19,920 matches
-
fost remaniat pledează faptul că una dintre primele misiuni ale Serviciului Român de Informații (creat în martie 1990, dar fiind, de fapt, Securitatea renăscută) a fost să îi furnizeze lui Ion Iliescu dosarele românilor din exil care coagulaseră în opoziție, acuzând regimul Iliescu de neocomunism. Apoi, alegerile din 20 mai au impus în mod legal echipa pro-Gorbaciov și anticeaușistă a FSN-ului. Iar Radu Portocală conchide amar: „Pentru prima oară în istorie, stăpânirea sovietică asupra unei țări este validată prin plebiscit
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
politică ce acționa împotriva populației. El apără serviciile de spionaj și contraspionaj, considerându-le a fi marcate de patriotism, în schimb îl critică pe Ion Mihai Pacepa, pe care îl califică drept trădător. Filip Teodorescu a fost unul dintre principalii acuzați în Procesul de la Timișoara, unde s-a și făcut remarcat pentru luările sale de cuvânt. Teza lui este aceea că evenimentele din decembrie 1989 (în ce-l privește, se limitează doar la cazul Timișoarei) au fost pregătite din timp în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
definitiv revolta concretă a populației, dar contestă începuturile revoltei de la Timișoara, precum și perioada de după 22 decembrie, când s-a manifestat un „haos regizat”, populația devenind masă de manevră. Lászlo Tökes este considerat cu precădere un pion infiltrat, iar Armata este acuzată nu numai că a tras în popor, dar și că a acceptat să facă jocul complotului extern (de aceea, Stoian constestă calitatea de erou a generalului Vasile Milea sau acuză direct zelul în reprimare al generalului Ștefan Gușe; dacă Armata
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
este considerat cu precădere un pion infiltrat, iar Armata este acuzată nu numai că a tras în popor, dar și că a acceptat să facă jocul complotului extern (de aceea, Stoian constestă calitatea de erou a generalului Vasile Milea sau acuză direct zelul în reprimare al generalului Ștefan Gușe; dacă Armata a avut victime după 22 decembrie, acest lucru s-ar datora unor erori și neglijențe, comandanții militari fiind manipulatori ai evenimentelor). Securitatea este singurul organism pe care Ilie Stoian îl
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
oamenii-cheie, cel puțin pentru perioada 22-23 decembrie, la pupitrul „revoluției” în desfășurare; la fel, rolul lui Virgil Măgureanu. Ceea ce indică faptul că Alexandru Saucă are interesul să spele, prin teza sa, imaginea Securității (instituție „patrioată”, a „bunilor români”, se subînțelege), acuzând excesiv agenții români pro-moscoviți care ar fi fost implicați în decembie 1989: nu se pune problema ca aceștia să nu fi existat, dar este bătător la ochi felul în care, prin acuzarea lor maximală, Securitatea este deculpabilizată de orice posibil
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
implicați în decembrie 1989. În mod previzibil, având în vedere coperta pe care am descris-o, cartea susține ideea că în 1989 România a fost victima unui complot internațional (al Francmasoneriei și al Comunismului, precizează în prefață G.D. Iscru!). Sunt acuzați ca participanți la „ocultă” diferiți actanți precum: 1. „trădătorii” evrei Silviu Brucan și Petre Roman (lucrarea este și antisemită); 2. gruparea condusă de Ion Iliescu, aservită Moscovei și creatoare a unei noi nomenclaturi; 3. Dumitru Mazilu, considerat trădător de țară
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ce țară ar fi dirijat agresiunea parapsihologică împotriva României, Teodor Filip incriminează voalat Uniunea Sovietică, care avea în dotare astfel de arme redutabile, de care militarii români nu aveau cunoștință. A doua carte a lui Teodor Filip (Secretele USLA, 1999) acuză implicarea în decembrie 1989 a unor forțe oculte și străine care au avut un interes special să sacrifice militari și ofițeri USLA, proiectând în aceștia niște teroriști (întrucât respectivii reprezentau partida națională). Invazia străină programată, cum o numește Filip, a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
tenebroase”, care au vandalizat magazine și instituții - în această etapă, consideră Coman, cei care au tras asupra populației ar fi fost comandouri de transfugi maghiari (vina pentru cei morți la Timișoara purtând-o, prin urmare, Ungaria, chiar dacă Ion Coman nu acuză în mod limpede și nu rostește numele țării respective); 2. a doua etapă (19-22 decembrie) a fost dominată de demonstrațiile pașnice împotriva regimului, revoluția surclasând provocările începutului revoltei. Pentru Ion Coman, Armata este instituția vinovată de represiune (pe lângă comandourile de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru a se deculpabiliza pentru că a fost unul dintre liderii represiunii de la Timișoara. * Dacă, în 1999, Constantin Sava și Constantin Monac au publicat o carte (Adevăr despre decembrie 1989. Conspirație, diversiune, revoluție...) în care, bazându-se pe Arhivele Armatei, au acuzat un complot extern împotriva României, complot pe care s-a grefat o revoluție (deși orientarea celor doi autori era spre teza conspirației, totuși ei au optat în cele din urmă pentru o teorie hibridă asupra evenimentelor din decembrie 1989, dar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
