10,730 matches
-
care au solicitat Guvernului Român să se implice în activitatea de concentrare și înrolare a prizonierilor etnici români. Conform calculului realizat de aceștia, resursele umane care puteau veni în ajutorul trupelor române cuprindeau un număr de 115.000 de potențiali voluntari, din care 100.000 se aflau prizonieri în Rusia și 15.000 ca refugiați în Regatul României. Activitatea de concentrare a prizonierilor a început în a doua jumătate a lunii noiembrie 1916, astfel că la sfârșitul lunii decembrie erau deja
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
fost întemeiată o orhestră instrumentală și un cor bisericesc și s-au pus bazele unei societăți culturale. În urma măsurilor întreprinse, lagărul de la Darnița s-a transformat într-o adevărată școală a patriotismului militant și a spiritului de sacrificiu. În paralel, voluntarii au stabilit și legături cu studenții basarabeni de la universitățile din Kiev și Odesa. Dat fiind că activitatea de înrolare a fost în continuare tărăgănată de guvernul țarist, un memoriu prin care s-a cerut urgentarea acestui act a fost trimis
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a confirmat că eforturile de rezolvare a situației erau în curs. La 12 ianuarie a sosit la Darnița în calitate de trimis al Marelui Cartier General Român, locotenent-colonelul Gh. Constantin Pietraru, pentru a obține informații în ceea ce privește moralul și starea de spirit a voluntarilor. Tot acesta i-a informat în data de 1 februarie, că în principiu, urmează să fie înființat un "Corp al Voluntarilor Ardeleni și Bucovineni" condus de generalul Constantin Coandă. Corpul ar fi urmat să-l aibă ca șef de pe același
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Marelui Cartier General Român, locotenent-colonelul Gh. Constantin Pietraru, pentru a obține informații în ceea ce privește moralul și starea de spirit a voluntarilor. Tot acesta i-a informat în data de 1 februarie, că în principiu, urmează să fie înființat un "Corp al Voluntarilor Ardeleni și Bucovineni" condus de generalul Constantin Coandă. Corpul ar fi urmat să-l aibă ca șef de pe același locotenent-colonel Pietraru, împuternicit cu activitatea de organizare. Organizarea practică a respectivului corp a început pe 23 februarie, când locotenent-colonelul Pietraru a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Pietraru, împuternicit cu activitatea de organizare. Organizarea practică a respectivului corp a început pe 23 februarie, când locotenent-colonelul Pietraru a primit pentru a ușura recrutarea, împuternicire de la Marele Cartier General Român pentru a organiza un "Serviciu român de recrutare a voluntarilor". În aceeași zi, Ministerul de Război al României a emis ordinul nr. 1191, prin care s-a constituit "Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia". O luptă cu autoritățile rusești a început ulterior, acestea înțelegând să elibereze inițial numai 5.000 de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
primit pentru a ușura recrutarea, împuternicire de la Marele Cartier General Român pentru a organiza un "Serviciu român de recrutare a voluntarilor". În aceeași zi, Ministerul de Război al României a emis ordinul nr. 1191, prin care s-a constituit "Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia". O luptă cu autoritățile rusești a început ulterior, acestea înțelegând să elibereze inițial numai 5.000 de prizonieri, față de cei 15.000 promiși anterior, iar cei eliberați urmau să provină numai din circumscripția militară a Moscovei. Recrutarea
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Ardeleni-Bucovineni din Rusia". O luptă cu autoritățile rusești a început ulterior, acestea înțelegând să elibereze inițial numai 5.000 de prizonieri, față de cei 15.000 promiși anterior, iar cei eliberați urmau să provină numai din circumscripția militară a Moscovei. Recrutarea voluntarilor s-a bucurat de atenție mai mare din partea Guvernului Român în anul 1917, în contextul inițierii programului de refacere și completare al armatei. Ca model, pentru românii aflați în Rusia Legiunea Cehoslovacă a fost permanent un punct de reper, aceștia
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Victor Deleu, Vasile Chiroiu și Ioan Vescan s-au implicat personal în această inițiativă, care, în prima fază a depins de eforturile lor individuale. La data de 3/16 martie 1917 a fost anunțată constituirea oficială a primului "Corp al Voluntarilor Români din Rusia" și generalul Coandă a primit acceptul STAVKA de a coordona această activitate, fără a i se preciza efectivele pe care avea dreptul să le recruteze. Pe 5 martie - în prezența generalului Coandă, a colonelului Pietraru și a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a i se preciza efectivele pe care avea dreptul să le recruteze. Pe 5 martie - în prezența generalului Coandă, a colonelului Pietraru și a membrilor Comitetului Executiv, militarii români de la Darnița au semnat următorul angajament : Ca efect al semnării angajamentului, voluntarii au devenit militari români cu toate drepturile și obligațiile asociate acestui statut. Mai târziu, prin Decret Regal, aceștia au primit și cetățenia română. Prin intermediul Legației Române la Petrograd - condusă de Constantin Diamandi, s-a solicitat la 8/21 martie 1917
