12,817 matches
-
istorie. În fond, oamenii civilizației de azi ar trebui să trăiască În armonia intereselor, după capacitatea fiecăruia de a produce util pentru sine și pentru societate. Cei care stăpânesc bazele principale de producție au nevoie de munca celor mulți care stăpânesc profesiile și produc bunurile materiale, și invers. Proprietarul și producătorul trebuie să se ridice la nivelul de educație și conștientizare, care să-i convingă de interdependența necesară existenței lor și progresului; de dreptul fiecăruia la un beneficiu echitabil, controlabil. Toate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
căzut. Voința de putere cu orice chip îl dusese la nebunie. Devenise o brută degradată și satanizată. Alții au remarcat trăsăturile sale de caracter: Era înzestrat cu o voință și cu o inteligență remarcabile, dar lipsit total de scrupule și stăpânit de o grandomanie fără de margini: era în stare să se folosească de orice mijloace pentru a-și atinge scopul. Când era vorba de interesele lui, nu cunoștea nici simțul echității și nici mila. Conform propriei mărturii, a fost condamnat într-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
i se cere să aibă o sănătate perfectă și nici nu este supus unor încercări de rezistență fizică și psihică teribile) forme de yoga, SAHAJA YOGA. M-am dus la întâlnirea cu SHRI MATAJI din dorința de a învăța să stăpânesc forțele paranormale, de a domina astfel bolile, oamenii și lumea, dar... am primit ceva infinit mai important pentru mine: mi-am descoperit Spiritul! Prin SHRI MATAJI am descoperit yoga, am învățat mecanismul înțelegerii lumii, a lui Dumnezeu, am aflat că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Ocrotește creația! - Cred că înțeleg! Dar poluarea...Vântul, fulgerul și tunetul, ploaia, zăpada, înghețul... Da, da! Încep să pricep unde bați! Le acceptăm, le înțelegem și le iubim în egală măsură... - Vezi? Ai devenit înțelept! Cu toții am fost creați să stăpânim și să ne bucurăm deopotrivă de această planetă, pe această planetă. Planeta este vie și noi suntem în ea! Suntem una cu ea! Rănind-o, ne rănim pe noi înșine! - Încă nu mi-ai spus: cum pot trezi în mine
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lume cu un rânjet tâmp pe figură! - Te grăbești, dragul meu prieten! Va fi nu un rânjet tâmp, cum singur te degradezi, ci zâmbetul unui om inteligent, al unui om care și-a găsit echilibrul interior și care știe săși stăpânească noianul propriilor gânduri. Dacă nu ți se pare deplasată comparația, vei deveni... dresorul lor. Al propriilor gânduri. - Știu eu ce să zic?... - Crezi că sunt mulți oameni în lumea asta care să-și stăpânească gândurile? Tu ai reușit vreodată? - Sincer
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
echilibrul interior și care știe săși stăpânească noianul propriilor gânduri. Dacă nu ți se pare deplasată comparația, vei deveni... dresorul lor. Al propriilor gânduri. - Știu eu ce să zic?... - Crezi că sunt mulți oameni în lumea asta care să-și stăpânească gândurile? Tu ai reușit vreodată? - Sincer... nu cred! Nici nu m-am gândit vreodată la așa ceva. Te-a învățat pe tine Shri Mataji așa ceva?! - Da! După trezirea energiei Kundalini, aceasta se ridică de-a lungul coloanei noastre vertebrale... - Ce faci
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
adică aceiași copaci aliniați disciplinat la margine de drum, aceleași câmpii arse de soarele torid de peste vară, aceleași gropi de pe șosea, plombate și răsplombate, totul egal, monoton (drum de șes - ce-ați vrea?), nimic diferit înafara sentimentelor contradictorii ce ne stăpâneau: fiica mea, dezorientată, în plină derută adolescentină, ce nu-i permitea de fel să întrezărească luminița de la capătul tunelului, Diana, cu visele-i exaltate despre miraculoasa Indie, iar eu... eu cu inima împărțită între confortul ce-l lăsam în urmă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
oamenii care intrau, o umanizau! M-am așezat în ultima bancă de pe rândul din dreapta. Voiam să nu mă fac prin nimic remarcat dar, în același timp, ardeam de dorința de a descoperi... nedescoperitele, de a învăța cât mai repede să stăpânesc forțele de nestăpânit ale Universului, să înregistrez și să-mi însușesc secretele nemuririi. Oare... stăpâneau acei oameni secretele? Vrând să nu pierd nimic din programul inițierii, sosisem cu ceva timp înaintea orei anunțate pe afișul aflat undeva, pe un stâlp
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
