13,191 matches
-
1974 de studenții brașoveni Viorel Morari și Mihai Bara. Cei doi au ales melodia "Andrii Popa" a celor de la Phoenix drept instrumental pentru noul cântec. În 2012, la inițiativa fanilor brașoveni, Mircea Baniciu a acceptat să înregistreze și să interpreteze melodia ce a devenit imnul oficial al clubului. Stadionul Tineretului este arena oficială a echipei. Aceasta a fost construită în 1936 și s-a numit Stadionul "Regele Carol al II-lea". Extinderea tribunelor și construirea peluzelor s-a produs la începutul
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
ochiul" lui Rambaldi ( <o> ) sclipea pe titlul ALIAS când apărea numele lui Victor Garber, iar în sezonul 2 când apărea numele lui Lena Olin. Sezonul 4 era introdus de un generic mai scurt și mai strălucitor, care consta din remixul melodiei specifice serialului și din imagini cu deghizările lui Sydney în timp ce apăreau numele actorilor. Genericul serialului prezintă muzică originală compusă de Michael Giacchino, ale cărui compoziții sunt în principal orchestrale. Coloana sonoră a serialului "Alias" reprezintă o îmbinare de piese orchestrale
Alias () [Corola-website/Science/297654_a_298983]
-
Sydney în timp ce apăreau numele actorilor. Genericul serialului prezintă muzică originală compusă de Michael Giacchino, ale cărui compoziții sunt în principal orchestrale. Coloana sonoră a serialului "Alias" reprezintă o îmbinare de piese orchestrale cu muzică electronică. Pe parcursul episoadelor sunt folosite numeroase melodii comerciale, potrivite în funcție de tipul scenei. Primul sezon din "Alias" a început în 2001. O referire la securitatea națională pe parcursul sezonului 1 sugerează faptul că serialul se desfășoară nu foarte mult după 11 septembrie deși Departamentul Federal pentru Securitatea Națională nu
Alias () [Corola-website/Science/297654_a_298983]
-
lui (apud. Constantin Ciopraga, Despre fenomenul Bacovia, în "Vitraliu", XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 5-6 („Bacovia - afirma un coleg de-al său de liceu și de facultate - avea un cult față de poezia lui Petică și izbutise a compune melodii pe vioară, adecvate versurilor. Dovada că le știa par coeur, citează din ele și mai târziu, în ”Divagări utile” (apud Constantin Călin, Cronologie - Bacovia, în "Vitraliu", XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25). Un merit deosebit în conservarea și
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Petică (apud. Constantin Ciopraga, "Despre fenomenul Bacovia", în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 5-6 („Bacovia - afirma un coleg de-al său de liceu și de facultate - avea un cult față de poezia lui Petică și izbutise a compune melodii pe vioară, adecvate versurilor. Dovada că le știa "par coeur", citează din ele și mai târziu, în „Divagări utile” (apud Constantin Călin, "Cronologie - Bacovia," în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25). Numele pe care le-a folosit
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
smerenie rară, Bach își începea fiecare lucrare cu rugăciunea “Iisuse, ajută-mă” și o sfârșea cu inscripția “numai pentru slava lui Dumnezeu”. Printre lucrările muzicale ale lui Johann Sebastian Bach se găsesc numeroase corale protestante prelucrate, care au la bază melodii de origine populară. Astfel, cântecul „Insbruck, trebuie să te părăsesc” îl regăsim sub forma coralului „O, lume, trebuie să te părăsesc”, iar cântecul de dragoste „O dată m-aș plimba” este adaptat pentru textul „De Dumnezeu nu mă despart”. Admirabilul coral
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
în diferite variante, nu este altceva decât cântecul „Inima îmi este cutremurată”. Acest coral apare ca un laitmotiv în „Patimile după Matei”. Nu numai cântecul popular german constituie fondul melodic al coralelor, ci și cel al altor popoare. Astfel, o melodie din colecția “Balletti” de Giovanni Gastoldi apare în coralul „În tine îmi este bucuria”, iar chansonul „Mi-ajung toate durerile” se regăsește într-un coral din „Patimile după Matei”. Și din colecția de psalmi, realizată de Clément Marot în colaborare
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
coralul „În tine îmi este bucuria”, iar chansonul „Mi-ajung toate durerile” se regăsește într-un coral din „Patimile după Matei”. Și din colecția de psalmi, realizată de Clément Marot în colaborare cu compozitorul Claude Goudimel, Bach a prelucrat numeroase melodii. Amintim coralul „Când vom fi în cele mai mari primejdii” (dedicat ginerelui său, Emmanuel Altnikol), care are melodia împrumutată din această colecție. Muzica religioasă, creată pe baza acestor corale, are o puternică tensiune emoțională și viguroasă expresivitate. Desigur, prelucrările sale
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Patimile după Matei”. Și din colecția de psalmi, realizată de Clément Marot în colaborare cu compozitorul Claude Goudimel, Bach a prelucrat numeroase melodii. Amintim coralul „Când vom fi în cele mai mari primejdii” (dedicat ginerelui său, Emmanuel Altnikol), care are melodia împrumutată din această colecție. Muzica religioasă, creată pe baza acestor corale, are o puternică tensiune emoțională și viguroasă expresivitate. Desigur, prelucrările sale armonice n-au lăsat intact sensul originar al liniilor melodice, fapt ce ilustrează poziția sa față de texte. El
