10,793 matches
-
victorii, o marcă a cuceririi și a dominației"2. Roger Chartier înfățișează această relație folosind o formulă valabilă pentru toată istoria urbană: "Relațiile sociopolitice s-au tradus în pietre, iar spațiile urbane nu au sens decât prin încărcăturile funcționale sau afective cu care acestea au fost învestite"3. Puterea este o dimensiune constitutivă a orașelor. Creațiile urbane medievale (secolele XI-XIII) poartă marca puterilor laice sau ecleziastice care le-au inițiat sau încadrat. Deja, în amonte, declinul orașelor occidentale din secolul al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și de G.W.Allport, sub denumirea de "autonomie funcțională", concept utilizat astăzi în mod curent. De altfel, gîndirea psihologului Allport se mai întîlnește cu ceea alui Höffding și sub alte raporturi atît în ideea directoare că "Procesele cognivive și afective ale personalității fuzionează într-o tendință integrală", cît și în opiniile despre fenomenul humoristic. Relev, astfel, adevărul că simțul humorului "este capacitatea de a rîde de lucrurile pe care cineva le iubește (inclusiv, desigue, propria persoană și tot ce ține
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de educație a părinților, faptul că unele comportamente ale părinților pot fi favorizabile prin dialog cu școala.” Educația copiilor în familia contemporană nu se mai poate face empiric, după modelul exclusiv al tradiției, sau din instinct, ca act de competență afectivă. Dacă aspirăm cu adevărat la o societate emancipată material, social și spiritual, rolurile parentale trebuie să fie și ele conștiente, raționale și calificate.
Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă, Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1387]
-
un salt și o restructurare. De aceea, prin persoană și personalitate nu înțelegem numai conținutul conștiinței de sine și imaginea Eului în conștiința altuia, ci întreaga ființă umană, adică, asa cum precizau Sheldon și Allport, organizarea dinamică a aspectelor cognitive, afective, conative, fiziologice și morfologice ale individului. Personalitatea este o persoană în devenire. Este un mod de a fi al persoanei, orice persoană avându-și personalitatea sa; este modelul la care se raportează persoana, sistemul în funcțiune prin care se manifestă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
controlează în primul rând constituția somatică, tipul de sistem nervos, predispozițiile native care stau la baza aptitudinilor și a altor însusiri). Condițiile interne de natură biologică definesc individul. b. Psihologică (se referă la formațiunile psihice structurate în procesul dezvoltării - cognitive, afective, motivaționale, energizoare, aptitudinale și atitudinale -, ce s-au constituit datorită interacțiunii dintre factorii interni și condițiile externe, prin interiorizarea unor date externe). Condițiile interne de natură psihologică - însușirile psihice - sunt formațiuni sintetice rezultând din condensarea diverselor funcții și procese psihice
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cel mai redus registru de multilateralitate; - dimensiunile senzoriale (capacitatea de discriminare a înălțimilor, auzul absolut, simțul ritmului, memoria tonală) și cele motrice (în special pentru dirijori și instrumentiști) sunt extrem de importante; - abilitățile intelectuale importante sunt: inteligența, imaginația, memoria auditivă); - aspecte afective implicate în muzică: sensibilitate și profunzime în trăiri; - trăsături motivaționale: perseverență, dăruire. 3. Creativitatea din artele plastice (grafică, pictură, sculptură) Prin artele plastice se încearcă o reconstruire a realității prin intermediul personalității creatorului, evocarea se realizează direct, nemijlocit. Indicatorii precocității în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
simțul luminii și al culorii, simțul proporției, al ritmului, al formei și volumului; - abilitățile motrice: dexteritatea manuală, bună coordonare a văzului și auzului, precizie și rapiditate în mișcările mâinii; - abilitățile intelectuale: coeficientul de inteligență cel puțin mediu, imaginație bogată; - însușiri afective, motivaționale și caracteriale: pasiune față de artă, sensibilitate, perseverență și putere de muncă. 4. Creativitatea scenică sau actoricească implică o armonie, o îmbinare între arta cuvântului și pantomimă, așa cum spunea Caragiale despre actor că este instrument, dar și instrumentist în arta
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Creativitatea scenică sau actoricească implică o armonie, o îmbinare între arta cuvântului și pantomimă, așa cum spunea Caragiale despre actor că este instrument, dar și instrumentist în arta teatrală. Creativitatea actoricească dispune de trei dimensiuni majore implicate în procesul creator - cognitivă, afectivă și expresivă. La rândul său, Gh. Neacșu a identificat doi parametri care au relevanță pentru talentul actoricesc, capacitatea de transpunere și capacitatea de expresie. Sintetizând contribuția cercetărilor de specialitate, Gh. Neacșu prezintă principalele calități ale actorilor: - cultură generală vastă și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
forțele latente, depozitate în inconștient. Sugestopedia se întemeiază pe trei principii fundamentale: 1. cultivarea bucuriei și absența tensiunii în procesul didactic; 2. realizarea unei cooperări fructuoase între conștient - inconștient, ceea ce presupune valorificarea ființei umane în integralitatea potențelor sale (raționale și afective), ceea ce duce la reabilitarea funcțiilor neglijate ale emisferei drepte; 3. interacțiunea sugestivă, ce postulează ca învățarea să se realizeze totdeauna la nivelul rezervelor personalității; între profesor și elev trebuie să se instituie raporturi de confidență și respect mutual, cu înlăturarea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