către Ministerul Afacerilor Externe sau care au constituit informări, note și rapoarte ale Departamentului Securității Statului. Aceste documente indică preocuparea aparte a Ungariei și a Uniunii Sovietice față de România, autorii considerând cele două țări ca având o poziție antiromânească și acuzând indirect implicarea acestora în decembrie 1989. Este pusă pe tapet și întâlnirea sovieto-americană de la Malta. Respectivele documente nu sunt comentate, ci doar transcrise, autorii mizând, probabil, pe faptul că ele reprezintă în sine niște probe ale complotului. Câteva mostre: în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
decembrie 1989, stenograma teleconferințelor lui Ceaușescu din 20 și 21 decembrie 1989, cuvântarea lui Ceaușescu la posturile de radio și televiziune din 20 decembrie, decretul prezidențial cu privire la instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării - în toate aceste documente, Ceaușescu acuză „cercurile revanșarde, revizioniste, imperialiste, iredentiste, șoviniste”, agenți (agenturi) „atât din răsărit cât și din apus”, „serviciile de spionaj străine”, „acțiunile grupurilor antinaționale, teroriste”, țările indicate ca vinovate fiind Ungaria, URSS și SUA. Este amintit și fratele dictatorului, Ilie Ceaușescu, întrucât
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
adică pe cei care au dat lovitura de stat, se subînțelege, și care pentru cuplul Ceaușescu erau complotiști și trădători. În concluzie, la proces, Nicolae Ceaușescu renunță parțial la teoria complotului extern, pentru a se fixa pe ideea complotului intern, acuzând o lovitură de stat și indicându-l voalat pe Ion Iliescu și grupul său proaspăt instalat la putere (Virgil Măgureanu), dar și pe unii foști demnitari ceaușiști precum generalul Victor Athanasie Stănculescu. Unele voci au creditat ideea că dictatorul ar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care a permis ca mitingul din 21 decembrie de la București să degenereze într-o critică la adresa regimului, filmată pentru toată țara; 3. Securitatea nu numai că nu a asigurat fuga cuplului Ceaușescu, dar l-a abandonat în mod vizibil. Ziaristul acuză procesul stalinist al cuplului Ceaușescu, considerându-l a fi un asasinat, o mascaradă, o parodie de proces. De asemenea, îi acuză pe noii patroni ai Puterii ca fiind formați riguros în stalinism (Silviu Brucan, Ion Iliescu), considerând că evenimentele din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
3. Securitatea nu numai că nu a asigurat fuga cuplului Ceaușescu, dar l-a abandonat în mod vizibil. Ziaristul acuză procesul stalinist al cuplului Ceaușescu, considerându-l a fi un asasinat, o mascaradă, o parodie de proces. De asemenea, îi acuză pe noii patroni ai Puterii ca fiind formați riguros în stalinism (Silviu Brucan, Ion Iliescu), considerând că evenimentele din decembrie 1989 au fost dirijate de un grup de apparatciki comuniști reciclați. Dar ceea ce-l indignează în mod deosebit sunt intoxicările
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Mommerency. Maesschalk consideră că postul de radio „Europa Liberă” este cel care a manipulat opinia internațională asupra presupusului măcel de la Timișoara, într-o operațiune de intoxicare de anvergură. Ramonet afirmă că așa-numitul masacru de la Timișoara (a cărui regie o acuză) constituie „cea mai mare păcăleală de la inventarea televiziunii” (p. 50), o manipulare grosieră, care a catalizat o isterie colectivă. Mommerency incriminează, la rândul său, ororile confecționate ale gropilor comune de la Timișoara, pe care le cataloghează a fi „simbolul celei mai
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
manipulare grosieră, care a catalizat o isterie colectivă. Mommerency incriminează, la rândul său, ororile confecționate ale gropilor comune de la Timișoara, pe care le cataloghează a fi „simbolul celei mai mari minciuni mediatice din întreaga istorie a televiziunii” (p. 60). El acuză chiar un complot care avea nevoie de minciună pentru a face credibilă revoluția. Nici unul dintre cei trei ziariști nu își pune problema că, o dată cu opinia internațională, românii înșiși au fost, în marea lor majoritate, intoxicați cu informații false. * Elisabeth Spencer
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
celor audiați, mulți dintre aceștia mințind în mod deliberat: „Teama de consecințe i-a făcut pe unii dintre cei audiați să ascundă adevărul sau să declare ceea ce aveau de spus numai în cadrul unor discuții particulare” (p. 8). Șerban Săndulescu îl acuză în special pe senatorul - la acea vreme - Sergiu Nicolaescu (acesta a prezentat ultimul raport al comisiei) ca fiind autorul unei „superproducții cinematografice” a revoluției române. Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989 a fost preocupată de cinci chestiuni principale
