10,721 matches
-
pentru transformarea socialistă a agriculturii. Insidios, În fața creatorului, cele două fețe ale medaliei comuniste: premiul și sarcina, mâna care dă, mâna care cereă Nu detaliem lucrările congresului; s-au desfășurat așa cum au fost prevăzute; de altfel, nici n-am fi pomenit acest eveniment dacă acesta n-ar fi reperul de neocolit al cadrului social-politic care a influențat literatura anului. Mai ales că, tot În acest context, se pun bazele actualei Uniuni a Scriitorilor. Breasla scriitorilor a cunoscut din august 1944 Încoace
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
istoric În Vulturul răzbunării și În Chivără roșie. Dar câți eroi ai clasei muncitoare, căzuți la Lupeni, la Grivița, omorâți și putreziți prin Doftana și În atâtea și atâtea locuri și colțuri ale pământului țării noastre, n-au fost Încă pomeniți În stihurile poeților?” * Poezia anului 1949 ar fi incompletă dacă n-am reține și alte teritorii lirice aflate În atenția poeților, alte direcții tematice de oarecare tradiție, după cum demonstrează Mihnea GHEORGHIU 40 În amplul studiu: Revoluția din Octombrie, U.R.S.S.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Perpessicius, Tudor Vianu. Reproducem din opiniile primilor doi: G. Călinescu: „Eminescu nu e așa șovin precum au lăsat unii să se creadă. Toate scrierile sale tipărite ori manuscrise dovedesc o delicatețe desăvârșită În așa-zisa problemă evreiască și dacă Eminescu pomenește și de evrei face aceasta nu din punct de vedere rasial ci economic (Ă). În fond Eminescu nu este exaltatorul producției primitive și sunt sigur că azi ar fi aplaudat industrializarea țării inițiată de P.M.R. (Ă). În manuscrisul 2261, fila
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
enumerat sau chiar de cercetat pe grupe toate traducerile literare sovietice din ultimii 5 ani. (Ă). În această privință, după cum e și firesc, rolul principal l-a avut Editura Cartea Rusă. Au realizat Însă - cu lipsurile pe care le vom pomeni - și Editura de Stat, a Tineretului, C.G.M. și E.P.L.A. Astfel la mai toate editurile s-au tradus opere de Pușkin, de Lermontov, Radișcev, Saltâcov-Scedrin, Griboiedov, Alexei Tolstoi, Șolohov, nuvele și articole de Fadeev, Ehrenburg, Tihonov, Kataev, Gladcovă (Ă). S-au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înființat diferite concursuri, trebuie stimulată emulația sănătoasă Între scriitori și Între artiști, trebuie stârpit spiritul nefast de cerc Îngust care mai dăinuie pe alocuri, trebuie Întărit simțul de răspundere personală și colctivâ pentru construirea unei noi arte și literaturi”. * Aniversărilor pomenite În articolul lui M. Beniuc: centenarul nașterii lui Mihai Eminescu și A. Toma la 75 de ani, li se dau importanța și interpretarea specifică. Mihai Eminescu, de pildă, este scos din sfera „infamiilor ciocoiești ale lui Titu Maiorescu” și trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din comportarea Anei nu reies limpede - cu toate că autorul insinuează la un moment dat acest lucru - nici măcar elementele generale, instinctive ale unei conștiințe sau solidarități de clasă. (Ă). Dacă ținem seama și de «inteligența prea vie» a eroinei, de care ne pomenește autorul, atunci starea de Înapoiere a Anei Roșeuleț este neverosimil de gravă. Atitudinea ei față de Tomiță „bocsierul”, omul pe care Îl urăște profund, și pe care nu știm prea limpede de ce-l suportă, omul care o terorizează, o bate, Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
devină, dar nu devine, ședința de constituire a gospodăriei colective „Horia”. Cuvântul partidului este rostit de delegatul C.C. Iordache În fața a 63 de gospodari care au Înțeles «binele vrut de către partid pentru țărănimea săracă și mijlocașă». (Ă). Cam atât se pomenește În roman despre munca de pregătire pentru colectivizare, despre acțiunea prealabilă a partidului. Această limitare a problemei are consecințe serioase În roman, atât În ceea ce privește conținutul lui de fapte cât și realizarea artistică. Răstimpul de câteva luni, iunie-octombrie 1949, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
general, succesele În special. (Ă). * Între timp, Geo Dumitrescu deviază discuțiile de la poezie, propuse de Contemporanul, spre proză, prin campania declanșată Împotriva naturalismului. Printre criticii care n-au sesizat naturalismul În nuvela Ana Roșculeț de Marin Preda, Geo Dumitrescu Îl pomenea și pe Horia Bratu, unul din cronicarii Contemporanului. Pe lângă autocritică - menționată de noi - H. BRATU face o amplă radiografie a lipsurilor criticii literare În percepția poeziei: „O lipsă de vigilență a constituit-o faptul că manifestări cosmopolite, de genul celor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Pericolele acestea pot fi evitate numai dacă poetul este permanent Înarmat cu principialitatea comunistă, cu viziunea dialectică a fenomenelor și cunoașterea vieții În resursele ei cele mai intime și mai variate (Ă). Dar să mai lămurim un aspect. A fost pomenit aici, În câteva rânduri, poemul Întâlnirea apelor de Ion CARAION 55, acuzat (poemul) de formalism; citesc această inutilă risipă de talent În 61 de strofe și nu descopăr nici o intenție dușmănoasă, reacționară; ce-i drept, n-am să fac rost
