10,458 matches
-
Ultimul Summit UE din anul 2015 încheia un an de provocări majore, cu care se intra și în 2016: criza refugiaților, terorismul, relația Marii Britanii cu Uniunea Europeană și reluarea creșterii economice. „A foat un an ieșit din comun, în care au avut loc numeroase întâlniri extraordinate la nivel înalt”, sintetiza atunci „Euronews”. Anul curent se încheie; alte și alte Summituri au avut
Multe Summituri pentru… puține soluții () [Corola-website/Journalistic/296340_a_297669]
-
UE fiind astfel periclitate: libertatea de circulație și coeziunea europeană. Oficialitățile au început să ridice tonul unele la altele (vezi Ungaria-Austria) sau chiar să ia măsuri proprii care sfidează linia comunitară (vezi deciziile Grupului de la Vișegrad referitoare la cotele de refugiați). „Liderii europeni nu au fost capabili să rezolve aceste crize și nu au făcut altceva decât să le mascheze”, declara, în vara acestui an, după Summitul din luna iunie, premierul polonez Beata Szydlo. Alături de migrație și șocul „Brexit”, Summiturile UE
Multe Summituri pentru… puține soluții () [Corola-website/Journalistic/296340_a_297669]
-
din câteva țări balcanice atestă neîmpliniri economice urmate de neliniște și zbucium popular, generate de nivelul de trai scăzut. Așa explică și presa faptul că din Albania, un număr de 45.000 de cetățeni au solicitat autorităților germane statut de refugiați, însă aproape toate cererile au fost respinse. Nici în Bosnia și Herțegovina nu domnește liniștea. Cooperarea dintre Serbia și această țară, eveniment notabil, în premieră, de la conflictul din anii 1990, a stârnit reacția vehementă a autorităților din Republica Srpska, entitate
Balcanii în fierbere by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296335_a_297664]
-
de a contribui, alături de întreaga Europă, la rezolvarea pe cât posibil a acestei grave probleme ce ar putea avea efecte destabilizatoare. De altfel, ca o consecință a tragediei de la Paris, tot mai multe state europene manifestă o reacție de respingere față de refugiați și implicit pun sub semnul întrebării directivele de la Bruxelles. Zona Balcanilor o duce destul de greu și așa, după cum se vede chiar și din înșiruirea anterioară. De sute de ani, locuitorii acestor tărâmuri sunt trecuți prin destine aspre.
Balcanii în fierbere by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296335_a_297664]
-
două categorii. În aceste condiții, considerăm oportun să reliefăm principalele repere ale acestor fațete ale exodului uman, cu atât mai mult cu cât Germania intenționează să înființeze așa-numite „zone de tranzit”, în care să fie separați migranții economici de refugiați. Migrantul este definit a fi acel cetățean care își părăsește țara pentru a se stabili într-o alta. Face acest lucru de bunăvoie, din considerente care nu sunt constrângătoare, cum ar fi rațiuni economice, căutarea unei vieți mai prospere, condiții
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
migrația este profitabilă pentru multe state. Astfel, eliminarea barierelor are un efect semnificativ asupra Produsului Intern Brut la nivel mondial, care sporește, în urma mișcărilor de forță de muncă și intelect, cu cifre estimate între 67 și 147%. De cealaltă parte, refugiatul este considerat acel cetățean care își părăsește țara pentru că nu are de ales. Mai exact, pleacă din cauza persecuțiilor, a războiului, a violențelor, a instabilității politice, a dezastrelor naturale sau agresiunilor asupra sa din motive de apartenență la o religie, la
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
exact, pleacă din cauza persecuțiilor, a războiului, a violențelor, a instabilității politice, a dezastrelor naturale sau agresiunilor asupra sa din motive de apartenență la o religie, la o castă sau la o facțiune politică. Pe scurt, spre deosebire majoră de imigranți, refugiații fug din calea unor periciole care le primejduiesc viața și nu fac aceste mișcări de bunăvoie, din propria alegere. Iar diferențele față de situația migranților continuă: în majoritatea cazurilor, refugiații nu se pot întoarce în țările lor, fiind protejați de legislația
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
la o facțiune politică. Pe scurt, spre deosebire majoră de imigranți, refugiații fug din calea unor periciole care le primejduiesc viața și nu fac aceste mișcări de bunăvoie, din propria alegere. Iar diferențele față de situația migranților continuă: în majoritatea cazurilor, refugiații nu se pot întoarce în țările lor, fiind protejați de legislația internațională care le conferă drepturi de bază, ca asigurarea unui adăpost, a unor beneficii sociale, a sprijinului pentru a găsi o slujbă și a fi integrați în țările în
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
