarii „din lume n-ai putea găsi destule doage pentru zerourile de care e nevoie pentru treaba asta. Ă Bine, Stubb, dar parcă te lăudai adineaori c-o să-l arunci pe Fedallah în mare, dacă ți se va ivi prilejul. Păi, dacă-i atît de bătrîn cum zici și dacă i-e dat să trăiască în vecii vecilor, la ce bun să-l mai azvîrli
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]