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
comandă piese ocazionale. Deși poseda un imens rezervor creator, în unele lucrări găsim fragmente inedite ce alternează cu altele utilizate anterior. Cu toate acestea, în muzica sa nu găsim nimic artificial, ci întotdeauna transpare un autentic suflu artistic, realizat cu melodii de adâncă vibrație emoțională și robustețe ritmică, care străbat construcții polifonice grandioase. Chiar și atunci când folosește procedeul variațional, utilizat uneori în scop figurativ, el creează imagini de o uimitoare diversitate. „Passacaglia în do minor” (1716) pentru orgă este o dovadă
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
unui instrument solist, care repetă necontenit respectiva temă-idee pe diferite trepte. Ansamblurile ample nu reprezintă totdeauna personaje colective, ci adesea doar gândurile și comentariile autorului însuși. Adeseori, Bach dă liniei vocale o linie complementară, executată de un instrument solist, încadrând melodia corală în țesătura instrumentală și, totodată, lărgind orizontul expresiv. Ariile sunt comentarii lirice cu mijloacele de exprimare ale epocii. Zguduitoarea arie „Îndură-te Doamne”, prin patosul interiorizat și profund, redă căința amară a lui Petru, după ce s-a lepădat, ca
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
ci imagini foarte diverse, realizate prin diferite mijloace: canon, fugato, ariete lirice, piese de dans, iar la sfârșit, un quodlibet, un joc de improvizație muzicală, construit din suprapunerea polifonică a unor cântece diferite. Simultan cu tema ariei, se cântă două melodii, una de un naiv și rustic lirism, alta umoristică. Numele acestor variațiuni vine de la primul interpret al lucrării, clavecinistul Goldberg, aflat în slujba contelui Kayserling, ambasadorul Rusiei la Dresda. Și „Capriciul la plecarea fratelui iubit” (scris pentru fratele său Johann
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
este nu numai încoronarea artei vechi, ci și o prefigurare a viitorului stil clasic. El este primul compozitor care utilizează clavecinul ca solist, fapt ce duce la lărgirea paletei expresive, iar instrumentele monodice, ca vioara sau flautul, se limitează la melodii cantabile și pasaje de virtuozitate. Prin atribuirea de rol solistic clavecinului, acesta va putea diversifica expresia prin resursele sale polifonice și armonice. Dacă până la Bach orchestra avea doar un rol de acompaniament în concertele "grossi", în cele șase Concerte brandenburgice
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
„” () este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta). Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele "Din sânul maicii mele" (care poate fi ascultata aici). Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele "Din sânul maicii mele" (care poate fi ascultata aici). Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
melodie cântată pe un text religios, ce purta numele "Din sânul maicii mele" (care poate fi ascultata aici). Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei. De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Așa a
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
mele" (care poate fi ascultata aici). Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei. De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Așa a fost și în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu și generalizat
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio. În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio. În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților. Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
Cântecul germanilor (în ) este imnul național al Germaniei. Versurile sale sunt scrise de către August Heinrich Hoffmann von Fallersleben în 1841, pe o melodie de Franz Joseph Haydn. Melodia a fost compusă în 1797, ca parte dintr-un cvartet de coarde. Inițial acest cântec a fost folosit drept imnul împăratului Francisc II, ""Gott erhalte Franz den Kaiser"" ("Domnul să-l aibă în pază pe
Lied der Deutschen () [Corola-website/Science/296609_a_297938]
-
Cântecul germanilor (în ) este imnul național al Germaniei. Versurile sale sunt scrise de către August Heinrich Hoffmann von Fallersleben în 1841, pe o melodie de Franz Joseph Haydn. Melodia a fost compusă în 1797, ca parte dintr-un cvartet de coarde. Inițial acest cântec a fost folosit drept imnul împăratului Francisc II, ""Gott erhalte Franz den Kaiser"" ("Domnul să-l aibă în pază pe împăratul Franz"). Cântecul a devenit
Lied der Deutschen () [Corola-website/Science/296609_a_297938]
-
a scris un poem epic determinându-i pe oameni "să lupte pentru patrie" (Pela Pátria lutar) și să recreeze trecutul puterii navale, mai ales cea din secolele al XV-lea și al XVI-lea. Cuvintelor li s-a creat o melodie de către compozitorul Alfredo Keil și au devenind curând populare printre poporul dezamăgit de atitudinea autoritățiilor portugheze, considerată de ei a fi submisivă și umilitoare. Pe 31 ianuarie 1891, o revoluție republicana a început în orașul nordic Oporto și "A Portuguesa
A Portuguesa () [Corola-website/Science/296614_a_297943]