pentru a găsi o slujbă și a fi integrați în țările în care ajung. În plus, aceste persoane nu pot fi expulzate, întrucât asta ar însemna retrimiterea lor în locurile „în care le este amenințată viața”, arată „The New York Times”. Agenția pentru Refugiați a Națiunilor Unite estimează că la nivel global, aproape 20 milioane de persoane se află în situația de a fi fost nevoite să-și părăsească locurile natale, încadrându-se în categoria refugiaților. De altfel, și reîntoarcerea în țările de proveniență
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
le este amenințată viața”, arată „The New York Times”. Agenția pentru Refugiați a Națiunilor Unite estimează că la nivel global, aproape 20 milioane de persoane se află în situația de a fi fost nevoite să-și părăsească locurile natale, încadrându-se în categoria refugiaților. De altfel, și reîntoarcerea în țările de proveniență este foarte complicată. De regulă, conflictele care i-au gonit pe acești oameni din casele lor durează ani, iar mediul post-conflict nu mai este același, ceea ce înseamnă că li se încalcă dreptul
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
în Marea Britanie, aceste persoane trăiesc în spații special destinate și sub reguli stricte, cu un nivel minim de securitate socială”, punctează „The Guardian”. Se poate observa din datele de mai sus că diferențe majore separă statutul migrantului de cel al refugiatului și că există legislație care reglementează situația fiecărei categorii. Și totuși, controverse continuă să apară, în special legate de evoluția refugiaților care se îndreaptă în valuri spre Europa occidentală și care, în opinia multor specialiști, într-adevăr fug din calea
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
The Guardian”. Se poate observa din datele de mai sus că diferențe majore separă statutul migrantului de cel al refugiatului și că există legislație care reglementează situația fiecărei categorii. Și totuși, controverse continuă să apară, în special legate de evoluția refugiaților care se îndreaptă în valuri spre Europa occidentală și care, în opinia multor specialiști, într-adevăr fug din calea războiului și a terorismului, dar în același timp caută și condiții economice și de viață mai bune. Pot fi considerați și
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
de apartenență la o națiune, celor care treceau granițele au început să le fie cerute acte de identificare, în care să le fie specificată naționalitatea. Războaiele succesive care au sfâșiat continentul în secolele următoare au dus la nenumărate valuri de refugiați. Astfel, Edictul din 1685, care interzicea protestantismul în Franța, a generat fuga din țară a sute de mii de hughenoți; pogromurile au dus la emigrarea în masă a peste două milioane de evrei care au fugit din Rusia între 1881-1920; Războaiele
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
conflictele au gonit din țările lor un milion de salvadorieni, sute de mii de cetățeni din Nicaragua și Guatemala fugind de asemeni din calea războaielor civile. Și Africa este un tărâm al violențelor de toate felurile, care antrenează valuri de refugiați. Menționăm aici doar faptul că numărul acestora a crescut de la 860.000 în 1968 la 6.775.000 în 1992. În ce privește migrația, este suficient să amintim, în context, însăși edificarea Statelor Unite ale Americii, țară clădită de milioanele de emigranți care au trecut
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
care, pe 22.09.2016, a publicat pe prima pagină, sub forma unui titlu tipic balcanic: „549.209 solicitanți de azil refuzați, peste 400.000 trăind de mai bine de 6 ani la noi - o nouă nebunie în cadrul expulzării”. Politica refugiaților UE a căpătat deja o semnificație importantă în cadrul formării opiniei politice, astfel încât, cu ajutorul experților în comunicare, a devenit obiectul unor cercetări extinse. În acest sens, sunt enumerați în mod interesant, în contextul problematicii privind discriminarea referitoare la impunerea cotelor de
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
mai greu, însă, se poate preveni un nou val de migrație pe coasta Europei. Reacția imediată privind ineficiența sprijinului UE pentru dezvoltare acordat continentului african nu s-a lăsat mult așteptată. S-a manifestat prin numărul tot mai mare de refugiați. Aceștia au renunțat de mult la speranța unei îmbunătățiri privind situația economică din țările lor de proveniență și intră, între timp, cu miile în Europa. Se pare că oprirea valului de migrație nu este posibilă - dimpotrivă chiar: în tot mai
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
diminuare a disponibilităților, pozițiile politice s-au înțepenit brusc, diferite variante de populism - de la refuzul oricărei reduceri a cheltuielilor la obsesiva „luptă contra corupției” - au parazitat până la exasperare percepția publică. Teama de „celălalt”, fie el imigrant, „instalatorul polonez”, rom sau refugiat, a desfigurat, cu o viteză greu previzibilă cu doar câțiva ani mai devreme, chipul democrațiilor europene. Noul context socio-economic a dus foarte repede la o masivă regrupare de forțe în plan politic. Probabil cea mai pregnantă dintre fațetele acestei reorganizări
