104,850 matches
-
celor care ar avea de pierdut din asta. 6. Egalitatea privind beneficiile sociale pentru toți românii care lucrează în Occident ( salariu, pensie, alocația pt copii, servicii de sănătate, șomaj) - în timp ce România trebuie să se lupte cu toate puterile pentru acest principiu toate partidele politice din țările din nucleul dur (în special Germania dar și celelalte) au că discurs electoral limitarea acestuia și chiar abolirea să. Ne propune Dacian Cioloș cel "iubitor de Diaspora" să fim de acord că românii să nu
Ponta, vești proaste: Uitați de Schengen în următorii ani by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102522_a_103814]
-
Parlamentul o are asupra modului în care el se relaționează cu celelalte autorități și instituții ale statului, precum și cu societatea civilă", susține șeful statului, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Cooperare AFECTATĂ Potrivit sursei citate, Declarația politică a Parlamentului afectează principiul cooperării loiale între instituțiile statului, fundamentat în jurisprudența instanței de contencios constituțional, în contextul în care s-a folosit ca "pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilă
Declarație politică Parlament. Iohannis: Mesaj îngrijorător by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102541_a_103833]
-
exercitând funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate", se menționează în comunicat. O formă de presiune Administrația Prezidențială apreciază că Declarația adoptată de Legislativ poate fi considerată o formă de presiune. "Legea fundamentală a consacrat un principiu esențial pentru conduita tuturor autorităților și a tuturor cetățenilor, anume acela că 'nimeni nu este mai presus de lege'. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, autoritățile publice, inclusiv cele reprezentative la nivel național - Parlamentul și președintele României - sunt ținute
Declarație politică Parlament. Iohannis: Mesaj îngrijorător by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102541_a_103833]
-
unor infracțiuni, Curtea constată că faptele reclamate prin denunțul care a stat la baza întocmirii Dosarului nr.46/P/2017 (...) nu pot intra sub incidența legii penale, indiferent de încadrarea juridică dată", se menționează în documentul citat. "S-a încălcat principiul separației puterilor în stat" " Apare cu evidență faptul că Ministerul Public, ca parte a autorității judecătorești, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative și, implicit, legalitatea adoptării ordonanței de urgență a Guvernului. O astfel de conduită echivalează
CCR, motivarea deciziei despre conflictul Guvern-DNA by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102540_a_103832]
-
cu evidență faptul că Ministerul Public, ca parte a autorității judecătorești, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative și, implicit, legalitatea adoptării ordonanței de urgență a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat (...), deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale", se precizează în motivare. " Declanșarea unei ample anchete penale care
CCR, motivarea deciziei despre conflictul Guvern-DNA by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102540_a_103832]
-
de lege, respectiv la respectarea dreptului de proprietate al reclamanților", se arată în motivare, scrie Agerpres. În opinia judecătorilor constituționali, dispozițiile din OUG 114/2013, care stabilesc transmiterea terenului de la RA-APPS la SRI, încalcă, prin nesocotirea unei hotărâri judecătorești, atât principiul separației puterilor în stat, cât și prevederile care consacră și ocrotesc dreptul de proprietate privată, cuprinse în Constituție și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. CCR a constatat nerespectarea condițiilor CCR a constatat, totodată, că la
Transferul vilei lui Ceaușescu la SRI, nelegal-motivare CCR by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102556_a_103848]
-
aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative sunt neconstituționale. Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate au fost adoptate cu încălcarea exigențelor constituționale prevăzute de art.1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor și principiul legalității, de art.44 privind dreptul de proprietate privată și de art.115 alin.(4) referitoare la condițiile adoptării ordonanței de urgență a Guvernului", preciza CCR.
Transferul vilei lui Ceaușescu la SRI, nelegal-motivare CCR by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102556_a_103848]
-
al statului și pentru modificarea unor acte normative sunt neconstituționale. Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate au fost adoptate cu încălcarea exigențelor constituționale prevăzute de art.1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor și principiul legalității, de art.44 privind dreptul de proprietate privată și de art.115 alin.(4) referitoare la condițiile adoptării ordonanței de urgență a Guvernului", preciza CCR.