să nu mă fac prin nimic remarcat dar, în același timp, ardeam de dorința de a descoperi... nedescoperitele, de a învăța cât mai repede să stăpânesc forțele de nestăpânit ale Universului, să înregistrez și să-mi însușesc secretele nemuririi. Oare... stăpâneau acei oameni secretele? Vrând să nu pierd nimic din programul inițierii, sosisem cu ceva timp înaintea orei anunțate pe afișul aflat undeva, pe un stâlp al magazinului Romarta. Treptat, sala s-a umplut cu participanții la program, niște subiecți ce
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lichior în față. Așa îi apare lui Muza! El și-a primit Realizarea și sunt convins că aceasta lucrează în ființa omului! Rămâne doar ca adevărul inițiat prin acțiunea noastră, la un moment dat, să învingă forțele obscure ce-l stăpânesc pe ziarist. Eu cred în superioritatea forțelor Binelui! 2. Cătălin - ce Spirit pur! Cu câtă inocență ne aștepta sosirea! Un suflet ce s-a regăsit și care, am convingerea că-și va împlini destinul. Un timp a ținut legătura cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
frământările, cum numai EA știe și poate... Am observat, la un moment dat, în apropierea mea, un sahaja yoghin cu un copil în brațe. Cu o ședere în lotus impecabilă, cu fața complet destinsă, senină și nimic forțat în atitudine, stăpânea ieșirile copilărești ale fiului cu blândețe. Îmi doream de mult să-l revăd. Am considerat pentru mine o onoare să-i vorbesc după Puja, am făcut-o, i-am recunoscut aceeași vorbă egală, fără inflexiuni egocentrice și, simțind fratele sahaja
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
exact așa cum a și venit: adică despuiat de orice bunuri materiale, oricât de scumpe i s-au părut la un moment dat. Înțelegând toate acestea, un astfel de bătrân a devenit un înțelept. Un înțelept neînțeles de cei din jur, stăpâniți în continuare de demonii posesiunilor și ai puterii nemăsurate. Cât despre bătrânul înțelept... el, cel care a uitat să prețuiască bogățiile... a dat în mintea copiilor! Lăsați copiii să vină la Mine! - a spus Domnul Iisus. DIN ÎNTREBĂRILE UNUI SCEPTIC
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
un om simplu care-și cunoștea, grație unui natural simț popular, limi‑ tele. Însă, ceea ce observase colegul meu atunci avea să se manifeste din ce în ce mai pregnant nu doar la Ceaușescu, ci, mai ales, la soția acestuia : disprețul față de poporul peste care stăpâneau. A.M.P. : Sunt convinsă că ne disprețuiau foarte mult. Pentru că, de fapt, asta era una din caracteristicile regimului. Și aveau de ce să ne disprețuiască. Cine prindea anii ’80 ca adult se izbea de trăsĂturile care aș zice că deosebeau comunismul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
monarhie luminată“, un monarh care, în încercarea lui de a se lupta cu aris‑ tocrația, a dezvoltat foarte bine aparatul birocratic cen‑ tral. Ei au avut un mare imperiu și au rămas cu mai nimic. La un moment dat, Danemarca stăpânea Scoția, Anglia, ca și o mare parte din ce sunt azi țările scandi‑ nave. Dar a pierdut aproape tot - războaiele pierdute au fost adesea motorul reformelor în Europa de Vest. În schimb, ce au făcut ? Au construit o țară mică aproape perfectă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Grămadă au sfințit în 1916 cu jertfa lor tranșeele dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea austriacă și ungurească în Țara Oașului și Maramureș, de cea austriacă 144 de 9 ani în Bucovina, de cea rusească 106 ani în Basarabia, România de la 1918 visa veșnica neatârnare în hotarele ei firești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mic, o are în mână regina - regentă Cristina. Peste cele 400 milioane de locuitori ai Chinei domnește, de asemenea, TSI AN, văduvă împărăteasă. Țarul Rusiei Nicolae II stă sub influența soției sale Țarina Alix care prin frumusețea și cultura ei stăpânește asupra inimii Țarului. Regina Italiei, Margareta, fiind și ea de o frumusețe rară, cultă și de spirit, are de asemenea mare influență asupra soțului său Umberto. Regina României, cunoscută în lume ca scriitoare și poetă sub numele de Carmen Sylva
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ascultam mierloiul din pom, mărturisește cinstit elevul. Caragiale, voind să-și urmeze cursul, observă că acum stau cu ochii la mierloi nu numai unul, ci mai mulți stau cu ochii la mierloi și că nici el singur nu se poate stăpâni, din când în când, a face pauze pentru a asculta cântecul păsării. Știți ce, copii? - zice deodată profesorul - hai cel puțin s-o facem pe față. În grădină să auzim mierloiul! ... Caragiale a fost un timp oarecare, se spune că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
