10,865 matches
-
de acaparare a puterii publice de către prinți se întoarce acum împotriva celor mai mari dintre ei în folosul comiților de un rang inferior și curînd chiar al simplilor posesori de castele: de acum încolo sîntem în plină *feudalitate. Din marele principat pe care roberțienii încercaseră să-l constituie între Sena și Loara, s-au detașat regiuni mai puțin întinse în favoarea dinastiilor comitale: comiții de Maine, comiții de Anjou, comiții de Blois... Hugo Capet nu mai controlează în mod direct decît comitatele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu Blanche de Castille, care va asigura regența în timpul minoratului fiului lor Ludovic al IX-lea, este perioada pătrunderii capețiene în sudul regatului: Ludovic al VIII-lea face un mare turneu în regiunea Languedoc pentru a afirma drepturile regelui asupra principatelor meridionale imediat după cruciada împotriva albigenzilor dintre anii 1209-1213, dusă de baronii din nord la inițiativa papei Inocențiu al III-lea. Ludovic cel Sfînt. Domnia lui Ludovic cel Sfînt (1226-1270) a dat numele său acestui secol: pentru că, în interiorul regatului, ea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adică trei sferturi din regat. În alte părți, pe *apanaje și pe marile *fiefuri, autoritatea regelui nu se exercită decît în mod indirect. Detașate de domeniu, primele rămîn administrate după aceleași metode. Cele din urmă vin în linie dreaptă din principatele constituite pe timpul anarhiei feudale. Dacă ducatul de Burgundia rămîne foarte aproape de domeniu, tendințe centrifuge, ba chiar secesioniste foarte puternice apar în Flandra, în Bretagne și, desigur, în Guyenne, aflate încă în mîinile regilor Angliei. Pentru prima dată în istoria Franței
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care fac parte; în 1547, o reglementare încredințează fiecăruia dintre ei administrarea unui sfert din regat și, în 1559, ei primesc titlul de "secretari de stat". Instituțiile provinciale. Domeniul regal tinde să se confunde cu regatul prin dispariția ultimelor mari principate feudale: actul unirii provinciei Bretagne cu Franța este semnat în1532; trădarea conetabilului de Bourbon care a trecut în slujba lui Carol Quintul în 1523 antrenează, în 1531, confiscarea provinciilor Bourbonnais și Auvergne. Doar Casa de Albret păstrează importante domenii în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vezi Saintes, 50; 60 Metz (Moselle), 94; 101; 175; 292; 301 Meuse, 40; 94; 102 Mexic, 296; 468 Milano (Italia), 75; 141; 172; 173; 175; 176; 268; 465 Millau (Aveyron), 63 Mirebeau (Vienne), 65 Mississippi, 236; 238; 240; 246 Monaco (principatul), 43 Moncontour (Vienne), 187 Montmaurin (Haute-Garonne), 75 Montpellier (Hérault), 16; 139 Montréal (Canada), 379 Morlaix (Finistère), 16 Moscova (URSS), 266; 340 Moselle, 65; 354 Mulhouse (Rinul Superior), 40; 150; 207; 314 München (Germania), 346; 347; 472 N Nages (Gard), 32
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
99 Partajarea, 101 Dificultățile Imperiului în timpul lui Ludovic cel Pios, 101 Tratatul de la Verdun, 102 Document: Jurămintele de le Strasbourg (842), 103 9. Nașterea Franței (secolele X XII), 106 Anarhia din secolul al X-lea, 107 Ultimele invazii, 107 Marile principate, 108 Uzurparea de la 987, 109 Terori și promisiuni ale anului o mie, 110 Terorile anului o mie, 110 Marile defrișări, 110 Primii capețieni, 112 Estomparea puterii regale în secolul al XI-lea, 112 Redresarea sa în secolul al XII-lea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
inaugurării cursurilor acestuia la Universitatea din Cernăuți. În afara studiilor de specialitate, a rapoartelor privitoare la congresele filologilor români și a necrologurilor (precum cel închinat lui Vasile Pârvan), N. Cartojan semnează în numărul inaugural Contribuțiuni privitoare la originile liricii românești în Principate. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