Transferul vilei lui Ceaușescu la SRI, nelegal-motivare CCR by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102556_a_103848]
-
norme să poată fi clarificat prin decizia judecătorului, "deoarece, într-un asemenea caz, judecătorul ar deveni legiuitor". 2. Nevoia stabilirii intensității vătămării produse prin infracțiune pentru a se justifică aplicarea unei sancțiuni penale. Paragraful 69: "Curtea reține că din perspectiva principiului „ultima rațio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală". Paragraful 71: "Comisia
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
dispozițiile penale să devină aplicabile. Or, pentru că legea să fie clară, predictibilă și previzibilă, un astfel de prag nu poate fi decât valoric, revenind legislativului obligația de a-l stabili. CCR sublinieaza că "responsabilitatea de a reglementa (...), în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu", ține (...) de autoritatea legiuitoare primară/delegata (Parlament/Guvern)". 3. Definirea noțiunii de act "Curtea observa că noțiunea de 'act', folosită de legiuitor în cuprinsul reglementării infracțiunii de abuz în serviciu, nu este circumstanțiată
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
de revizuire a funcționării UE să nu se transforme într-un pretext de a împărți statele membre pe categorii și de a promova o integrare în două viteze, așa cum, din păcate, se întâmplă din ce în ce mai des. La baza proiectului european stă principiul de egalitate, ceea ce presupune că orice stat are aceleași drepturi și aceleași obligații. O Europă puternică va trebui să se bazeze pe cooperare și mai ales pe solidaritate, iar orice schimbare în direcția creării unei Europe în două viteze va
Semnal puternic de alarmă de la Bruxelles. Impact hotărâtor pentru România by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102571_a_103863]
-
condiții ale vătămării introduse prin Ordonanță, respectiv certitudinea și efectivitatea, ele sunt, după părerea mea, pur și simplu, superflue... O modificare importantă a infracțiunii, atât în varianta tip, cât și în varianta asimilată, se referă la reducerea cuantumului pedepselor. În principiu, din punct de vedere criminologic, sunt pentru un regim sancționator blând și pentru utilizarea prudentă a pedepsei cu închisoarea în limite ridicate, pentru alte infracțiuni, în afară de cele comise cu violență. Trebuie să atrag totuși atenția că orice modificare (indiferent că
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
Curtea face o puternică pledoarie pentru ca infracțiunea de abuz în serviciu să reprezinte o „ultima ratio" din punct de vedere sancționator, adică să intervină doar atunci când măsurile prevăzute în alte ramuri de drept sunt insuficiente: „Curtea reține că din perspectiva principiului „ultima ratio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală" (pct. 69). Se
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
69). Se mai arată în motivarea deciziei că voința legiuitorului, când a incriminat abuzul în serviciu, nu a fost aceea de a sancționa orice acțiune sau inacțiune, indiferent de gravitatea faptei (pct. 76). „În concluzie, Curtea reține că sarcina aplicării principiului „ultima rațio" revine, pe de o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind abuzul în serviciu
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
În concluzie, Curtea reține că sarcina aplicării principiului „ultima rațio" revine, pe de o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind abuzul în serviciu, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
Comisia de la Veneția (n-am chef să explic ce e asta, dar există google.): "Comisia susține că asemenea prevederi penale generale sunt foarte problematice, atât cu privire la cerințele calitative ale articolului 7 al CEDO, cât și la alte cerințe fundamentale conform principiului suveranității legislative, precum previzibilitatea și acuratețea juridică și susține, de asemenea, că acestea sunt în mod special vulnerabile la manevre politice abuzive (conform Liivik v. Estonia, 25 iunie 2009) [...] 102. Pe această bază, Comisia de la Veneția considera prevederile penale naționale
Profesor din Comisia Kovesi face praf protestele: Ordonanțele sunt bune. Civilii vor să agite masa de IYI (intellectuals yet idiots) by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102608_a_103900]
-
