10,571 matches
-
liturgic format din două arce de metal prețios unite în partea de sus, deasupra lor fiind crucea. Acestea fac o mică boltă peste Agneț și peste părticele pentru a le proteja atunci când Discul este acoperit cu procovățul, o bucată de țesătură imprimată sau brodată. Când preotul acoperă cinstitele daruri la Proscomidie, atunci el tămâiază mai întâi steluța, și apoi o pune pe sfântul disc (în așa fel încât să nu atingă nici miridele, nici Agnețul) zicând cuvintele: „Și venind steaua, a
Steluță () [Corola-website/Science/315667_a_316996]
-
secolului al XV-lea și până în secolul al XVII-lea. În morminte s-a găsit un inventar arheologic format din monede de argint și de cupru, un inel de cupru, nasturi globulari de argint aurit și de aramă, fragmente de țesături cu fir de argint aurit. În două morminte s-au găsit groși din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și Iliaș I (1432-1433, 1435-1436, 1436-1442); din alte morminte provin dinari din Ungaria, din Imperiul Romano-German sau șilingi din Polonia
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
spada, cât și floreta () sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, ci include șpatul. Este acoperită de un "lamé" (sau vestă electrică), confecționat din țesătură conductivă. Floreta este dezvoltată din armele de antrenament ale sfârșitului secolului al XVI-lea în Franța și Italia, cu vârf bont sau pliat, protejat cu o bucată de pânză („butonul”): fiindcă masca de scrimă nu exista încă, contraatacurile și loviturile
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
sec.al 9-lea s-a reluat comerțul mediteraneean, în special cu Italia, comerț ce fusese aproape abandonat de un secol și jumătate. Criza a fost evitată, iar industria de lux a căpătat un avânt considerabil între sec. 9-11. Fabricarea țesăturilor de in, a fost reluată pe baze noi, dupăocuparea Egiptului de către arabi. Industria de mătase, foarte dezvoltată în imperiu, a prosperat și ea. Obiecte de metal din Antiohia și Constantinopol, bătute cu pietre prețioase și emailuri au fost găsite până în
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
imprimeul au ceva esențial în comun: firul natural-vegetal sau animalier și artificial; de aici și denumirea de arte ale firului. Dacă broderia și, mai ales, imprimeul pe suport textil nu s-au ivit în mod exclusiv din nevoi practice vitale, țesătura își are originea în preistorie. Pentru a îmbrăca și proteja atât corpul cât și spațiul de locuit împotriva modificărilor climei și, implicit, ale mediului ambiant, omul a învățat - descoperind unele sugestii în natură - să împletească fibre din coaja copacilor și
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
de țesut” și a metodei de a încrucișa, de a țese fire - diverse acoperăminte, mai ales pentru pereți și pardoseli (pentru că aceste zone să fie mai călduroase, mai prietenoase, să inducă echilibru spațial și plăcere vizual-tactilă. Această metodă a perpetuat țesătura în 2 fețe și foarte diversă ca posibilități de expresie. Ea stă la baza multor soluții și invenții ornamentale și figurale, de cromatică și de tehnică inedită, moderne, în care să combine fire de lână, nailon, paie, rafie, talaș, sfoară
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
de aceea tehnica străveche a împletitului, pe scurt în 2 operații manuale: Urzeala are rol de armătură și e acoperită în întregime de firele colorate ale bătăturii care formează decorul ornamental sau figural. Firele bătelii nu traversează obligatoriu toată lățimea țesăturii. De asemenea, în băteală și în urzeală se introduce fire de grosimi și origini diverse (cânepă, mătase) pentru a se obține zone cu facturi diverse. Este de asemenea important ca distanța dintre fire și grosimea firului de lână sau de
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
necesitatea de a completa și îmbunătăți ambientul interior cu draperii, perdele, husă de mobile etc. dar și învelișurile corpului, mai cu seamă cele legate de modă. Se practică modalități precum: Între procedeele de imprimare de pânză, în genere pe o țesătură, istoria artelor vizuale a identificat un relativ simplu: cei ce vopsesc batiostele cu desen alb pe fond albastru, numite <după model indian>, au planșete gravate în lemn; ei acoperă planșetele cu ceară dizolvată în esența de terebentină, întind țesătura deasupra
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
