10,579 matches
-
care a trecut Canalul de Suez în cadrul Operației „Abirey Lev” („Cavaleri ai Inimii”). După trecerea Canalului, în noaptea de 15 octombrie, unitatea să s-a instalat într-o poziție egipteană abandonată, aproape de țărm. Așa cum a povestit mai tarziu, „deodată am zărit un convoi egiptean apropiindu-se, si care nu știa de prezență noastră acolo. Am lichidat atunci tot ce era în convoiul asta. Știam că dacă nu-i omorâm, ei m-ar fi omorât pe mine. Asta e explicația pe care
Moșe Iaalon () [Corola-website/Science/310174_a_311503]
-
a Imperiului / unde n-am fost niciodată / depărtarea mea. / Umbelifere / la marginea drumurilor tale / dâre de spumă / în urma roților / te fac mai ușoară printre / lucruri aeriene: / această prezență a naramzelor / mai îmbietoare ochiului / decât femeia însorită / pe care o mai zărești / la ultimul val de șosea / fierbințeala dulce a miezului / și / dintr-odată acel gust de cenușă / penet de lebădă / simun peste grădinile după-amiezii / licărul preferat licorii. / Provincie a Umbriei, Umbria, / îți presimt străzile și terasele / seninul și stelele ce stau
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
expediție, operatorii sonarului au detectat imense obiecte subacvatice care se mișcau, fenomen pe care nu l-au putut explica. În 1975, Academia de Șiințe Aplicate din Boston a combinat sonarul cu fotografia subacvatică. După ce au făcut fotografia, au mărit-o zărind posibila înotătoare imensă, creatură asemănătoare unui plesiozaur. S-au mai făcut expediții și în anii ‘80, ‘90 dar rezultatele au fost neconcludente. Cercetări se fac în continuare, entuziasmul turiștilor și al investigatorilor profesioniști sau amatori neputând fi stăvilit. Descrierea monstrului
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
în lac sunt cunoscute de aprox. 1500 ani. În 565, Sfântul Columban, un călugăr irlandez, a plecat spre Munții Scoției pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu printre păgânii ce locuiau acolo. Când a sosit pe malul lacului Loch Ness, a zărit un grup de localnici care tocmai așezau în mormânt trupul unui bărbat. Călugărul a întrebat în ce împrejurări a murit bărbatul, iar oamenii au răspuns, îndurerați, că nefericitul fusese ucis de monstrul care locuia în lac. Așa stând lucrurile, lui
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
partidă de vânătoare a cărei țintă era "o uriașă vacă de mare". În 1880, scafandrul Duncan McDonalds declara că un monstru uriaș ar fi înotat în direcția sa. Însă Nessie își datorează faima soților Spicer, care, în iulie 1933, au zărit în apele lacului o creatură de aproape 9 metri lungime, asemănătoare cu un dinozaur. Deși oamenii de știință au ridiculizat această poveste, presa mondială a scris nenumărate articole despre descoperirea senzațională. Cu toate acestea, o fotografie credibilă a monstrului nu
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
întors acasă istovit, cu mâini bătătorite de sapă și de ger, după o cină frugală, se așeza în pat, unde, acoperindu-se complet cu pătura, la lumina lanternei, își scria poeziile și meditațiile creștine. Milițianul sau paznicii de noapte, dacă zăreau cumva vreo luminiță înăuntru, băteau în geam, aducându-i aminte că „n-are voie să scrie!”. Regimul îi dădea astfel de înțeles că numai munca lui brută din timpul zilei, pe așa-zisele ogoarele înfrățite și înfloritoare ale colectivei, are
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
întoarce în trupul său, simulând moartea și Voldemort mărșăluiește victorios în castel cu trupul său. Cu toate acestea, el arată că el este încă în viață în timp ce Neville Longbottom iese din mulțime și se opune, prinzând destul curaj când îl zării pe Harry în viață pentru al omora pe Nagini ultimul horcrux, cu sabia de Gryffindor scoasă din Jobenul Magic. Bătălia a început din nou , si Bellatrix Lestrange este ucis de către Molly Weasley. Harry se duelează cu Voldemort o ultima oară
Harry Potter și Talismanele Morții () [Corola-website/Science/309893_a_311222]
-
avioanele inamice, în ciuda apărării antiaeriene puternice. Din cauza hidrogenului cu care erau umflate baloanele, pericolul de explozie în cazul unui atac aerian era foarte mare, iar șansele de supraviețuire ale echipajului erau foarte mici. De aceea observatorii părăseau balonul imediat ce se zăreau aeronavele inamice, coborând la sol cu ajutorul parașutelor. Echipajul de la sol încerca apoi să recupereze și să dezumfle balonul cât mai repede cu putință. Totuși, echipajele aeronavelor Aliaților aveau interdicție să aibă parașute. Se credea că acestea încurajau actele de lașitate
