10,713 matches
-
primul pas făcut pe tărîm american, unui proces de transformare extraordinar de complex și covîrșitor, la capătul căruia au devenit o «specie» nouă”. În sfîrșit, „studiul trecutului comunității românilor-americani este Încă mai interesant și complex”, Întrucît contribuția lor la istoria umanității „se manifestă ca parte integrantă, dar cu trăsături distincte, a civilizației și națiunii americane”. Între „the country of immigrants” și „the country of all opportunities”, cum este considerată Îndeobște America, există o legătură indestructibilă, unanim acceptată și discutată azi. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
precare: lipsa hranei, a medicamentelor, a hainelor, a unei minime igiene și a unui adăpost. Fără Îndoială, multe femei au născut În lagăr, uneori Împotriva voinței lor. Deși la un anumit nivel o nouă viață Însemna bucurie, speranță și sentimentul umanității adus În comunitățile de deportați, deseori nașterea unui copil Însemna mai puțină mîncare și nopți nedormite. Grijile noilor mame nu durau Însă prea mult, deoarece erau trimise În România Împreună cu copiii lor. 8. „Skoro domoi!”. Reîntoarcerea În România Dovezile de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a servi exacerbării unui cult paternalist. Astăzi, din păcate, o parte a societății românești (chiar unele segmente cultivate) nu este pregătită să Înțeleagă și să-și asume faptul că exterminarea evreilor n-a fost doar tragedia acestora, ci a Întregii umanități. Abordînd chestiunea istoriografiei românești postcomuniste, subliniem că se pot distinge două categorii de cercetători, cu viziuni și interese diferite. Cel dintîi nucleu este afiliat vechii istoriografii comuniste, cu tendințe vădit antisemite și xenofobe, acționînd și pe o latură politică (prin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai destructive, cele mai absurde și cele mai dificile de înțeles. Două războaie mondiale, numeroase conflicte inter-etnice și religioase au reprezentat scena unor acte de agresiune cumplite și nejustificate. Aceste agresiuni au fost săvârșite în numele celor mai înălțătoare valori ale umanității și în contexte instituționalizate foarte bine organizate. Studiile lui Zimbardo asupra agresivității din închisori și cele ale lui Milgram asupra obedienței au clarificat puțin fenomenul agresivității instituționalizate. * Suntem cu toții călăi și victime în același timp? Zimbardo (1973) a studiat agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
biologia evoluționistă sunt în general ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și reglementarea sa normativă (Thornhill și Thornhill, 1992). Critica teoriilor tradiționale Perspectiva
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sterilizarea sensului actelor propriu-zise, fapt ce ascunde aspectele sale periculoase. Bombardamentul este denumit "act chirurgical", iar pierderea de civili "prejudiciu colateral". Teroristul invocă suferințele aduse grupului cu care se identifică și se consideră un martir. Politicianul se transformă în salvatorul umanității. Copii care cresc într-un context de război ajung să creadă că actele de violență fac parte din normă. Toate aceste atitudini îi conferă individului un anumit simț al priorității și superiorității. Șovinismul, patriotismul, naționalismul sunt factori ce susțin și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
2001, p.89). Cel de-al treilea factor de susținere a războiului și cel mai puternic este, în opinia lui Hinde, complexul militar industrial științific în interiorul căruia fiecare parte componentă o susține pe cealaltă. Fiecare parte, adânc înrădăcinată în cultura umanității, are o structură foarte complexă. Este evident că o parte din responsabilitatea pentru suferința provocată de război o poartă vânzătorii de arme, dar și cei care-i susțin la nivelul instituțiilor guvernamentale. Consecințele războiului Archer și Gartner (1984) au realizat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
interesantă s-a dovedit a fi evoluția volumului și ponderii efectivelor armate pe cele două componente teritoriale majore - Asia arabă și Africa arabofonă. Dinamica parametrilor reprezentând cele două ridicat al finanțării armatelor, este și astăzi gazda confruntării intereselor strategice ale umanității. Surprinzătoare este poziția mai modestă a Egiptului, care, cu o finanțare de numai 5,54 mld. USD (0,37% din cheltuielile militare mondiale), nu se ridică la cota ambițiilor sale regionale și nici la nivelul celorlalte state menționate cu armate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Atât în poezie, cât și în proză, sunt înfățișate, ca în niște stampe, imagini arhetipale din viața cărăvănarilor și a păstorilor aromâni din vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate. E o evocare nostalgică, o întoarcere obsesivă spre o umanitate distinctă în amalgamul de etnii din Balcani. SCRIERI: De la noi, București, 1903; Graiu bun. Calendar aromânesc, București, 1909; Pe drumuri. Din viața aromânilor, București, 1914; Romantismul englez, București, f.a.; Papers on the Romanian People and Literature, Londra, 1920; Zidra. Gardana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
