105,709 matches
-
destul de mare pentru a permite trecerea unei mici bărci cu vâsle și este folosită ca intrare. În fotografiile luate din peșteră, jumătatea găurii aflată deasupra apei apare ca o pată de lumină albă strălucitoare. Cea de-a doua sursă de lumină este o a doua gaură, cu o suprafață de aproximativ zece ori mai mare decât prima, care se află chiar sub intrare, fiind separată de acesta printr-un bloc de stâncă cu grosimea cuprinsă între unu și doi metri. Mult
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
a doua gaură, cu o suprafață de aproximativ zece ori mai mare decât prima, care se află chiar sub intrare, fiind separată de acesta printr-un bloc de stâncă cu grosimea cuprinsă între unu și doi metri. Mult mai puțină lumină, pe metru pătrat, poate să pătrundă prin deschiderea inferioară, dar dimensiunile sale mari asigură că acesta este, în practică, principala sursă de lumină. Pe măsură ce lumina pătrunde prin apă în peșteră, reflecțiile roșii sunt filtrate și numai lumina albastră intră în
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
acesta printr-un bloc de stâncă cu grosimea cuprinsă între unu și doi metri. Mult mai puțină lumină, pe metru pătrat, poate să pătrundă prin deschiderea inferioară, dar dimensiunile sale mari asigură că acesta este, în practică, principala sursă de lumină. Pe măsură ce lumina pătrunde prin apă în peșteră, reflecțiile roșii sunt filtrate și numai lumina albastră intră în peșteră. Obiectele aflate în apa din grotă apar de culoarea argintie. Acest lucru se datorează bulelor mici, care acoperă partea exterioară a obiectului
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
un bloc de stâncă cu grosimea cuprinsă între unu și doi metri. Mult mai puțină lumină, pe metru pătrat, poate să pătrundă prin deschiderea inferioară, dar dimensiunile sale mari asigură că acesta este, în practică, principala sursă de lumină. Pe măsură ce lumina pătrunde prin apă în peșteră, reflecțiile roșii sunt filtrate și numai lumina albastră intră în peșteră. Obiectele aflate în apa din grotă apar de culoarea argintie. Acest lucru se datorează bulelor mici, care acoperă partea exterioară a obiectului, atunci când acestea
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
Mult mai puțină lumină, pe metru pătrat, poate să pătrundă prin deschiderea inferioară, dar dimensiunile sale mari asigură că acesta este, în practică, principala sursă de lumină. Pe măsură ce lumina pătrunde prin apă în peșteră, reflecțiile roșii sunt filtrate și numai lumina albastră intră în peșteră. Obiectele aflate în apa din grotă apar de culoarea argintie. Acest lucru se datorează bulelor mici, care acoperă partea exterioară a obiectului, atunci când acestea sunt plasate sub apă. Bulele fac ca lumina să se refracte diferit
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
sunt filtrate și numai lumina albastră intră în peșteră. Obiectele aflate în apa din grotă apar de culoarea argintie. Acest lucru se datorează bulelor mici, care acoperă partea exterioară a obiectului, atunci când acestea sunt plasate sub apă. Bulele fac ca lumina să se refracte diferit decât o face apa din jur și creează un efect argintiu. În parte din cauza efectului orbitor al luminii ce provine din deschiderea aflată sub apă, este imposibil pentru un vizitator care se află într-o barcă
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
datorează bulelor mici, care acoperă partea exterioară a obiectului, atunci când acestea sunt plasate sub apă. Bulele fac ca lumina să se refracte diferit decât o face apa din jur și creează un efect argintiu. În parte din cauza efectului orbitor al luminii ce provine din deschiderea aflată sub apă, este imposibil pentru un vizitator care se află într-o barcă să identifice forma găurii mai mari, conturul blocului de stâncă ce separă cele două găuri sau natura sursei de lumină, alta decât
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
orbitor al luminii ce provine din deschiderea aflată sub apă, este imposibil pentru un vizitator care se află într-o barcă să identifice forma găurii mai mari, conturul blocului de stâncă ce separă cele două găuri sau natura sursei de lumină, alta decât o conștientizare generală că lumina vine de dedesubt și că apa din peșteră este mult mai plină de lumină decât aerul. Un vizitator care introduce o mână în apă poate observa că ea "strălucește" straniu în această lumină
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
aflată sub apă, este imposibil pentru un vizitator care se află într-o barcă să identifice forma găurii mai mari, conturul blocului de stâncă ce separă cele două găuri sau natura sursei de lumină, alta decât o conștientizare generală că lumina vine de dedesubt și că apa din peșteră este mult mai plină de lumină decât aerul. Un vizitator care introduce o mână în apă poate observa că ea "strălucește" straniu în această lumină. În Epoca Romană, grota era folosită ca