Parașută () [Corola-website/Science/309281_a_310610]
-
părți. Fumul din zonele de pădure incendiate i-a ajutat pe germani, care nu puteau fi detectați de avioanele de recunoaștere. În aceeași măsură, germanii erau împiedicați să se deplaseze în direcția dorită, dacă nu aveau busolă sau nu puteau zări soarele. Pământul nisipos a împiedicat construirea unor lucrări genistice cât de cât importante, care să protejeze soldații de schijele proiectilelor și așchiile sărite din trunchiurile pomilor distruși de explozii. În noaptea de 28 aprilie, germanii au încercat pentru a treia
Bătălia de la Halbe () [Corola-website/Science/309414_a_310743]
-
au hotărât să-și mute așezarea satului într-un loc mai ferit de incursiuni. Și au ales acest loc al javrelor, numind satul - Jăvreni. Satul Jăvreni este așezat pe malul drept al râului Răut. Pe partea opusă a apei se zăresc satele Bălășești și Răculești. Răutul înconjoară satul Jăvreni din trei părți: nord, sud și est. În anii cu depuneri atmosferice Răutul se revarsă, acoperind șesul, semănăturile și livezile. Apa ajunge până la periferia de nord a satului. Dealurile înalte, bogate în
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
cu atribute aparte: Ionică Făt-Frumos după ce a ajuns într-un pisc de munte unde doar la amiază mai soseau puține raze de soare, fiind "capătul lumii acesteia", pătrunde în "gura unui vârtej de vale neguros" și după un mers îndelungat, zărind "adânc sub dînsul o mică țintă de lumină", se apropie de sursa luminii: "o moară cu o singură roată ce se învărtea grozav" ; alte tărâmuri sunt fie fie suspendate cvasiaerian ("mânăstirea Calu-Gastru, într-un pai reazemă și într-un păr
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
oamenilor. În momentul în care se pierde contactul dintre cele două lumi, dintre cele două categorii de făpturi, imaginare și reale, se produce dezechilibrul. Uyulala, glasul tăcerii infinite, se autocaracterizează în felul următor: ”Eu în lumină nu apar/așa cum te zăresc pe tine/ Privirea nu are habar/Eu doar un sunet sunt în ceas/ Acesta-i trupul meu: un glas“. Modelul originar al acestui personaj pare să fie nimfa Echo, care sub impulsul dragostei pentru Narcis a devenit ecou; Uyulala, ca
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
perechea ducala. Tabloul „Biciuirea lui Christos” prezintă simultan două scene plasate în epoci diferite. În jumătatea stânga, Christos, după arestarea de către români, este biciuit că pedeapsa pentru faptul de a-si fi atribuit titlul de rege. În partea dreaptă se zăresc trei personaje în haine din perioada Renașterii. Se presupune că ar fi vorba despre Oddantonio, fratele vitreg al lui Federigo da Montefeltro, însoțit de doi dintre consilierii săi, doi trădători care luaseră parte la un complot prin care se urmărea
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
ora de la ciocnirea cu aisbergul. La un sfert de oră de la explozie, hublourile deschise de pe puntea E erau sub apă. Britannicul a început repede să se încline spre tribord (partea dreaptă a unei nave). Spre dreapta să, căpitanul Bartlett a zărit malul insulei Kea, situată la 3 mile (7 km) distanță. A decis să facă un ultim efort disperat de a salva navă, încercând să acosteze. Acest lucru nu era ușor datorită inclinației navei și greutății cârmei. Timona nu răspundea comenzilor
HMHS Britannic () [Corola-website/Science/305761_a_307090]
-
Privit de la înălțime, de la unul din etajele superioare ale puținelor blocuri înalte, cartierul ni se înfățișează ca o aglomerare de case tipice Bucureștiului de periferie interbelic, unele cu anumite pretenții estetice, într-o mare de verdeață. Printre ele se pot zări clădiri mai semețe, vile construite în perioada interbelică și clădiri, uneori ieșite din scara locului și cu aspect neatrăgător, construite după 1990. Plimbându-ne prin cartier putem identifica și defini mai multe zone care corespund diferitelor etape de dezvoltare ale
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
se Întâmpla la parter Îi dispăru aproape În Întregime. "Ce-mi trebuie mie? Fiecare cu ale sale" Își zise el așezându-se pe un fotoliu. Acesta scârți prelung, Înfiorându-l. Se ridică grăbit de parcă s-ar fi așezat pe cuie. Zări pe ferestrele de la parter iarăși umbre Într-o permanentă mișcare. Nici un sunet. Asta Îl intriga. Dacă ar fi auzit zgomote, țipete, sau,orice altceva ce ar fi Însemnat viață, nu i-ar fi stârnit curiozitatatea, dar așa... Trebuia să deslege
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