a fost membru al comisiei. A participat și la acțiuni publice, gen activitatea Seriviciului. Mi s-a spus că Ghiță nu a fost ofițer acoperit. - Nu am să fiu în permanență în studiourile TV să discut despre aceste lucruri. - În principiu vorbind, oricine ar putea deține informații care țin de siguranța națională. Ghiță cunoștea anumite informații despre siguranța națională. Nu am verificat ce contracte a încheiat cu SRI. Știu doar ce a scris presa despre acest subiect. Vom analiza. Săptămâna viitoare
Șeful comisiei de control al SRI, declarații de ultimă oră despre Ghiță () [Corola-website/Journalistic/102612_a_103904]
-
nu poate fi amânată și care trebuie temeinic justificate. Însă, aceasta nu poate fi exercitată arbitrar, justificată formal ca un simplu act de putere ce se întemeiază pe dispozițiile constituționale ce permit Guvernului să adopte ordonanțe de urgență. Expresie a principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, proiectele anumitor acte normative, cum sunt și ordonanțele de urgență, trebuie să fie avizate de unele autorități și instituții publice. Astfel, în funcție de obiectul de reglementare, proiectele de lege și propunerile legislative, precum și
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
votat la nivelul PE, un fel de MCV care se va extinde la nivelul tuturor țărilor din UE. Atunci de ce mai este nevoie de acest MCV pentru România? Laurențiu Rebega: Aici, chestiunea e puțin mai complicată. Fundamentul Uniunii Europene este principiul liberei circulații: a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalului. Foarte frumos și nobil, în teorie! Practica, însă, ne omoară! Pentru că libera circulație, ca să fie cu adevărat liberă, ar trebui să fie absolută, să se desfășoare în ambele sensuri. Or, la limită
Laurențiu Rebega, MCV: Politică parșivă de întărâtare. Problema, în cercurile tehnocrate de la Bruxelles by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102611_a_103903]
-
Statutului", conform art. 80 alin.4 din Statutul PRU și pregătirea de către aceasta a unui raport în fața Congresului. În acest sens, Comisia Națională de Etică și Arbitraj trebuie să aibă în vedere art. 10, lit. d din Statut, care prevede principiul programatic al "eradicării corupției", și art. 14, lit. a și lit. f, care prevăd că "nu poate deveni membru al PRU persoana care a fost condamnată penal pentru infracțiuni săvârșite cu intenție", după cum nici cel care "este cercetat penal sau
Moțiune PRU. Bogdan Diaconu, pe făraș în partid by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102615_a_103907]
-
în Constituția României prin două texte fundamentale pe care le-ați nesocotit prin tezele Domniei Voastre. Articolul 124 alineatul (3) consacră: „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii”. Iată cheia independenței! Nu ați rostit nimic ce să amintească de principiul fundamental că judecătorii se supun numai legii. În schimb ați recurs la fraze remanente din tenebrele gândirii bolșevice. Vă spun ca unul care am trăit sub cinci dictaturi. Teze ca „întregul aparat de stat, toate instituțiile statului (...) să se implice
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
cu o mașinărie în care justiția era și ea o „pârghie”. Într-un stat de drept, independența justiției nu presupune ca instituțiile celelalte „să se implice” în treburile instanțelor, ci să nu se implice. Obligă la această abținere un alt principiu fundamental, consacrat prin articolul 1 alineatul (4) din Constituția României, pe care de asemeni l-ați ignorat: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor- legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Separație și echilibru atât prevede Constituția, Domnule
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
celelalte „să se implice” în treburile instanțelor, ci să nu se implice. Obligă la această abținere un alt principiu fundamental, consacrat prin articolul 1 alineatul (4) din Constituția României, pe care de asemeni l-ați ignorat: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor- legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Separație și echilibru atât prevede Constituția, Domnule Președinte! Nu „o colaborare loială cu toate instituțiile și autoritățile statului”! Sintagma „colaborare loială” e uzitată mai mult de Serviciile secrete (S.I.E.
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
”Prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat
Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
-
executivă și judecătorească) și a constatat următoarele: 1. Lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție referitoare la ocuparea funcțiilor și demnităților publice "în condițiile legii"; 2. Lipsa de previzibilitate a sintagmei "nu au suferit condamnări
Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]