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
să identifice forma găurii mai mari, conturul blocului de stâncă ce separă cele două găuri sau natura sursei de lumină, alta decât o conștientizare generală că lumina vine de dedesubt și că apa din peșteră este mult mai plină de lumină decât aerul. Un vizitator care introduce o mână în apă poate observa că ea "strălucește" straniu în această lumină. În Epoca Romană, grota era folosită ca loc de scăldat personal al împăratului Tiberius, precum și ca templu marin. Tiberius s-a
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
lumină, alta decât o conștientizare generală că lumina vine de dedesubt și că apa din peșteră este mult mai plină de lumină decât aerul. Un vizitator care introduce o mână în apă poate observa că ea "strălucește" straniu în această lumină. În Epoca Romană, grota era folosită ca loc de scăldat personal al împăratului Tiberius, precum și ca templu marin. Tiberius s-a mutat de la Roma în insula Capri în anul 27 AD. În timpul domniei lui Tiberius, grota a fost decorată cu
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
pe care i-a buchisit pe băncile facultății, ori pe vreo enigmatică Lavinia, descinsă și ea din personajele livrești, dar adusă în umbra existenței diurne, poetul scrie «perfect senin un poem senin» al tinereții, «despre reflectarea apei în aer/ nota lumina de pe obrazul iubitei/ clătinându-se încolo și încoace». Poemul se naște din notația lucidă care sondează cu prudență realitatea și răsfrângerea ei în sufletul poetului cu o întreagă strategie a reflectării și reflecției, cu un întreg arsenal de observații analitice
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
totul în notații simple în jurul lumii simple”) sau își deapănă, într-o manieră ermetică și într-o vădită complicitate cu personajele livrești, caerul existenței ce transpare, liniștită și imperturbabilă și curge lin ca o apă în câmpie: «Acum și aici lumina este de culoarea apei umbrite/ dar eu aș vrea să nu mă grăbesc -/ fără amănunte, fără trucuri, sobru, precis/ Mâine soarele e infinitezimal mai rece/ ca o înjurătură reprimată ieri și azi». Epilogul este o artă poetică de etapă. Gheorghe
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
un subtil elogiu al trecerii. Un elogiu al îmbătrânirii și al oboselii care - în final - ia forme sălbatice, de o crudă expresivitate: „Puține se schimbă într-adevăr: cele/ mai multe dispar încet/ Nu înainte de-a-și arăta chipul îmbătrânit// Încheieri: lumini gelatinoase și locuri/ pe unde n-o să mai fii -/ un bocet urcând cu cerneluri/ pentru a strica filigranul/ clipa când scrisa devine ilizibilă// Și nu fâșâitul de mătase al despicării/ ci ruperea meschină și atroce/ a substanței vii». Demonul deconstrucției
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
Jacques Lovichi et Jean-Max Tixier (traducerea Hélène Lenz), 2000; în 7 romanian and 7 british poets of today, selecție și traducere de Romulus Bucur, Colecția revistei Arca în colaborare cu British Council, Arad, 2000; în Wurzeln im Licht/ Rădăcini în lumină, Antologie de poezie românească, Editura „Solstițiu”, Satu Mare, 2006, în Poeți români de azi/ Poètes roumains d'aujoud'hui, Bistrița-Paris, 2007; în Cartea Maratonului de Poezie - Sibiu 2007; în antologia de poeți români contemporani traduși în limba maghiară Egy zacsko cseresznye
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
forță concentrată în timp ce aliații erau împrăștiați. Totuși, Ludovic al XIV-lea îi dădu-se lui Tourville ordine stricte de a căuta lupta, puternic sau slab, iar acesta el o făcu. Flotele s-au văzut una pe cealaltă cum a dat lumina în dimineața din 19/29 mai 1692 lângă Capul Barfleur din peninsula Cotentin. La vederea flotei aliate, pe la ora 6am, Tourville a ținut un consiliu de război cu căpitanii săi; sfatul său personal era să nu lupte; dar Tourville se
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
acestei ore, dar toți au crezut că era o navă din flota opusă. Oricare navă ar fi fost implicată, nu a fost fatal deoarece după bătălie toate navele din ambele linii au fost găsite la prezență. La întoarcerea mareei, la lumina lunii, Tourvile dădu ordinul ca flota franceză să își taie cablurile ancorelor și să se lase duse în derivă; aliații au urmat-o pe cât posibil. La 20/30 mai retragerea francezilor a fost încetinită de vânt și maree și de
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