să aibe o masă de manevră. Nu întâmplător sau "inofensiv" cultura și învățământul (umanist) sunt subfinanțate de către statul român prin politicienii lui pentru care cultura e "un decorativ" al vieții. Avem o tranformare negativă a creierelor și a ideii de umanitate. Pot spune, cu certitudine, că lectura nu produce nebunie decât în condiții perturbatoare și de presiune social-politică a celor cu asemenea activități. Foucault glumea pe seama acestei idei preconcepute ("lectura produce nebunie!"), spunând: Când oamenii încep să gândească la sănătatea activităților
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
obiectiv, pe baza unor acțiuni și fapte certe care, în ciuda instrumentalizărilor operate de grupările ideologico-politice, mereu interesate să ofere istorie, conving, arată, dezvoltă atitudini, creează "pluralități". În zilele noastre, media cu televiziunile ei, ce țin Discursul despre societate, viață și umanitate a devenit vehiculul esențial al războiului dintre cuvinte și oameni, având drept efecte polarizarea societăților și difuzarea unor stări de intolerență față de tot ceea ce se înfățișează. Totodată, televiziunile sunt vehicule fără oprire în promovarea falselor diferențe (naționalitatea, grupul, clasa, minoritatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al spiritului; înseamnă a aduce mugurii capitalului cunoașterii umane; înseamnă a recrea, fără iluzii, dar din greu această republică a gândirii și a meditației, a cărei creștere necesită asupra oamenilor și împotriva guvernelor acestor oameni ideea clară și hrănitoare de umanitate"250. Cu excepția unor spirite afine cu Febvre, intelectualii Europei postbelice nu au salvat onoarea și umanitatea acestui spațiu cultural, geografic și mentalitar. Atât timp cât vom avea "instrumente" și "funcții" anticivice în universități, în școli, în centre de cercetare, în instituții publice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
greu această republică a gândirii și a meditației, a cărei creștere necesită asupra oamenilor și împotriva guvernelor acestor oameni ideea clară și hrănitoare de umanitate"250. Cu excepția unor spirite afine cu Febvre, intelectualii Europei postbelice nu au salvat onoarea și umanitatea acestui spațiu cultural, geografic și mentalitar. Atât timp cât vom avea "instrumente" și "funcții" anticivice în universități, în școli, în centre de cercetare, în instituții publice, onoarea Europei de republică a gândirii și artelor este pierdută... Bibliografie Agamben, G., Means without End
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Stanford University Press, California, 1996. Aron, R., Istoria și dialectica violenței, Babel, București, 1995. Barzun, J., The Modern Researcher, Hardinger Books, New York, Burlingame, 1962. Berlin, I., Adevăratul studiu al omenirii (antologie de eseuri), Meridiane, București, 2001. Besnier, J.M. (coord.), Conceptele umanități: O istorie a ideilor științifice, politice, sociale, religioase, filosofice, artistice, Lider, București, 1999. Boia, L., Jocul cu trecutul: istoria între adevăr și ficțiune, Humanitas, București, 1998, 2008. Deleuze, G., Foucault, Idea, Cluj, 2002. Deleuze, G., Tratative, Idea, Cluj, 2005. Domanska
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault..., p. 1. 15 "Truth, Power, Self: An Interview with Michel Foucault", ed. cit., pp. 9-15. 16 P. Veyne, Foucault..., p. 123. 17 J. Burckhardt, Considerații privind istoria universală, editura Antaios, Oradea, 1999, p. 117. 18 Jean-Michel Besnier (coord.), Conceptele umanității. O istorie a ideilor științifice, politice, sociale, religioase, filosofice, artistice, Lider, București, 1999, p. 154. 19 H. White, Tropics of Discourse: Essays in Cultural Criticism, Johns Hopkins University Press, Baltimore/Londra, 1987, p. 258. 20 E. Voegelin, Religiile politice, Humanitas
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Isus a fost condamnat de un număr foarte mic de evrei cu influență, nu de tot poporul. Chiar și numărul celor care mai târziu vor striga cerând răstignirea sa era relativ mic. Teologic vorbind, Isus a murit pentru păcatele întregii umanități. În acest sens, noi toți l-am trimis pe cruce pe Isus. Nici un popor în particular n-ar trebui învinuit. Dar să ne întoarcem la Pilat. Toate cele patru evanghelii sunt de acord că ancheta lui Pilat se concentrează asupra
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