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
seama cenaclului pentru revigorarea și Întărirea frontului cultural, pentru creșterea de noi cadre; nu cred că mai este cazul să precizăm că procentul de efemeride a Întrecut cu mult așteptările; nu numai din perspectiva de azi, când cohorta de nume pomenite În aceste pagini, vor deveni În timp o imensă „tabula rasa” ci chiar din perspectiva acelor ani, căci puține speranțe au devenit realitate. Despre talentele promovate de cercurile literare din Capitală aflăm din Flacăra 59: „Alături de clubul muncitoresc, realizare aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
consemnare În cadrul unei istorii literare, În acest sens, materialul adus de Broșura I, pentru clasa XI În special, este deosebit de prețios. Se vorbește aici pentru prima dată așa cum se cuvine nu numai despre Gherea - pe care manualele burgheze abia-l pomeneau - dar și despre poetul D. Th. Neculuță, sau criticul Ionescu Raicu Rion. (Ă). Spațiul larg acordat curentului Contemporanul, felul În care sunt tratați criticii (Gherea, Bacalbașa, Rion), prozatorii (C. Mille, Sofia Nădejde, St. Basarabeanu, Paul Bujor, A. Bacalbașa) și poeții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
supune natura Înconjurătoare, pentru a-și putea satisface mai ușor trebuințele materiale ale existenței sale.» (Ă). Se vorbește de asemenea - din păcate foarte sumar și neargumentat - despre legătura dintre artă și lupta de clasă (Ă). Tot așa, În treacăt, se pomenește ceva și despre caracterul popular al artei realiste. (Ă). Un merit deosebit al manualului stă În faptul că tezele teoretice sunt legate de exemple concrete. (Ă). Merită să fie amintite În acest sens lămuririle date În cuprinsul capitolului Romanul despre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
răsună-n glas Și bătrâni și tineri veseli de-opotrivă. Trag căruțe-n curte - caii-s deshămați Lăutarii cântă hora-n bătătură doar bătrânii-n zâmbet par Îngândurați Spre trecutul negru amintirea-i fură. (Ă). Ce hambare pline cum n-am pomenit Ce nutrețuri bune - ce belșug de grâne Vitele hrănite stau În grajd podit Parcă vezi priveliști din povești bătrâne. Iar cel președinte a zâmbit șiret — Cum vă văd la față, parcă v-ar cam place Dacă-n satul vostru vă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să fie ceva trecut cu vederea - căci iată, la două luni după apariția În Flacăra a articolului lui E. Jebeleanu, Într-o radiografie critică a politicii lipsite de vigilență a respectivei reviste, partidul, prin organul său Lupta de clasă 1, pomenește și sancționează și această opinie: „Lipsa de perseverență și insuficientă principialitate s-au manifestat În Flacăra și În legătură cu felul În care au fost tratate problemele criticii literare. Atacată În nr. 9, problema a fost părăsită pentru a fi reluată abia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prozei. Nu sunt deloc rare producțiile În care se descrie foarte pe larg uzina, mașinile, procesul de producție, iar cât privește efortul și problemele omului de a purta mașinile, de a Îmbunătăți și grăbi procesul de producție, despre aceasta se pomenește În treacăt. (Ă). În aceeași greșeală cad adeseori criticii, subliniind În operele unor scriitori cu precădere aceste enunțuri generale pe care ei le consideră valoroase. (Ă). În această greșeală a căzut, de exemplu, și autorul acestui articol discutând poezia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la Cluj, În Almanahul literar, dar replica depășește cu mult aria acuzațiilor din prima, reducând valoarea poeziilor lui Baconsky doar la un aspect, dar și acela cu „unele aspecte negative”. Cu mențiunea că despre A.E.Baconsky se va mai pomeni În acest capitol, inclusiv cu referiri la aceste cronici, să citim aceste intervenții pentru că ele definesc pulsul receptării debutului editorial al unuia dintre poeții care s-au bucurat de succes din 1949 Încoace. În Viața românească 11”: „În special din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va elimina din poezia sa și răbufnirile formaliste și aplicațiunea spre abstractizare și tendințele individualiste, realizând astfel un progres În orientarea poeziei spre un realism de bună și durabilă calitate”. Și pentru că am pomenit de câteva ori până acum că la Uniunea Scriitorilor, la filialele acesteia aveau loc, periodic, discuții publice asupra unor opere - discuțiile pornind de la referat - să ne oprim În paginile următoare la analiza volumului de poezii al lui A. E. Baconsky