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
prin Decret Regal, aceștia au primit și cetățenia română. Prin intermediul Legației Române la Petrograd - condusă de Constantin Diamandi, s-a solicitat la 8/21 martie 1917 crearea într-o primă fază, a unei comisii mixte de recrutare. În etapa următoare, voluntarii respectivi ar fi urmat să primească documentele de liberă mișcare spre unul dintre centrele de concentrare stabilite de către respectiva comisie de recrutare. Sediul "Corpului Voluntarilor Români din Rusia" a fost stabilit și el la Darnița. Printr-o înțelegere interguvernamentală, urma
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
1917 crearea într-o primă fază, a unei comisii mixte de recrutare. În etapa următoare, voluntarii respectivi ar fi urmat să primească documentele de liberă mișcare spre unul dintre centrele de concentrare stabilite de către respectiva comisie de recrutare. Sediul "Corpului Voluntarilor Români din Rusia" a fost stabilit și el la Darnița. Printr-o înțelegere interguvernamentală, urma ca prizonierii de aici să fie duși ulterior, rapid spre un alt loc de concentrare din sudul Basarabiei. Statul rus era dispus inițial, să permită
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de români. În 5/18 aprilie 1917 la intervenția diplomatică a prim-ministrului român Ion I.C. Brătianu, locotenent-colonelul Pietraru a reușit să obțină acordul verbal al ministrului de război Gucicov de a fi recrutați un număr de 30.000 de voluntari. La aceasta s-a opus însă noul șef al Marelui Cartier General rus - generalul Romanovski, care a limitat recrutarea doar la 5.000 de prizonieri și aceștia numai din circumscripția militară a Moscovei. Aceasta a fost o altă piedică suplimentară
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
lunii mai în cadrul discuțiilor de la Iași cu rușii privind definitivarea planului de campanie din 1917, Brătianu a solicitat din nou urgentarea încheierii formalităților pentru aducerea prizonierilor de origine română din armata austro-ungară, pe frontul din Moldova. Aprobarea de a recruta voluntari din toate lagărele de prizonieri până la efectivul de 30.000, a fost obținută de către atașatul militar al României numai după numeroase intervenții la guvernul provizoriu rus, pe 22 august 1917. Statul român a pierdut astfel, timp prețios în perioada aprilie
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
aprilie - august pentru a obține acordul autorităților ruse în ceea ce privește înrolarea efectivă a prizonierilor, de abia după data de 22 august putând începe recrutarea sistematică a acestora. Pe data de 19 mai 1917 - ca urmare a aprobării Guvernului Provizoriu Rus, sediul voluntarilor s-a mutat la Kiev în localul Liceului de fete din cartierul Podoli. Locotenent-colonelul Gh. Pietraru a coordonat în capitala Ucrainei - ajutat de 34 de ofițeri, "Serviciul voluntarilor de origine română din Rusia". Restul voluntarilor au fost cazați în cazarma
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de 19 mai 1917 - ca urmare a aprobării Guvernului Provizoriu Rus, sediul voluntarilor s-a mutat la Kiev în localul Liceului de fete din cartierul Podoli. Locotenent-colonelul Gh. Pietraru a coordonat în capitala Ucrainei - ajutat de 34 de ofițeri, "Serviciul voluntarilor de origine română din Rusia". Restul voluntarilor au fost cazați în cazarma din cetatea Kievului, organizându-se și utilându-se în scurt timp, ateliere de croitorie și cizmărie necesare echipării. Guvernul rus a pus la dispoziția voluntarilor echipamentul cu care
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
aprobării Guvernului Provizoriu Rus, sediul voluntarilor s-a mutat la Kiev în localul Liceului de fete din cartierul Podoli. Locotenent-colonelul Gh. Pietraru a coordonat în capitala Ucrainei - ajutat de 34 de ofițeri, "Serviciul voluntarilor de origine română din Rusia". Restul voluntarilor au fost cazați în cazarma din cetatea Kievului, organizându-se și utilându-se în scurt timp, ateliere de croitorie și cizmărie necesare echipării. Guvernul rus a pus la dispoziția voluntarilor echipamentul cu care voluntarii au fost dotați. La Darnița, aflați
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de ofițeri, "Serviciul voluntarilor de origine română din Rusia". Restul voluntarilor au fost cazați în cazarma din cetatea Kievului, organizându-se și utilându-se în scurt timp, ateliere de croitorie și cizmărie necesare echipării. Guvernul rus a pus la dispoziția voluntarilor echipamentul cu care voluntarii au fost dotați. La Darnița, aflați sub conducerea lui Victor Deleu, 250 de ofițeri și 250 de subofițeri și soldați voluntari au redactat între 11/24-13/26 aprilie 1917 o "Declarație" pe care au trimis-o
