11,273 matches
-
cartierul unu, albastru în cartierele doi și trei, și aur în carterul patru. Peste cartierele unu și trei era suprapus capul de bour/zimbru cu o stea între coarne, iar peste cartierele doi și patru se afla acvila cruciată, încoronată. Scutul era bordat cu două ramuri de laur, iar sub el se afla cifrul domnului Alexandru Ioan I. Toate aceste elemente erau plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, ce se prindea sub o coroană închisă. Și această stemă
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
elabora o nouă stemă, cu caracter definitiv. De data aceasta au fost consultați și specialiști francezi. Drept urmare, în octombrie 1863 a fost alcătuit un nou proiect de stemă, primul care respecta întru totul cerințele științei heraldicii. Noua stemă cuprinde un scut sfertuit, având în cartierele unu și patru, pe fond albastru, acvila cruciată, încoronată și purtând în gheare semnele puterii (sceptrul în stânga și sabia în dreapta), iar în cartierele doi și trei, pe fond roșu, capul de bour cu stea între coarne
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
cartierele unu și patru, pe fond albastru, acvila cruciată, încoronată și purtând în gheare semnele puterii (sceptrul în stânga și sabia în dreapta), iar în cartierele doi și trei, pe fond roșu, capul de bour cu stea între coarne. Peste cartiere un scut mic, tripartit în brâuri roșu, aur și albastru (stema familiei Cuza). Scutul mare este timbrat de o coroană închisă și e sprijinit de doi delfini afrontați. În spatele său se află două insigne legionare romane încrucișate. Sub scut se regăsește o
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
în gheare semnele puterii (sceptrul în stânga și sabia în dreapta), iar în cartierele doi și trei, pe fond roșu, capul de bour cu stea între coarne. Peste cartiere un scut mic, tripartit în brâuri roșu, aur și albastru (stema familiei Cuza). Scutul mare este timbrat de o coroană închisă și e sprijinit de doi delfini afrontați. În spatele său se află două insigne legionare romane încrucișate. Sub scut se regăsește o panglică albastră desfășurată, pe care e trecută deviza „”. Toate aceste elemente sunt
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Peste cartiere un scut mic, tripartit în brâuri roșu, aur și albastru (stema familiei Cuza). Scutul mare este timbrat de o coroană închisă și e sprijinit de doi delfini afrontați. În spatele său se află două insigne legionare romane încrucișate. Sub scut se regăsește o panglică albastră desfășurată, pe care e trecută deviza „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură, cu ciucuri și franjuri, căptușit cu hermină și prins într-o coroană închisă. Nici această stemă nu a putut
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
adoptă proiectul de lege pentru fixarea și stabilirea armelor României, raportor fiind Mihail Kogălniceanu. Legea avea să fie votată și de Senat la 12/24 aprilie 1867, fiind promulgată de principele Carol în cursul aceleiași luni. Noua stemă cuprindea un scut sfertuit, având reprezentată în cartierele unu și patru, pe fond azur și auriu, acvila cruciată, încoronată și având în partea superioară-stângă a cantonului un soare de aur. În cartierele doi și trei, pe fundal azur și roșu, se regăsea capul
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
doi și trei, pe fundal azur și roșu, se regăsea capul de bour cu o stea în cinci colțuri între coarne, însoțită de o semilună la crai nou. Peste cele patru cartiere este suprapus un ecuson cu însemnele familiei Hohenzollern: scut sfertuit având câmp alb în cartierele unu și patru și negru în doi și trei. Scutul este timbrat de o coroană închisă, fiind susținut — la dreapta — de către un leopard lionat, iar la stânga de către un personaj feminin având în mâna dreaptă
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
în cinci colțuri între coarne, însoțită de o semilună la crai nou. Peste cele patru cartiere este suprapus un ecuson cu însemnele familiei Hohenzollern: scut sfertuit având câmp alb în cartierele unu și patru și negru în doi și trei. Scutul este timbrat de o coroană închisă, fiind susținut — la dreapta — de către un leopard lionat, iar la stânga de către un personaj feminin având în mâna dreaptă o "sica" dacică. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
și franjuri de aur, prins într-o coroană închisă.("") Ultima schimbare oficială a stemei petrecută în secolul al XIX datează din 1872. Atunci, prin legea publicată la 11 martie noua compoziție heraldică, proiect al lui Ștefan D. Grecianu, arăta astfel: scut sfertuit, având în cartierele unu și patru câmp albastru, iar în doi și trei roșu. În cartierul unu este reprezentată acvila de aur, cruciată și încoronată cu același metal, având în gheara stângă sceptrul, iar în cea dreaptă spada. În