o țesătură, istoria artelor vizuale a identificat un relativ simplu: cei ce vopsesc batiostele cu desen alb pe fond albastru, numite <după model indian>, au planșete gravate în lemn; ei acoperă planșetele cu ceară dizolvată în esența de terebentină, întind țesătura deasupra și o presează; țesătura prinde soluția de ceară aflată pe desen; vopsitorii o aruncă într-un hârdău și o vopsesc la rece; vopseaua prinde în toate părțile care nu sunt apărate de ceară; ceara se desprinde la fiert, plutește
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
a identificat un relativ simplu: cei ce vopsesc batiostele cu desen alb pe fond albastru, numite <după model indian>, au planșete gravate în lemn; ei acoperă planșetele cu ceară dizolvată în esența de terebentină, întind țesătura deasupra și o presează; țesătura prinde soluția de ceară aflată pe desen; vopsitorii o aruncă într-un hârdău și o vopsesc la rece; vopseaua prinde în toate părțile care nu sunt apărate de ceară; ceara se desprinde la fiert, plutește la suprafață și vopsitorii o
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
considerată o mare onoare. Guanșii se hrăneau mai ales cu "gofiu", un fel de cașă de orz, grâu și rizomi de ferigi la care adăugau lapte de capră, fructe, muguri, rareori pește sau carne (tot de capră). Se îmbrăcau în țesături rudimentare sau în piei de capre, cu care erau și inhumați sau depuși în peșterile mortuare unde s-au mumificat. Din și cu lemn, pietre și cochilii, meșteșugeau mobilă și bijuterii. Cunoșteau olăritul și ceramica, preferând culorile negru și roșu
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
industrial" reprezintă aspectul exterior al unui produs sau a unei părți a acestuia, redat în două dimensiuni și rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, textură, ornamentații și culori. Prin "desen" se înțeleg, de asemenea, motivele prezentate pe țesături, hârtie, porțelan etc. Pentru obținerea protecției desenului industrial este necesară (în România) înregistrarea la OSIM care eliberează un titlu de protecție denumit Certificat de Înregistrare a Desenului. "Mărci comerciale". O marcă comercială (de fabrică, de serviciu) este un semn distinctiv
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
de lucru manual, cu baza la Hampton Court Palace. Aplicațiile de pe corsetul de dantelă au detaliat un: trandafir (simbolizând Anglia), ciulin (Scoția), narcisă (Țara Galilor) și trifoi (Irlanda). Trena rochiei a măsurat 2,70 m și împreună cu dantela și toate celelalte țesături utilizate în crearea rochiei au fost achiziționate de la companii britanice. Nasturii din spatele rochiei au fost acoperiți cu organza. Lucrătorii care au cusut rochia s-au spălat pe mâini la intervale de 30 de minute pentru a nu murdări materialul, iar
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton () [Corola-website/Science/321232_a_322561]
-
care nu se locuia în mod curent, destinată doar oaspeților "de vază", care era adevăratul muzeu de artă populară. Aici gospodina expunea atât pe pereți cât și pe patul "gătat" de sărbătoare tot ce avea mai de preț la capitolul țesături și nu numai: În satul tradițional care a existat până la mijlocul secolului al XX-lea, după opinia lui C.Lupea, și-au desfășurat activitatea numeroși meșteșugari locali. Prin activitatea lor, practicată în majoritatea cazurilor în „golurile” muncilor agricole, ei satisfăceau
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. În perioadele de pauză dintre muncile agricole cum erau: „pusul”, „culesul”, „sapa” și „secera”, femeile confecționau din cânepă și mai rar din in, țesături subțiri pentru uzul gospodăresc sau pânze pentru port și pentru împodobirea interiorului casei. Țesăturile mai groase se făceau de obicei din lână. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea au apărut în sat fibrele textile noi din bumbac sau cum li
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
căutate ca atare. În perioadele de pauză dintre muncile agricole cum erau: „pusul”, „culesul”, „sapa” și „secera”, femeile confecționau din cânepă și mai rar din in, țesături subțiri pentru uzul gospodăresc sau pânze pentru port și pentru împodobirea interiorului casei. Țesăturile mai groase se făceau de obicei din lână. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea au apărut în sat fibrele textile noi din bumbac sau cum li se spuneau în sat: „arniciul”, „mulineul” sau „haida”. În plus, acestuia, i s-au
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
confecționarea băierilor pentru desagi sau la opinci, înlocuind „nojițele". Industria textilă tradițională a intrat intr-un declin lent începând din deceniul IV al secolului al XX-lea, o dată cu pătrunderea în sat a fibrelor industriale de factură urbana precum și a unor țesături cum au fost: postavul, „satinul”, catifeaua, „giolgiul”, etc. Monografii: Arhive:
