10,694 matches
-
principal al pridvorului și pe partea laterală de sud. Pridvorul este dreptunghiular pe toată lățimea bisericii, având cinci arcade în față, două spre nord și unul spre sud, toate în formă de potcoavă și subîntinse de câte un tirant de stejar. Acestea se sprijină pe zece coloane, inclusiv cele două angajate în zid. Coloanele sunt așezate pe un soclu masiv întrerupt la intrarea din față și spre sud. Pronaosul de plan dreptunghiular este acoperit cu o calotă semisferică de cărămidă, susținută
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
erau vărsate Societății și Muzeului. Ulterior, pe acest teren se organizează, din inițiativa lui Grigore Cobălcescu și Anastasie Fătu, o mică grădină botanică în care Dimitrie Brândză, conservatorul Muzeului, plantează mai mulți arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale Naturii în 1973. În prezent, clădirea adăpostește la parter sediul Societății de Medici și Naturaliști, biblioteca medicală și redacția "Revistei Medico-Chirurgicale" iar la etaj Muzeul de Istorie Naturală.
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
militară care a cuprins ambele războaie mondiale, Kesselring a devenit unul din cei mai pricepuți comandanți al Germaniei Naziste, fiind unul dintre cei 27 militari cărora li s-a decernat Crucea de Cavaler a Crucii de Fier cu frunze de stejar, săbii și diamante. Poreclit de către Aliați „Albert zâmbărețul” și „Unchiul Albert” de propriile trupe, el a fost unul dintre cei mai populari generali în cel de-al Doilea Război Mondial. s-a născut ca fiul lui Carl Adolf Kesselring, director
Albert Kesselring () [Corola-website/Science/330211_a_331540]
-
prezintă o cruce bizantină identică cu cea de la avers. În medalionul central este gravată monograma regelui Carol I. O coroană circulară este gravată situată în spatele crucii, alcătuită din două jumătăți: frunze de laur în jumătatea din stângă și frunze de stejar în jumătatea din dreapta. Atașarea medaliei la panglică este realizată printr-o mică coronă de lauri ce susține o bară orizontală prin care este trecută panglica. Aceasta are o lățime de 30 mm fiind împărțită în trei benzi de lărgime identică
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
Aria protejată reprezintă o zonă împădurita (încadrată în bioregiune continentală) în "Dealurile Aiudului" (în lunca Mureșului) ce adăpostește exemplare arboricole de "Quercus pubescens" și desemnată în scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
Dealurile Aiudului" (în lunca Mureșului) ce adăpostește exemplare arboricole de "Quercus pubescens" și desemnată în scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana"). În sit este semnalată prezența unei a trei specii de coleoptere protejate prin lege și aflate pe Lista roșie a IUCN: croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Reportaje
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana"). În sit este semnalată prezența unei a trei specii de coleoptere protejate prin lege și aflate pe Lista roșie a IUCN: croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Reportaje
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Flora sitului este constituită din arbori și ierburi cu specii de stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), velniș ("Ulmus laevis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"). Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), grangur ("Oriolus oriolus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea verde ("Picus viridis"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), pupăză
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
depărtat, cumva păroase, răspândindu-se mai mult și rămurind segmente cu flori. Acest arbore este menționat în Biblie, de exemplu în cartea Geneza sau Facerea, este folosită denumirea ebraică "elah" sau "elá" (plural "elot"), deși cuvântul deseori se traduce cu "stejar". (Cuvântul ebraic "alon" însemnă stejar, și cuvintele se înrudesc Căci se vor rușina de terebinții pe care i-au dorit; și vor roși de grădinile pe care le-au ales;" (Isaia 1:29. Se poate referi la idolatria asociată cu
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
mai mult și rămurind segmente cu flori. Acest arbore este menționat în Biblie, de exemplu în cartea Geneza sau Facerea, este folosită denumirea ebraică "elah" sau "elá" (plural "elot"), deși cuvântul deseori se traduce cu "stejar". (Cuvântul ebraic "alon" însemnă stejar, și cuvintele se înrudesc Căci se vor rușina de terebinții pe care i-au dorit; și vor roși de grădinile pe care le-au ales;" (Isaia 1:29. Se poate referi la idolatria asociată cu lemnul de copaci, căci de
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
în trei capitole succesive ale Cărții Facerea (12:6, 13:18, 14:13) în referință cu locurile unde Avram (numit mai târziu Avraam) a tăbărât; "Terebinții lui Mamre, Amoritul". Aici, redarea tradițională în limba engleză este "oaks of Mamre", adică: "stejarii lui Mamre" (preluat așa, aici, în limba română din engleză, în Traducerea Dumitru Cornilescu, și în Isaia de Traducerea FIDELA). Cea mai bine-cunoscută referință clară despre un terebint ("elah" sau "elá") în the Biblie este cea din Valea Ela ori