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
între labe o stea în șase colțuri, de asemenea de aur. Cartierul patru a fost rezervat ținutului Mării: doi delfini afrontați de aur. După 1878 aceștia vor desemna Dobrogea. Peste cele patru cartiere se află emblema scartelată a familiei domnitoare. Scutul e timbrat de o coroană închisă și este susținut de către doi lei ce au coada trecută printre picioare - simbol al Daciei. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur: „”. Toate aceste elemente sunt
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
instituită a adoptat și propus spre adoptare forurilor legiuitoare, o nouă reprezentare a stemei de stat, pe baza modelelor propuse de heraldiștii József Sebestyén și Paul Gore. Legea din 23 iunie 1921 precizează că stema României este alcătuită dintr-un scut albastru, încărcat cu o acvilă cruciată de aur, încoronată, având ciocul și ghearele roșii, precum și un sceptru în gheara stângă și o sabie în cea dreaptă. Pe pieptul acvilei figurează un alt scut scartelat cu insițiune. În cartierul unu, pe
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
că stema României este alcătuită dintr-un scut albastru, încărcat cu o acvilă cruciată de aur, încoronată, având ciocul și ghearele roșii, precum și un sceptru în gheara stângă și o sabie în cea dreaptă. Pe pieptul acvilei figurează un alt scut scartelat cu insițiune. În cartierul unu, pe fond albastru se regăsește stema Țării Românești: o acvilă cruciată, având soarele și semiluna de-o parte și de alta, toate de aur. În cartierul doi a fost reprezentată stema Moldovei, pe fundal
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
turnuri roșii, repartizate 4 ; 3. În insițiune se regăsește stema Dobrogei: doi delfini de aur afrontați. Peste tot a fost suprapus ecusonul sfertuit al familiei de Hohenzollern (argint în cartierele unu și patru și negru în cartierele doi și trei). Scutul este timbrat cu coroana de oțel a României și este susținut de către doi lei de aur (simbolul Daciei și al Unirii din 1600). Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, având ciucuri și franjuri
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
albastră. Legea mai prevedea că "„Stema se va întrebuința în trei forme: 1-a, stema cea mare, cum e descrisă mai sus; a 2-a, stema cea medie, fără pavilion; a 3-a, stema cea mică, compusă din cele trei scuturi cu coroana de oțel.”" . Referitor la modul de folosire al acestor steme, legea stipula că: Această stemă a rămas valabilă până la 30 decembrie 1947, când România a devenit republică, prin abdicarea forțată a regelui Mihai, sub amenințarea comuniștilor români susținuți
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
existent in țară Comisia parlamentară, analizând toate propunerile formulate, a reținut două propuneri pentru a fi prezentate celor două camere legislative. Primul proiect aparținea heraldistului Gabriel S. Jivănescu. El propunea o stemă după modelul celei regale din 1921, în care scutul aflat pe pieptul acvilei era tripartit (Țara Românească, Moldova și Transilvania), iar deviza „Nihil Sine |Deo” era înlocuită cu „Virtus Romana rediviva”. Politicienii vremii, însă, au refuzat simbolul Coroanei de Oțel de pe capul acvilei, fiindcă trimitea la monarhie, și astfel
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
fuseseră timbrate cu Coroana de Oțel a României. La acest ornament s-a renunțat pe parcursul consultărilor comisiei. Aceste steme au fost abolite temporar, de la înființarea ținuturilor în 1938 și până în 1940, când regimul național-legionar a restabilit vechea împărțire pe județe. Scutul fiecărei steme de ținut era partajat în bare, brâuri sau cartiere, în totalitate sau parțial, cromatica fiecărei diviziuni astfel rezultate amintind de culorile dominante ale stemelor județelor componente. Stemele stabilite în perioada interbelică au fost abolite în 1948 de către regimul
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
comunist. După reforma administrativă din 1968, în urma căreia s-a revenit la împărțirea pe județe, potrivit dispozițiilor Decretului nr.503/1970 privind instituirea stemelor judetelor și municipiilor, s-au elaborat noi steme pentru fiecare județ. Acestea aveau în comun un scut în inimă, despicat, având steagul PCR în dreapta și cel al RSR în stânga. Peste tot, stema RSR. Sub scutul mare se afla o eșarfă având scris pe ea numele județului respectiv. Stema era mobilată cu elemente amintind atât de tradiția istorică
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