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fanteziile unui Jules Verne sau ale unui H.G.Wells au fost atinse de către știință, În epoca noastră, fantasticul științific al scriitorilor sovietici duce mai departe această literatură, În condițiile societății socialiste și cu implicațiile morale și educative de care am pomenit. Scriitorii noștri care vor aborda genul fantastic În condițiile prielnice de astăzi, vor fi Împinși de la sine spre acest gen de „visare”. (Ă). Modificarea plantelor după metoda miciurinistă, mărețele planuri de transformare a naturii, cum ar fi marele canal turkmen
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezie «profundă», imagini «emoționante», etc. Criticul vorbește chiar de o epidemie baconskyană ce ar fi izbucnit la Cluj, datorită influenței lui Baconsky. Punând astfel problema, Campus alunecă spre o explicație idealistă a individualismului unora dintre poeții clujeni, În ciuda faptului că pomenește În chip vag de existența unui teren propice unei astfel de devieri. De fapt este vorba de rămășițe a ideologiei dușmanului de clasă și În creația lui Baconsky și În cea a altor poeți de la Cluj sau chiar de aiurea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zugrăvită fără ajutorul unei pînze, adevărata formă a balenei, așa cum îi apare aceasta vînătorului cînd e legată în lungul balenierei, atît de aproape, încît îi vine ușor să sară pe spinarea ei masivă. Mai înainte însă ar merita poate să pomenesc de acele bizare și fanteziste portrete ale balenei, care continuă, pînăn zilele noastre, să stîrnească neîncrederea oamenilor uscatului. A sosit vremea să corectăm ideile omenirii în acest domeniu, dovedind falsitatea unor astfel de imagini. S-ar putea ca la obîrșia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
procedeze! în afară de aceste frumoase gravuri ale lui Garnéry, mai există alte două gravuri franțuzești vrednice de luare aminte, aparținînd unui artist care semnează H. Durand. Una dintre ele, deși nu are vreo legătură directă cu subiectul nostru, merită să fie pomenită, pe alte temeiuri. Ea înfățișează o priveliște din insulele Pacificului, într-o amiază liniștită; o balenieră franceză ancorată lîngă țărm își face, cu încetineală, plinul de apă dulce; pînzele destinse ale vasului și frunzele lungi ale palmierilor din fund atîrnă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai solidă fregată pe care-ar putea-o el construi; în ciuda tuturor acestor lucruri și a necontenitei lor repetări, omul și-a pierdut acel sentiment de spaimă adîncă în fața mării, pe care ea i-o inspira la început. Prima corabie pomenită în vreo carte a plutit pe un ocean care, cu un rafinament demn de un portughez răzbunător, înghițise o lume întreagă, fără a lăsa în viață măcar o văduvă. Același ocean își rostogolește și astăzi talazurile; același ocean nimicește, an
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de ele pentru a se fixa pe fundul oceanului și că, spre deosebire de celelalte specii, cașalotul e înzestrat cu dinți, ce-i îngăduie să atace și să sfîșie o astfel de sepie. Există oarecare temeiuri să se creadă că marele Kraken pomenit de episcopul Pontoppidan nu era altceva decît o sepie gigantică. Felul cum îl descrie episcopul, arătînd că se ridică și se scufundă alternativ, precum și alte cîteva amănunte indicate de el, îndreptățesc o asemenea presupunere. Dar e necesar să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambarcațiunea se hățînă ca un leagăn, aruncîndu-te cînd într-o parte, cînd în cealaltă, fără nici un avertisment, încît doar printr-o echilibristică specială și printr-o încordare supremă a voinței, izbutești să nu devii un Mazeppa - adică să nu te pomenești dus într-un loc, unde nici soarele atotvăzător nu te-ar putea zări. încă ceva: așa cum liniștea adîncă, dar aparentă, care precede și prevestește furtuna, este uneori mai îngrozitoare decît furtuna însăși - liniștea asta fiind doar învelișul furtunii, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să sară în picioare dintr-o stare de repaos, nu dintr-o stare de muncă încordată. Capitolul LXII CAVALETUL Ramurile cresc din trunchiul copacului, mlădițele cresc din ramuri și tot astfel, din subiectele bune, cresc capitolele. Cavaletul despre care am pomenit mai adineaori merită o mențiune specială. Este un băț crestat, de o formă aparte, lung de vreo două picioare, înfipt perpendicular în copastia de la tribord, aproape de prova, cu scopul de a sluji drept suport capătului de lemn al harponului, celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]