moldovenești, România literară, spune: " Am vrea ca Hronica noastră să fie ca o zugrăvire în miniatură a mărețelor întîmplări ale timpului nostru. Cercul privirilor noastre este mărginit prin chiar hotarele orizontului politic de față. Tot ce se atinge de românimea Principatelor este al nostru de a cerne și de a cerceta în cât poate să fie spre binele ei material și moral". A. Russo se exprimă printr-o figură, care aduce cu comparația ce o făceam odinioară: "Critica, zice el, e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la întronarea Prea Înaltului Domn Mihail C. Sturdza..." Iar față cu publicarea unui oarecare "ofis" al lui Mihail Sturdza, partizanul intereselor politice rusești, Asachi scrie: "Rusia a luat toate măsurile să nu răzbată anarhia în... provințiile otomane"1, adică în principate! Dar acest om vechi în politică a fost unul din cei mai de seamă reprezentanți ai introducerii culturii apusene la noi, prin ziare, calendare (calendarele pe acea vreme erau un fel de reviste anuale), prin reviste, traducând, imitând, compilând din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost mai urgentă și mai la ordinea zilei problema asimilării culturii străine. După 1880, începe procesul de organizare internă mai serioasă, pe baza și cu elementele civilizației introduse. La 1880, se poate spune, s-a isprăvit și "unirea" celor două principate române - de atunci nu mai există Moldova și Muntenia, ca țări deosebite, de atunci nu mai poate fi vorba de o cultură deosebită moldovenească și, prin urmare, de atunci încetează și existența școalei critice moldovenești. Vom vedea, totuși, că încă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lua naștere zeflemismul). De aici, în spiritul publicului, identificarea junimismului cu zeflemismul și invers. Dacă C. Negruzzi e împotriva luptătorilor de la 1848, apoi aceștia îi plătesc cu vârf și îndesat. În ziarul Bucovina, care după 1848 ajunge tribuna revoluționarilor din principate și mai ales din Moldova, C. Negruzzi e acuzat că la 1848 a tăcut pentru că i s-au dat "ciolane în gură, și împrejurările anului 1848, pe lângă titlul de director al vistieriei, îl mai îmbrăcară cu remunerație, cu titlul de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de marea însemnătate a operei sale poetice pentru literatura românească și pentru formarea limbii literare românești. IX Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu Pe la sfârșitul deceniului al optulea al veacului trecut, statul român modern e constituit: Unirea definitivă a principatelor e un fapt îndeplinit și Principatele Unite au luat fizionomia unui stat "european"1 . Vremea prevederilor și a așteptărilor, deci a examinării elementelor civilizației străine pentru a valida ceea ce e bun și a invalida ceea ce e rău, a trecut. Acum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poetice pentru literatura românească și pentru formarea limbii literare românești. IX Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu Pe la sfârșitul deceniului al optulea al veacului trecut, statul român modern e constituit: Unirea definitivă a principatelor e un fapt îndeplinit și Principatele Unite au luat fizionomia unui stat "european"1 . Vremea prevederilor și a așteptărilor, deci a examinării elementelor civilizației străine pentru a valida ceea ce e bun și a invalida ceea ce e rău, a trecut. Acum s-a experimentat și nu mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
avut nevoie de ea, acea formă care, după Eminescu, nu e bună nici pentru popoarele apusene, căci, cum zice el de atâtea ori (uitînd 1 Scrieri politice și literare, p. 84-88, 98-100, 102, 201. ăArticolul Influența austriacă asupra românilor din Principate, conferință ținută în cadrul "Junimii" la 14.III.1876, publicată în "Convorbiri literare", 1876, 1.VIII; articolul Grigore Ghica voievod.î 2 Ibidem, p. 223. ăArticolul Descreșterea populației.î 3 Ibidem, p.127, 297, 93. "Curier de Iași", "Convorbiri literare", anii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cultă, pentru popor (Barac etc.), "școală" ori epocă literară pe care, la rândul lor, Moldova și Muntenia n-au avut-o. Ardealul apoi n-a avut o epocă literară intelectualist-pesimistă ca Regatul (Eminescu, Caragiale etc.). Ardealul nu se întîlnește cu "Principatele" decât - foarte puțin - în epoca Alecsandri (prin Mureșanu) și în epoca Sadoveanu (prin Goga, Agîr-biceanu). Iar dacă limităm discuția la literatura de dincoace de munți, găsim că poezia pseudoclasică boierească e aproape exclusiv erotică în Moldova, pe când în Muntenia e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întîi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Arghir și a preafrumoasei Elenei, Risipirea cea din urmă a Ierusalimului etc. Deosebirea se datorește, așadar, condițiilor istorice, structurii deosebite sociale, extracției deosebite a scriitorilor, influențelor străine diferite. În epoca următoare, patruzecioptistă, literatura beletristică din Ardeal e inferioară celei din Principate. Ea însă seamănă cu cea de dincoace de munți pentru că acum, și în Ardeal, și în Principate, domină aceeași stare sufletească: sentimentul de redeșteptare și dezrobire națională și de înnoire socială. Apoi, scriitorii din Ardeal și Principate acum nu se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