nr.503/1970 privind instituirea stemelor judetelor și municipiilor, s-au elaborat noi steme pentru fiecare județ. Acestea aveau în comun un scut în inimă, despicat, având steagul PCR în dreapta și cel al RSR în stânga. Peste tot, stema RSR. Sub scutul mare se afla o eșarfă având scris pe ea numele județului respectiv. Stema era mobilată cu elemente amintind atât de tradiția istorică, cât și de „prefacerile” economice caracteristice epocii. Stemele comuniste au fost abolite în decembrie 1989. Treptat, s-a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
și dându-și mâna; Craiova, 1867: un personaj domnesc). După 1921, stemele orașelor au fost elaborate de către Comisia (consultativă) heraldică, aceasta având în vedere atât reprezentările tradiționale, cât și specificul local al fiecărei localități. Toate aceste steme prezintă elemente comune: scutul triunghiular curbat la bază, timbrat de o coroană murală cu un număr specific de turnuri: 1 pentru comune rurale, 3 pentru comune urbane (orașe), 5 pentru orașe reședință de județ și 7 pentru municipii. Orașele care au fost capitale ale
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
creștet fie acvila cruciată, fie capul de bour. Amintim aici București, Câmpulung, Curtea de Argeș, Târgoviște, Craiova (în Țara Românească); Suceava, Iași (în Moldova); Alba-Iulia (în Transilvania). Este de menționat că numai orașul Focșani a avut o eșarfă cu deviză (), plasată sub scut. Regimul comunist a abolit aceste steme în 1948. După emiterea Decretului nr. 503 din 16 decembrie 1970, heraldiștii Jean Nicolas Mănescu și Dan Cernovodeanu au elaborat noi steme pentru municipii, utilizând o formă specifică de scut, diferit de cel pentru
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
cu deviză (), plasată sub scut. Regimul comunist a abolit aceste steme în 1948. După emiterea Decretului nr. 503 din 16 decembrie 1970, heraldiștii Jean Nicolas Mănescu și Dan Cernovodeanu au elaborat noi steme pentru municipii, utilizând o formă specifică de scut, diferit de cel pentru județe. Acestea se întâmpla ca uneori să nu reproducă nici un însemn din herbul tradițional (cum e cazul Reșiței, Bacăului). De asemenea, eșarfa aflată sub scut, cu numele municipiului înscris pe ea, era fie dreaptă fie curbată
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
au elaborat noi steme pentru municipii, utilizând o formă specifică de scut, diferit de cel pentru județe. Acestea se întâmpla ca uneori să nu reproducă nici un însemn din herbul tradițional (cum e cazul Reșiței, Bacăului). De asemenea, eșarfa aflată sub scut, cu numele municipiului înscris pe ea, era fie dreaptă fie curbată. Toate aceste steme au fost aprobate prin Decretul 302 din 25 iulie 1972 de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. În decembrie 1989 stemele comuniste au fost abandonate
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Socialiste România. În decembrie 1989 stemele comuniste au fost abandonate. După 1992 s-a revenit treptat la simbolurile din perioada interbelică. Totuși, variante nou elaborate prezintă câteodată elemente heraldice reprezentative instituite în perioada comunistă. Stemele actuale au același tip de scut (triunghiular curbat) și sunt timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. De această dată, numărul turnurilor înseamnă: comună (1), oraș (3), municipiu (5), municipiu reședință de județ (7). Creștetul herburilor fostelor capitale ale principatelor au fost păstrate. Unele steme au eșarfă
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
dintre ministere au adoptat o siglă specifică: Deviza heraldică este, de obicei, o cugetare referitoare la un sentiment, un obiectiv anume etc., exprimată cât mai lapidar cu putință. Ea poate fi filosofică, umoristică sau sinistră. De obicei se așează sub scut. Devizele heraldice au fost menite a reprezenta posesorul printr-un mesaj scurt, o maximă, un crez etc. Ele sunt cu atât mai importante cu cât reflectă situația socială, progresele și idealurile purtătorului. Devizele românești medievale se regăsesc cel mai adesea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
unite printr-un gât alungit. Cu excepția câtorva specii din familia Liphistiidae (numiți păianjeni segmentați), opistosoma nu este segmentată. Prosoma și opistosoma sunt conectate printr-un pețiol (sau pedicel), formațiune ce sporește mobilitatea corpului . Prosoma este alcătuită din două părți: un scut dorsal (carapacea) și două plăci sternale ventrale. Ea are forma aproximativ ovală, purtând anterior mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi și lateral 4 perechi de membre locomotoare. Scutul dorsal reprezintă cuticula puternic chitinizată de aceea
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]