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ambasador în Turcia). Liderii militari și cei civili ar fi pregătit, astfel, două lovituri de stat, una în 1984, alta în 1987, dar amândouă au fost dejucate. În depoziția sa, fostul comandor Radu Nicolae indică varianta pucistă a triunghiului Iliescu-Militaru-Măgureanu, acuzând în special manipularea pe care aceștia au izbutit-o cu ajutorul televiziunii, unde a avut loc un spectacol de „circ și teatru”, cu „actori”, „regizori”, „scenografi”, „sforari”, „dorobanți”, fabricanți și făcători de revoluție (p. 113). Lovitura militară, așa cum fusese gândită inițial
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și execuția cuplului Ceaușescu sunt considerate un asasinat politic, cei care au luat decizia execuției fiind toți membri de bază ai grupului condus de Ion Iliescu (adică, alături de liderul menționat, Silviu Brucan, Petre Roman, Victor Athanasie Stănculescu, Gelu Voican-Voiculescu). Este acuzat în special Ion Iliescu, întrucât acesta, nefiind președintele statului și nici al noului organism de conducere, la acea vreme, nu avea dreptul să dispună constituirea unui tribunal militar extraordinar, cel puțin nu în baza Constituției comuniste; iar dacă nu s-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în decembrie 1989. La un moment dat, autorul afirmă că Securitatea putea fi și o apărătoare a intereselor naționale, dar că, după puci, ea a fost marginalizată și obstrucționată de echipa pro-sovietică a lui Ion Iliescu! * Ziarista austriacă Antonia Rados acuză fățiș și amănunțit - în cartea sa Complotul Securității. Revoluția trădată din România (1999) - o conspirație internă patronată de fostul organ de represiune din România comunistă. Mai întâi critică manipularea mediatică a Occidentului de către Securitate, care a oferit Vestului un „spectacol
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
unic” (p. 22); în afara acestora, în paralel funcționa o facțiune anticeaușistă formată din ofițeri de securitate, care s-ar fi organizat într-un grup numit Frontul Salvării Naționale (FSN), ce a trimis în Occident o scrisoare în care Ceaușescu era acuzat de cultul personalității, clamându-se, prin urmare, schimbarea dictatorului. Tot în paralel cu aceste grupuri, câțiva ziariști de la România liberă au hotărât să tipărească manifeste anticeaușiste, ei contactându-l pe Ion Iliescu (afirmă ziarista) care, însă, a refuzat să se implice
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de tip marionetă, el fiind asistat de reprezentanți ai complotiștilor (Virgil Măgureanu, Victor Athanasie Stănculescu, Gelu Voican-Voiculescu). Antonia Rados insistă asupra faptului că, la proces, Ceaușescu îl întrerupe pe procuror, considerându-se a fi victima unei lovituri de stat și acuzându-i pe judecătorii săi că sunt conspiraționiști. După proces și după execuția lui Ceaușescu, conjurații își împart funcțiile în stat și se pregătesc pentru alegerile pe care le vor instrumenta pentru a fi câștigate de FSN. La trei luni de la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru a fi câștigate de FSN. La trei luni de la presupusa revoluție va fi creat Serviciul Român de Informații, considerat de Antonia Rados a fi Securitatea rebotezată și reorganizată. Cu ajutorul SRI, opoziția este demonizată, iar anticomuniștii ieșiți în stradă, care acuzau noul regim de neocomunism, sunt insultați și maltratați: mineriadele din 1990, mai cu seamă cea din iunie, pledează în favoarea ideii că Securitatea ajunsese să controleze din nou România. Demonstrația minuțioasă a Antoniei Rados pierde totuși din vedere câteva lucruri: în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
capturați în 22 decembrie, dar anunțul prinderii lor s-a făcut cu o zi întârziere, ca și cum „cineva” ar fi avut interesul să mențină o stare de incertitudine în rândul populației; deși acel „cineva” rămâne confuz, este limpede că Iulian Vlad acuză, de fapt, noua Putere instalată în 22 decembrie, respectiv grupul condus de Ion Iliescu (deși fostul șef al Securității nu a creditat o conspirație internă, ci doar un complot extern care a stimulat, dar a și profitat de revoluția română
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Apărării Naționale, acesta concentrase atâta putere în mâinile sale și avansase atâția ofițeri care îi erau loiali în mod special, încât ar fi putut oricând să dea o lovitură de stat. Dumitru Mazilu (Revoluția furată. Memoriu pentru țara mea, 1991) acuză în cartea sa confiscarea revoluției române, căreia i-au fost deturnate „sensurile și orientările”, precizează autorul. Mazilu a făcut parte din echipa Iliescu, dar a fost înlăturat destul de repede, în prima jumătate a lunii ianuarie 1990, după ce și-a manifestat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]