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de origine română din Rusia". Restul voluntarilor au fost cazați în cazarma din cetatea Kievului, organizându-se și utilându-se în scurt timp, ateliere de croitorie și cizmărie necesare echipării. Guvernul rus a pus la dispoziția voluntarilor echipamentul cu care voluntarii au fost dotați. La Darnița, aflați sub conducerea lui Victor Deleu, 250 de ofițeri și 250 de subofițeri și soldați voluntari au redactat între 11/24-13/26 aprilie 1917 o "Declarație" pe care au trimis-o tuturor guvernelor puterilor Antantei
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
într-un singur stat independent și suveran. Ideile cuprinse în respectiva "Declarație" au reprezentat argumentarea voluntariatului românesc dedicat întregirii naționale și, de aceea s-au regăsit în documentele ulterioare elaborate atât de primul, cât și de al doilea corp de voluntari. În aceeași lună, delegația formată din Vasile Lucaciu, Ioan Moța și Vasile Stoica - trimisă din ordinul Marelui Cartier General Român în Statele Unite ale Americii, s-a oprit la Darnița, unde i-a fost înmânat un exemplar al "Declarației" pentru a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
În afară de comisia mixtă inițială, s-au creat în total alte 6 comisii: la Bahmut (I), Lazovka (II), Borisoglebsk (III și IV), Eleț (V și VI). Aceste comisii au inclus, de regulă, trei membri (un ofițer al armatei române și, dintre voluntari un ofițer și un subofițer. Comisiile - cărora li s-au atribuit regiuni întinse, au avut indicație de a acoperi cât mai multe localități și de a propaga prin viu grai și prin difuzarea publicațiilor naționale, obiectivele voluntariatului. La 16 iunie
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
acoperi cât mai multe localități și de a propaga prin viu grai și prin difuzarea publicațiilor naționale, obiectivele voluntariatului. La 16 iunie ajunseseră pe teritoriul rus toate cele 7 comisii, scopul acestora fiind acela de a urgenta recrutarea și trimiterea voluntarilor în țară. Numărul mic al subcomisiilor și instabilitatea acestora, alăturate faptului că unii dintre propagandiști au plecat cu primele eșaloane de voluntari în țară, au făcut ca munca de propagandă să fie insuficientă. Deși până în luna septembrie s-au înregistrat
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
ajunseseră pe teritoriul rus toate cele 7 comisii, scopul acestora fiind acela de a urgenta recrutarea și trimiterea voluntarilor în țară. Numărul mic al subcomisiilor și instabilitatea acestora, alăturate faptului că unii dintre propagandiști au plecat cu primele eșaloane de voluntari în țară, au făcut ca munca de propagandă să fie insuficientă. Deși până în luna septembrie s-au înregistrat unele succese, ulterior din cauza propagandei bolșevice și ideilor pacifiste, care i-au făcut pe unii ardeleni să creadă că războiul se va
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
au înregistrat unele succese, ulterior din cauza propagandei bolșevice și ideilor pacifiste, care i-au făcut pe unii ardeleni să creadă că războiul se va termina repede și ei vor pleca spre casă, tot mai puțini prizonieri s-au înscris ca voluntari. Alte greutăți au venit atât din partea celor fideli jurământului față de împărat, cât și din faptul că majoritatea prizonierilor nu au fost conștienți de cauza pe care erau chemați să o apere și au crezut că participând la întrunirile organizate de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
ofițeri și 1.460 de soldați au rămas în Rusia pentru servicii auxiliare de pază ale depozitelor Armatei Române. Recrutarea s-a sfârșit la 8 ianuarie 1918, fiind trimiși să lupte în rândul trupelor românești un total de 8.513 voluntari, trimiterea acestora în țară făcându-se grupată în 11 eșaloane. Oprirea recrutării nu s-a asociat însă și cu stoparea activității de propagandă, deoarece aceasta a continuat să se desfășoare în limitele posibilului, voluntarii rămânând pe loc și nemaifiind trimiși
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
românești un total de 8.513 voluntari, trimiterea acestora în țară făcându-se grupată în 11 eșaloane. Oprirea recrutării nu s-a asociat însă și cu stoparea activității de propagandă, deoarece aceasta a continuat să se desfășoare în limitele posibilului, voluntarii rămânând pe loc și nemaifiind trimiși la Kiev. Un ordin circular venit de la comandamentul voluntarilor, a îndemnat aceste comisii să-și continue activitatea sub paravanul Crucii Roșii Române, pentru a ajuta cu bani și medicamente prizonierii români bolnavi și incapabili
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]