coordonatori), Românii în istoria Universală, vol. III/1, Iași, Universitatea "Al. I. Cuza", 1988, pp. 1-15. Balard, Michel, "Georges I. Bratianu, Historien de la Mer Noire", în Revista de Istorie, 1999, nr. 1-2, pp. 5-12. Berindei, Dan, "Gheorghe I. Brătianu-istoric al umanității", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 15-22. Bălan, Constantin, "Gheorghe I. Brătianu", în Revista Arhivelor, 1993, nr. 4, p. 439. Boia, Lucian, "Gheorghe I. Brătianu (1898-1953)", în Studii și Articole de Istorie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu a ezitat să construiască pe baza datelor - fatal lacunare - de care dispunea cele mai tulburătoare ipoteze, să combine informații disparate și să le întregească, temerar, cu imaginația (călăuzită de o stringentă logică), încât monumentala sa lucrare învie o lume. Umanitatea dacică și autoproiecția acesteia în divin e adusă spre a se bucura de singura nemurire considerată reală de istoric, cea în virtutea căreia dispăruții trăiesc viața ideală în conștiința urmașilor. Mai mult ca probabil, savantul a proiectat peste lumea dedusă din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
sub un limbaj comun, o inimă unanimă”. Și, într-adevăr, pe fondul unei sensibilități adeseori exacerbate, poezia din Declarația patetică dezvăluie un veritabil umanism în descendența lui Whitman. Poemul devine un instrument de acțiune, de luptă. El contribuie la transformarea umanității înseși, precum și la aceea a poetului. Menirea acestuia din urmă este „agitatorică” și „duhovnicească”, el trebuie să caute mântuirea prin luptă. „Eu sunt cântăreț și om serios / cetățean și tovarăș al lumii”, declară P. E începutul unui discurs voit prozaic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
168-176; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 50-57; Piru, Panorama, 104-109; Balotă, Labirint, 355-359; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 325-335; Munteanu, Opera, 174-181; Caraion, Duelul, 108-114; Ciobanu, Panoramic, 9-13; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 13-42; Balotă, Umanități, 401-405; Călinescu, Fragmentarium, 78-84; Raicu, Structuri, 162-168; Constantin, A doua carte, 75-99; Miron Radu Paraschivescu, MS, 1974, 3 (semnează Geo Bogza, George Macovescu, Dorina Rădulescu, Ștefan Roll și Ștefan Voicu); Felea, Secțiuni, 393-397; Paleologu, Simțul practic, 44-45; Petroveanu, Traiectorii, 78-88
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
metaboliza o variatate de zaharuri. Numărul speciilor cunoscute sub numele de drojdii este în prezent mai mare de 400. Nici un alt grup de microorganisme nu este mai strâns asociat de progresul și bunăstarea omenirii decât levurile. Contribuția lor la progresul umanității constă în capacitatea lor de a converti rapid și eficient zaharurile la etanol și 2CO și de a produce fermentație alcoolică pe sucurile dulci ca cele ale strugurilor, grapefruit și lapte. De multe ori se spune că levurile sunt mai
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
combinațiilor fixe sau a cuvintelor în formule și scheme); sensuri metaforice; contextul și situarea istorică a pasajelor. Astfel, o analiză cuprinzătoare face ca un cuvant să reveleze un crampei de istorie, de cultură, de religie, de societate și chiar de umanitate. Se menționează de fiecare dată și modul în care Septuaginta transfera fiecare cuvânt. În final, se face o scurtă referire, dacă e cazul, si la textele de la Qumran și la literatura rabinica. Comparația cu literatura extrabiblică din Orientul Apropiat antic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Numai să nu uiți că eu ți-am spus asta primul. Așa a fost"9. Natural, în rândul românilor domina amărăciunea, dezamăgirea și furia: Nația română este sfâșiată de vecini dușmănoși. Este o nedreptate strigătoare la cer, o crimă împotriva umanității și civilizației; ne-am fi așteptat ca, la vestea acestei barbarii, toată lumea să se revolte, toată lumea să ne ajute să salvăm existența nației sau măcar cineva să se sensibilizeze la vederea tuturor nenorocirilor care ne-au lovit. Dar nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
de autoportret sentimental, o dezbatere asupra propriei sale ființe dăruită frumosului. Se simte bine în liziera unei păduri, în vecinătatea unei straduțe pitorești, pe malurile unei ape sau la țărm de mare. Are înțelepciunea de a transfera peisajului atributele unei umanități sensibile și prin acest proces de antropomorfizare se simte împlinită atît în etic cît și în estetic. Altfel spus, întîlnirea fastă cu realul nu este altceva decît privirea răsfrîntă în oglinda ființei interioare. Ceea ce vede preexistă în zestrea ei de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
cu țărmul, de fapt nestingherit colocviu între pământ și cer, la înălțimi morale adânc umane toate se definesc substanțial, profund. În același timp casele, între luxuriante ochiuri de apă, și o amplă vegetație ilustrează tainic prezența omului. O inaltă, discretă umanitate, un cald climat afectiv, în culori de o rară și suavă pace interioară, uneori calme și luminoase culori, dau peisajului vibrație, transparență, mobilitate. Casele tac, dar la malul apei corăbii în repaus își așteaptă oaspeții într-un decor magnific, sacerdotal
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]