o permanentă mișcare. Nici un sunet. Asta Îl intriga. Dacă ar fi auzit zgomote, țipete, sau,orice altceva ce ar fi Însemnat viață, nu i-ar fi stârnit curiozitatatea, dar așa... Trebuia să deslege acest mister. Căută bricheta. La flacăra ei zări pachetul de țigări. Își aprinse o țigară, sperând să se liniștească. Degeaba. Starea de neliniște ce pusese stăpânire pe ființa lui se accentua. Se hotărî să meargă la parter. Nu mai putea suporta starea aceasta de incertitudine. * * * Câinele simți cum
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
văzu ceva ce nu se putea desluși prea bine În Întunericul nopții. Îi văzu intrând Într-una din pivnițele În care dispăruseră și străinii aceia ciudați. Nu se dezlipi de geam până nu-i văzu Înapoindu-se, după care mai zări cum pe locul de mai Înainte, o flacără verzuie sfâșie Întunericul. Terenul viran arăta straniu În lucirea opulescentă emisă fără de nici un Înțeles. Apoi domnul Georgescu mai văzu cu spaimă cum lumina se Înalță iute, spre cerul presărat cu stele. Pe măsură ce
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiana a avut loc primul concurs de schi. Până în preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la , au loc "Jocurile Mondiale Universitare de iarnă". Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
copac. Abandonează mașina și fuge într-o fermă din apropiere, unde mai găsește alți oameni precum cel care a urmărit-o. În timp ce explorează casa goală, descoperă un cadavru mutilat în capul scărilor. Panicându-se, încercă să fugă din casă, Barbra îl zărește pe Ben (Duane Jones) care ajunge în fața casei cu o camionetă și îi atacă pe acei oameni. Ben fuge în casă, alături de Barbra, baricadând ușile și geamurile cu bucăți de mobilă și lemn, în timp ce Barbra devine isterică. Ben găsește o
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
puternic spre nord-vest era aproape să distrugă barca, ceea ce Shackleton a descris ca fiind cele mai mari valuri pe care le-a văzut în douăzeci și șase de ani pe mare. La 8 mai, mulțumită navigației lui Worsley, s-a zărit Georgia de Sud, după o luptă de 14 zile cu elementele care au dus membrii echipajului bărcii la limita abilităților lor fizice. Vincent se prăbușise total. Shackleton scria: „Fizic, el era unul din cei mai puternici oameni de pe barcă. Era
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
dintr-o cutie de rezonanță, două brațe în formă de coarne și mai multe coarde, folosit, în antichitate, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. Conform mitologiei grecești, instrumentul a fost creat de ingeniosul Hermes, mesagerul zeilor, atunci când a zărit pe o plajă o carapace de broască țestoasă, goală în interior. Din ea a confecționat lira, instrument asemănător cu harpa. Potrivit imnului homeric "Către Hermes, I" , Hermes Arcadianul a confecționat lira dintr-o carapace de broască țestoasă, înfigând în ea
Liră (instrument) () [Corola-website/Science/313221_a_314550]
-
teren pot ajunge aici: steiurile și colții de calcar ar sfâșia imediat cauciucurile altor mașini. Deși au zeci de mii de ani vechime, foișoarele au fost probabil dezgropate din nisip în ultima sută de ani. Până în 1956, când le-a zărit Harry Turner, un istoric din Perth, formațiunile păreau a fi necunoscute - cu excepția unor vagi relatări cum că primii coloniști olandezi zăriseră ceea ce ei au crezut a fi ruinele unui oraș. Specialiștii consideră că pilaștrii de piatră au 25.000-30.000
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
ani vechime, foișoarele au fost probabil dezgropate din nisip în ultima sută de ani. Până în 1956, când le-a zărit Harry Turner, un istoric din Perth, formațiunile păreau a fi necunoscute - cu excepția unor vagi relatări cum că primii coloniști olandezi zăriseră ceea ce ei au crezut a fi ruinele unui oraș. Specialiștii consideră că pilaștrii de piatră au 25.000-30.000 de ani vechime și că trebuie să se fi aflat la suprafața nisipului măcar o dată înainte de secolul al XX-lea, deoarece
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
puțin timp Angel primește alte pagini din roman, autorul considerând că este nevoie să introducă în carte și motivul crimei, ucigand personajul ce îl avea drept corespondent în viața reală pe Damiano. După o serei de mesaje trimise, Angel îl zărește pe Malcom la ușa apartamentului ei. În același timp, însă primește un nou mesaj, convingându-se într-un final că nu fostul său iubit este autorul "„Manuscrisului anonim”". În acel moment, Malcom îi mărturisește lui Angel că a avut aventuri
Manuscrisul anonim () [Corola-website/Science/313765_a_315094]