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
bine-cunoscută referință clară despre un terebint ("elah" sau "elá") în the Biblie este cea din Valea Ela ori "Valea Terebinților" (עֵמֶק הָאֵלָה, Emek haElá), redat în traducerea sinodală cu "Valea Stejarului", unde David l-a înfruntat pe Goliat (1 Samuel 17:2, 19). Cel puțin câteva referințe apar în Judecători; Cap. 4 (în referentă cu Heber, Chenitul, al copiilor lui Hobab), Cap. 6 (în referință cu îngerul lui IAHVE care a
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
2, 19). Cel puțin câteva referințe apar în Judecători; Cap. 4 (în referentă cu Heber, Chenitul, al copiilor lui Hobab), Cap. 6 (în referință cu îngerul lui IAHVE care a venit să viziteze pe Ghedeon——unde cele mai multe versiuni redau cu 'stejar'), și Cap. 9 (în referință cu încoronarea lui Abimelec, lângă terebintul postului (עִם-אֵלוֹן מֻצָּב, im "alon" mutzav - lângă terebintul postului) care era în Sichem——iar cele mai multe versiuni redau cu 'stejar
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
stejar'), și Cap. 9 (în referință cu încoronarea lui Abimelec, lângă terebintul postului (עִם-אֵלוֹן מֻצָּב, im "alon" mutzav - lângă terebintul postului) care era în Sichem——iar cele mai multe versiuni redau cu 'stejar'). Această referință al lui Abimelec (Avimeleh) încoronat de către un stejar se referă în realitate stejarul palestinian, de aproape înrudit cu stejarul chermes. În limba ebraică se distinge stejarul palestinian ("alon") și terebintul ("elá").
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
lângă terebintul postului (עִם-אֵלוֹן מֻצָּב, im "alon" mutzav - lângă terebintul postului) care era în Sichem——iar cele mai multe versiuni redau cu 'stejar'). Această referință al lui Abimelec (Avimeleh) încoronat de către un stejar se referă în realitate stejarul palestinian, de aproape înrudit cu stejarul chermes. În limba ebraică se distinge stejarul palestinian ("alon") și terebintul ("elá").
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
ם-אֵלוֹן מֻצָּב, im "alon" mutzav - lângă terebintul postului) care era în Sichem——iar cele mai multe versiuni redau cu 'stejar'). Această referință al lui Abimelec (Avimeleh) încoronat de către un stejar se referă în realitate stejarul palestinian, de aproape înrudit cu stejarul chermes. În limba ebraică se distinge stejarul palestinian ("alon") și terebintul ("elá").
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
ֻצָּב, im "alon" mutzav - lângă terebintul postului) care era în Sichem——iar cele mai multe versiuni redau cu 'stejar'). Această referință al lui Abimelec (Avimeleh) încoronat de către un stejar se referă în realitate stejarul palestinian, de aproape înrudit cu stejarul chermes. În limba ebraică se distinge stejarul palestinian ("alon") și terebintul ("elá").
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
lângă terebintul postului) care era în Sichem——iar cele mai multe versiuni redau cu 'stejar'). Această referință al lui Abimelec (Avimeleh) încoronat de către un stejar se referă în realitate stejarul palestinian, de aproape înrudit cu stejarul chermes. În limba ebraică se distinge stejarul palestinian ("alon") și terebintul ("elá").
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
Terebintul ori stejarul fistic, este un arbore ori arbust de foioase din genul de pistatxer care crește în garine și macchiele, comune pe întreg teritoriul bazinului mediteranean: de la Maroc și Portugalia până la Levant, Israel, Palestina, Siria, Turcia, și la fel în Insulele Canare. Pistacia
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
de "galei" este un arbore foarte puternic și rezistent care persistă în zone degradate unde alte specii deja au fost eliminate. Pot hibridiza în mod natural cu mastic. În vestul bazinului mediteranean avem alte specii ca de exemplu "Pistacia palaestina" (stejarul palestinian), care mai sunt numite 'Terebint'. "Pistacia palaestina" este distinctă de "P. terebinthus" prin frunzișul oval-marginal care sunt alungite într-un punct depărtat, cumva păroase, răspândindu-se mai mult și rămurind segmente cu flori. Acesta este utilizat ca o sursă
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află exemplare de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"). În vecinătatea
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
aflate pe Lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax") sau cormoran mic ("Phalacrocorax
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
în rândul maselor. Statul susține atleții de succes”. Un alt sport tradițional preferat al turcilor este ciritul. Ciritul implică două echipe călare formate din 6 sau 8 până la 12 jucători înarmate fiecare cu un băț confecționat din curmal, plop sau stejar, având o lungime de 70-100 cm, 2-3 cm în diametru și vârful bont. Inițial aceste bețe erau mai grele și mai groase, dar pentru a reduce riscul accidentărilor participanții au preferat ca acestea să fie confecționate din lemn de plop
Cirit () [Corola-website/Science/329029_a_330358]