istorice, structurii deosebite sociale, extracției deosebite a scriitorilor, influențelor străine diferite. În epoca următoare, patruzecioptistă, literatura beletristică din Ardeal e inferioară celei din Principate. Ea însă seamănă cu cea de dincoace de munți pentru că acum, și în Ardeal, și în Principate, domină aceeași stare sufletească: sentimentul de redeșteptare și dezrobire națională și de înnoire socială. Apoi, scriitorii din Ardeal și Principate acum nu se mai deosebesc ca în epoca precedentă: intelectualul ardelean nu mai este atât de departe de boierinașul moldovan
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
inferioară celei din Principate. Ea însă seamănă cu cea de dincoace de munți pentru că acum, și în Ardeal, și în Principate, domină aceeași stare sufletească: sentimentul de redeșteptare și dezrobire națională și de înnoire socială. Apoi, scriitorii din Ardeal și Principate acum nu se mai deosebesc ca în epoca precedentă: intelectualul ardelean nu mai este atât de departe de boierinașul moldovan, intelectual și el, și mai ales de burghezul intelectual muntean, în definitiv și el un om din popor. Am subliniat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât doar Răsunetul (Deșteaptă-te, romîne!) al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a face, căci oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă. Cauzele superiorității Principatelor sunt multe: cultura franceză, mai potrivită spiritului românesc decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aceasta nu are a face, căci oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă. Cauzele superiorității Principatelor sunt multe: cultura franceză, mai potrivită spiritului românesc decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a unui răgaz, care face cu putință luxul artei, pe când în Ardeal energia trebuia cheltuită în lupta vieții și în lupta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă. Cauzele superiorității Principatelor sunt multe: cultura franceză, mai potrivită spiritului românesc decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a unui răgaz, care face cu putință luxul artei, pe când în Ardeal energia trebuia cheltuită în lupta vieții și în lupta grea națională; superioritatea numerică a românilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
superiorității Principatelor sunt multe: cultura franceză, mai potrivită spiritului românesc decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a unui răgaz, care face cu putință luxul artei, pe când în Ardeal energia trebuia cheltuită în lupta vieții și în lupta grea națională; superioritatea numerică a românilor din Principate, deci un câmp mai larg de selecție și o psihologie socială
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a unui răgaz, care face cu putință luxul artei, pe când în Ardeal energia trebuia cheltuită în lupta vieții și în lupta grea națională; superioritatea numerică a românilor din Principate, deci un câmp mai larg de selecție și o psihologie socială mai bogată; slăbiciunea curentului latinist (fatal limbii și deci creației artistice), curent covârșitor în Ardeal; (poate) o mai mare putere și repegiune de asimilare (a culturii străine) a românilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un câmp mai larg de selecție și o psihologie socială mai bogată; slăbiciunea curentului latinist (fatal limbii și deci creației artistice), curent covârșitor în Ardeal; (poate) o mai mare putere și repegiune de asimilare (a culturii străine) a românilor din principate , din cauza amestecului de rase în pătura orășenească; libertatea mai mare decât în Ardealul oprimat. (Aceste deosebiri au existat în toată vremea, de aceea literatura de peste munți a fost în toate epocile inferioară celei din Principate și cantitativ, și calitativ.) În
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]