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
dintr-o istorie a neamului atât de generoasă în a furniza scriitorilor subiecte care să intereseze și a căror tratare se dovedește fructuoasă.. În acest context general, scrisul lui Dumitru Munteanu se particularizează printr-o sobrietate și concizie, printr-o țesătură care îmbină, cu pricepere și profesionalism, documentarea riguroasă, relația interumană și, ceea ce este demn de menționat, sublinierea intrisecă a semnificației acțiunilor eroilor într-un timp ale cărui perspective sunt încă largi pentru prezentul acestora. Dumitru Munteanu șterge praful de pe manuscrisele
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
pentru lungi perioade de timp. Edwin Link a conceput împreună cu U.S.Navy o nouă cameră submersibilă numită SPID (Submerged Portable Inflatable Dwelling-locuință submarină portabilă pneumatică). Avea forma unei bule de gaz, confecționată din neopren ranforsat având mai multe straturi de țesături din nylon, o lungime de 2 m și un diametru de 1,2 metri. Cilindrul SDC era utilizat pentru a readuce scafandrul la suprafață sub presiune și de asemeni ca mijloc de securitate sub apă, având posibilitatea de a fi
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
transliterări, printre care Müneĝĝimbași, Muneccim Bași, Münejjim-bași, Müneddzsimbasi și altele. În literatura turcă este cunoscut și sub numele Ahmed Lütfullah. Ahmed Dede s-a născut în 1631 la Salonic (azi Thessaloniki, Grecia). Tatăl său, Karaman Ereğlisinden Lütfullah, era negustor de țesături. Ahmede Dede a refuzat să continue comerțul tatălui său și, împotriva dorințelor acestuia, a decis să-și desăvârșească educația. El a studiat timp de 15 ani cu dervișii Mevlevi, întâi la Salonic și, începând din 1654, cu cei de la Galata
Ahmed Dede Müneccimbaşı () [Corola-website/Science/317375_a_318704]
-
noaptea chiar înainte de ultima năpârlire și devine adult înaripat. Adultul de dragonfly trăiește de la una la două luni în regiunile temperate și până la un an la tropice. Libelula damselfly trăiește până la 43 de săptămâni. Libelulele ambelor ordine sunt importante în țesătura trofică a râurilor, lacurilor și bălților . Nimfele de libelulă se hrănesc în mod normal cu nevertebrate, alte libelule iar unele specii pot mânca uneori peștișori sau mormoloci. Ele au o buză inferioară mobilă (labium, numită și ,the mask"), înzestrată la
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
anii 1735-1745, la atelierele din Beauvais, se vor realiza trei cicluri după proiectele artistului: unul intitulat "Jocuri italiene", cel de-al doilea este bazat pe modele chinezești, iar cel de-al treilea inspirat din legende privind personajul mitologic, "Psyché". Aceste țesături se numără printre cele mai frumoase "goblenuri" din secolul al XVIII-lea, atât sub aspectul bogăției elementelor, cât și al tonalităților cromatice sau al ritmului plin de efect al formelor compuse din mii de detalii. În calitate de membru al Academiei, Boucher
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
mari pentru "goblenuri" ("Răsăritul soarelui" și "Apusul soarelui") și decorarea plafonului cabinetului Consiliului de Administrație. Apoi îi încredințează decorarea apartamentelor sale de la Bellevue și Crécy. Tot datorită ei, Boucher este numit în anul 1755 director artistic al celebrelor ateliere de țesături pariziene "Gobelins" (de unde provine numele renumitelor tapiserii). În același timp desenează multe motive ornamentale pe bibelouri de porțelan neemailate, produse de manufacturile de la Sèvres. Începând din anul 1759, comentariile criticilor devin mai aspre. Cele mai înverșunate atacuri provin din partea filosofului
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
cramă cu mese și laițe cu obiecte din lemn și ceramică. La etajul clădirii sunt expuse piese importante de etnografie și artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
familii de bază și a unei familii ajutătoare. ● Rama de ventilație asigură în timpul transportului o aerisire suficientă pentru familia de albine și în același timp nu permite ieșirea albinelor din stup. Pentru aceasta pe un cadru de lemn este fixată țesătura din sârmă zincată. Pe laturile longitudinale sunt montate două șipci de lemn cu secțiunea de 50 x 35 cm ale căror capete au câte o tăietură de 20 mm în care se fixează capacul. Între capac și cadrul pe care
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]