Un instrument astronomic este utilizat de către astronomi pentru captarea, înregistrarea și analizarea luminii vizibile și a radiațiilor invizibile ale aștrilor. Primii astronomi observau cerul cu ochiul liber. În secolul al XVII-lea au fost inventate instrumentele optice, luneta astronomică și telescopul: primul care a utilizat o lunetă pentru observarea cerului a fost italianul
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
direct, ci analizează, cu ajutorul computerelor, diversele imagini și informații obținute cu ajutorul instrumentelor lor. Fotografia este utilizată în astronomie de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Față de ochi, are un mare avantaj: o placă sau o peliculă fotografică acumulează, puțin câte puțin, lumina pe care o primește Cu mai multe ore de poză, aștrii puțin luminoși apar pe suprafața sensibilă. Placa sau pelicula fotografică neînregistrând decât o foarte mică proporție din lumina care o iluminează, au apărut aparate electronice, mult mai sensibile. Imaginea
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
avantaj: o placă sau o peliculă fotografică acumulează, puțin câte puțin, lumina pe care o primește Cu mai multe ore de poză, aștrii puțin luminoși apar pe suprafața sensibilă. Placa sau pelicula fotografică neînregistrând decât o foarte mică proporție din lumina care o iluminează, au apărut aparate electronice, mult mai sensibile. Imaginea se afișează pe un ecran video instalat în apropierea telescopului sau la mii de kilometri distanță. Ochiul și instrumentele optice (luneta și telescopul) sunt sensibile la lumină, însă aștrii
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
proporție din lumina care o iluminează, au apărut aparate electronice, mult mai sensibile. Imaginea se afișează pe un ecran video instalat în apropierea telescopului sau la mii de kilometri distanță. Ochiul și instrumentele optice (luneta și telescopul) sunt sensibile la lumină, însă aștrii emit și radiații invizibile: unde radio, infraroșii, ultraviolete. Pentru captarea acestor radiații invizibile, sunt utilizate telescoape deosebite. Undele radio sunt captate la sol cu ajutorul radiotelescoapelor. Celelalte radiații sunt oprite, mai mult sau mai puțin, de atmosferă. Pentru a
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
bordul sateliților artificiali. Întrucât sunt aproape de Pământ, Luna, precum și planetele care se rotesc în jurul Soarelui sunt studiate direct, cu ajutorul sondelor spațiale. Cu excepția câtorva planete care au fost vizitate de sonde spațiale, tot ce cunoaște omenirea despre aștri provine de la studiul luminii și radiațiilor invizibile pe care le primim, astronomii au pus la punct instrumente perfecționate mulțumită cărora se analizează lumina. Spectroscopul permite, de exemplu, studierea luminii emanate de stele sau pe care o reflectă planetele. Când lumina trece printr-un spectroscop
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
sondelor spațiale. Cu excepția câtorva planete care au fost vizitate de sonde spațiale, tot ce cunoaște omenirea despre aștri provine de la studiul luminii și radiațiilor invizibile pe care le primim, astronomii au pus la punct instrumente perfecționate mulțumită cărora se analizează lumina. Spectroscopul permite, de exemplu, studierea luminii emanate de stele sau pe care o reflectă planetele. Când lumina trece printr-un spectroscop, se obține analiza spectrală a corpului observat, o bandă de culori striată cu linii strălucitoare sau întunecate. Astronomii folosesc
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
au fost vizitate de sonde spațiale, tot ce cunoaște omenirea despre aștri provine de la studiul luminii și radiațiilor invizibile pe care le primim, astronomii au pus la punct instrumente perfecționate mulțumită cărora se analizează lumina. Spectroscopul permite, de exemplu, studierea luminii emanate de stele sau pe care o reflectă planetele. Când lumina trece printr-un spectroscop, se obține analiza spectrală a corpului observat, o bandă de culori striată cu linii strălucitoare sau întunecate. Astronomii folosesc și spectrografe pentru fotografierea directă a
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
aștri provine de la studiul luminii și radiațiilor invizibile pe care le primim, astronomii au pus la punct instrumente perfecționate mulțumită cărora se analizează lumina. Spectroscopul permite, de exemplu, studierea luminii emanate de stele sau pe care o reflectă planetele. Când lumina trece printr-un spectroscop, se obține analiza spectrală a corpului observat, o bandă de culori striată cu linii strălucitoare sau întunecate. Astronomii folosesc și spectrografe pentru fotografierea directă a spectrelor aștrilor pe care-i observă. Fotometrul permite să se măsoare
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]