voi pricepe că românii noștri au voe, după cum se cade să aibă, și sunt bucuroși a ceti istoria romanilor celor vechi strămoșilor săi, voi mâna înainte această istorie, arătând cumplitele lor războaie și biruinți asupra altor neamuri, până ce ajunseră a stăpâni preste toată lumea și alte a lor minunate fapte.” După ce publicarea revistei a fost întreruptă încă din 1821, vroind o Bibliotecă Românească în 12 părți, tipărește, totuși, la Buda, o „Carte de mână pentru nația românească, la 1825, care cuprinde o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dr. Ion PopescuSireteanu (Iași), Z. Ornea (București), acad. Vladimir Trebiș (București)prof. dr. D. Vatamaniuc (București). În Glasul Bucovinei nr.1/1994, în cuvântul „La început de drum”, Alexandrina Cernov ne dezvăluie gândurile redacției: „Ne preocupă istoria Bucovinei, perspectiva ei. Stăpâniți de sentimentul haosului total ce domnește în noi și în afara noastră, de procesul anevoios de redresare economică, care este mai mult o dorință de a-l considera proces progresiv, decât o realizare evidentă a lui, acestea și multe altele, ne
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aceste margini de nord numite Bucovina, a fost și trebuie să rămână parte integrantă a patrimoniului nostru național, ca o moștenire scumpă nu numai de la Ștefan cel Mare, dară de la cei dintâi voievozi ai Moldovei, începând cu Bogdan, care au stăpânit aici în mod statornic și necontestat de mare” articolele revistei prezintă dovezile acestor adevăruri”... (I.Negură, „Cărți și reviste” în Revista Bucovinei nr.2, februarie 1944, p.103) * Revista „Pagini juridice” Revista „Pagini juridice” din septembrie 1935 era în al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
citindu-l, de bună seamă, au crezut că e vorba aici despre vreo informație culeasă de la prefectura de poliție, din secția de supraveghere a moravurilor publice, despre isprava imorală și oprită de lege a vreounui satir bătrân care nuși poate stăpâni pornirea erotică.” * Titlul Satirul ce s-a dat revistei nu se poate explica decât sau din necunoștința limbii românești de către editorii revistei sau din malițioasa lor intenție de a viza deja prin titlul revistei vreo faptă din trecutul eroului Dan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Diugosz, care a trăit în Polonia, un secol mai târziu, , ne-o spune: au fost românii.” „Din Țara Sepenicului s-a scoborât Petru Mușat pentru a clădi cetatea Sucevei, și din castelul Sucevei, incomparabilul Ștefan cu mână puternică și dibace stăpânea Țara Moldovei, ferind-o de dușmani și asigurându-i prin sforțări supraomenești independența politică” - scrie profesorul. Și tot dânsul vorbește de invazia lentă a unui stăpân nesocotitor al trecutului provinciei, acaparată prin rutină și intimidare, făcând ca graiul românesc să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
4 kilometri de Rapujineț, pe Nistru, în fața Zalescicului, e schitul Crisceatic, monument istoric important clădit în anul 1765 de răzeșul Toader Preda Hagiul din Răpujineț. Satul care era așezat mai jos lângă Nistru, altădată era locuit de răzeși români și stăpânit între timp de boierii Balmoș, Marculian, Vasile de Marco , Kozmiza Ben cav. de Tabora, Emanoil cav. de Tabora și Ioan cav de Tabora... Șin Răpujineț, sat vechi, care în 1784 avea 130 de case, au venit ca slugi, porcari, păzitori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prietenii cu Polonia). ...Țara Sepenicului este o veche țară românească, curățită de pădure de mâini harnice de români. Din timpuri imemoriale hotarul către Polonia este fixat și a rămas tot timpul neschimbat. În granițele ei istorice Țara Sepenicului a fost stăpânită și apărată timp de multe secole de români. Din Țara Sepenicului au pornit rând pe rând elemente de seamă. De aici și-a luat zborul familia Mușatinilor. care a dat neamului nostru pe omul genial care a fost Ștefan cel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
traducerea lui Darmesteter cu cea a lui Bartholomae sau Wackernagel și Andreas)”1, occidentale sau asiatice: „E destul să spunem că d. Punegar ștânăr savant parsi, Khobadax Edulyi Punegarț adnotează foarte minuțios fiecare vers, îl compară cu celelalte versuri europene, stăpânește bine tradiția manuscrisă și încearcă o traducere cu mai mult sens decât cele publicate până acum în Europa. Ca orișice savant asiatic, traducând un text sfânt al propriei sale religii îi intuiește mai organic conținutul decât ar face-o un
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]