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
de expectativa, prudență, rezervă, inacțiune a Washingtonului. Cel puțin așa prevestesc evoluția numeroși comentatori occidentali. Uniunea Europeană trece printr-o dramatică criză de identitate și acuză un serios deficit de solidaritate, dar, paradoxal, si de democrație. După criza datoriilor Greciei, criza refugiaților pune Europa unită în fața unei noi sfidări, iar relațiile cu Rusia (pe fondul evenimentelor din Ucraina) solicită preocupant coerentă opțiunilor politice, economice și de apărare ale UE. Uniunea Europeană nu-și poate găsi o voce cu care să se exprime clar
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
nu numai, dau la iveală două viziuni total opuse de rezolvare a problemei, din partea Uniunii Europene și statelor africane. După o primă reacție de panică și o serie de măsuri pripite, Uniunea Europeană a decis să abordeze cu totul diferit problema refugiaților africani care se îndreaptă încontinuu spre „bătrânul continent”: pe de o parte, să-i trimită înapoi dacă nu sunt victime ale unor conflicte care le pun viața în pericol, iar pe de alta să „descurajeze” din start venirea lor. Pentru
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
de asistență oficială pentru dezvoltare din partea UE în valoare de peste 20 miliarde de euro annual, așadar se poate spune că UE și statele sale membre au investit permanent în vederea combaterii cauzelor profunde ale migrației. Cu toate acestea, criza actuală a refugiaților a arătat aceste eforturi nu sunt suficiente. Pe ce se bazează europenii când propun o astfel de soluție? Pe faptul că este o modalitate testată anterior. O formulă similară a funcționat în cazul Spaniei, cu câțiva ani în urmă, când
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
Sharmarke, a fost și mai tranșant: „Africa are nevoie de investiții, nu de opere de caritate”. Este greu de previzionat ce ar putea urma în condițiile în care există estimări ale Comisiei Europene care arată că aproximativ trei milioane de refugiați și migranți ar putea sosi în Europa până în anul 2017. Poate tocmai de aceea șefa politicii externe europene, Federica Mogherini, punctează faptul că „UE și Africa stau în față cu provocări comune, iar migrația este doar una dintre ele”... Relațiile
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
folosite avioane și ambarcațiuni care să colecteze informații în apele internaționale, urmată de oprirea acestora și arestarea contrabandiștilor, operațiuni pentru care trebuie acționat cu un cumul de legi speciale. Problematica devine gravă pornind de la realitatea că zeci de mii de refugiați se află de acum în mai multe țări europene de la sudul continentului, iar fluxul se îndreaptă spre Balcanii de vest, devenit placă turnantă de tranzit, odată cu refugiații și pentru radicali islamiști jihadiști. Se cunoaște că problema emigranților e tratată diferit
O vară supraîncărcată, la 40° C by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296379_a_297708]
-
legi speciale. Problematica devine gravă pornind de la realitatea că zeci de mii de refugiați se află de acum în mai multe țări europene de la sudul continentului, iar fluxul se îndreaptă spre Balcanii de vest, devenit placă turnantă de tranzit, odată cu refugiații și pentru radicali islamiști jihadiști. Se cunoaște că problema emigranților e tratată diferit, după tipul de guvernare a țărilor și respectarea principiilor europene și umanitare. Între statele membre se poartă discuții interminabile, deoarece unele sunt dispuse să primească „cota” atribuită
O vară supraîncărcată, la 40° C by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296379_a_297708]
-
țări, cum ar fi Italia, Malta, Grecia ș.a. În mod cert, o grea povară apasă pe umerii Europei civilizate care, în primul rând încearcă să stăvilească avalanșa de imigranți, iar în al doilea rând face eforturi să adăpostească mii de refugiați provenind de pe litoralul libian, care se întinde pe o suprafață de 1.700 km. Cu greu poate fi oprită avalanșa de ambarcațiuni rudimentare în care familii întregi își cauta salvarea în Europa supunându-se pericolului de a-și pierde viața
Nori și ceață… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296401_a_297730]
-
mii de năpăstuiți africani ar urma să fie adăpostiți în țări europene, potrivit așa numitelor norme de „solidaritate umană” prevăzute de acte fundamentale europene. Dar nu toate țările s-au declarat dispuse să primească, după un „clasament” prestabilit, mii de refugiați cărora să le asigure mijloace de supraviețuire în condiții civilizate. Așa de pildă, Marea Britanie, Ungaria, Slovacia și alte state membre resping acceptarea mai multor refugiați. România ar urma să primească 1.700 de refugiați, de care ar trebui să se
Nori și ceață… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296401_a_297730]