indiferent de ce informație este vorba. Stilul cognitiv reflectă modul specific în care se exprimă o anumită capacitate de a gândi, inteligența sau creativitatea, și este consecința influențelor exercitate de experiența personală, prin educație. Stilul de muncă intelectuală formează, alături de stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității umane, dar stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului cognitiv
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Progresul poate fi obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile sunt condiționate și de activitate. 2. Tipul volitiv dispune de un fond energetic ridicat, dar energia este cheltuită în mod neproductiv, întrucât este dezvoltată latura motivațional afectivă în detrimentul celei asociativ combinatorii; aceste persoane lucrează bine după indicațiile date de cineva, fiind potrivite pentru activități de execuție. 3. Tipul cumulativ este persoana ce dispune de variate cunoștințe din multe domenii ale cunoașterii, dar nu are capacitatea de a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Gordon studiază dinamica creativității de grup; Gordon, care pune la punct grupele creative, denumite grupe de sinectică, selecționând participanții pe baza a 8 criterii care se constituie ca dimensiuni de personalitate: aptitudine metaforică, disponibilitate, coordonare kinestezică, gustul pentru risc, maturitate afectivă, aptitudinea de a generaliza, aptitudinea de a se angaja indiferent de poziția socială; Thurstone, care se referă în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament inductiv, aptitudine receptivă față de ideile noi. J. Mac
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creativitatea: - aptitudini intelectuale și talente peste medie, generale (verbale, numerice, spațiale) și speciale (pentru anumite obiecte de învățământ) și care presupun o bună capacitate de operare cu informațiile, și mai bună adaptare la situațiile atipice, prin folosirea acestor informații; - latura afectiv motivațională a intereselor interne, orientarea spre cunoașterea și rezolvarea problemelor în sens larg (perseverența, încrederea în sine); - creativitatea este elementul definitoriu pentru modul de utilizare al potențialului intelectual și motivației. Evident, copiii supradotați, cei talentați își vor dezvolta și valorifica
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
jocului de baschet la nivel de competiții oficiale. Prin observațiile psihopedagogice efectuate în lecțiile de educație fizică, în competițiile din aceste lecții și din afara lor, în timpul liber, profesorul va stabili dacă posibilii selecționabili pentru echipa reprezentativă dau dovadă de: - echilibru afectiv; - capacitate de analiză rapidă a situațiilor; - putere de concentrare a atenției; - combativitate, perseverență, inițiativă; - spirit de observație, luciditate în situații critice, capacitate de anticipare; - comportament cinstit față de colegi și de adversari; - implicare afectivă în activitatea echipei, colaborare, întrajutorare. Caracterul obiectiv
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
pentru echipa reprezentativă dau dovadă de: - echilibru afectiv; - capacitate de analiză rapidă a situațiilor; - putere de concentrare a atenției; - combativitate, perseverență, inițiativă; - spirit de observație, luciditate în situații critice, capacitate de anticipare; - comportament cinstit față de colegi și de adversari; - implicare afectivă în activitatea echipei, colaborare, întrajutorare. Caracterul obiectiv al activității de selecție este asigurat de modul în care se realizează în concordanță cu o serie de CERINȚE dintre » 9 care cele mai importantă este asigurarea concordanței dintre modelul selecției și modelul
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
cantitative pe fondul preocupărilor calitative, profesorul întreprinde demersuri metodico - organizatorice eșalonate astfel: a) în prima etapă va urmări, din exterior, talia și aptitudinile psiho - motrice ale elevilor; b) în a doua etapă va urmări și evalua calitățile intelectuale și particularitățile afective și volitive; c) în cea de a treia etapă vor fi ierarhizate valorile individuale. Toate aceste trei etape se interpătrund, depistarea recrutarea elevilor talentați care corespund celor mai multe criterii și cerințe făcându-se în cadrul competițiilor din modulele lecțiilor de educație fizică
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
se solicită mai multe capacități și aptitudini ale elevilor. Din aceste cauze, “aproape toate programele noi de învățămînt pentru predarea științelor exacte... au adoptat metode de învățare multisenzoriale” îJ. R. Davits), fapt ce permite realizarea cu succes a obiectivelor cognitive, afective și motorii. Experimentele efectuate în mod direct de către elevi îi transformă pe aceștia în subiecți activi, astfel, prin participare activă se memorează 90% din ceea ce se face! 6 “Elevul se dezvoltă prin exercițiile pe care le face, și nu prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de artificialitate a ansamblului și de precaritate a invenției epice se instalează temeinic. Declarat autobiografic, romanul Din neagra țărănie este totuși mai bine realizat, întrunind în egală măsură calitățile și defectele scrierilor lui I. Funcționează adecvat, în acest caz, memoria afectivă, prin intermediul căreia pare că ia ființă o lume. Autenticitatea se revendică dintr-un fel special de a fi al percepției infantile, bazat pe o înregistrare fragmentară, dar care se dovedește coerentă în cele din urmă. Naratorul are ambiția reconstituirii, detaliul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
lucide trăirile erotice, dramele cunoașterii. Un farmec aparte îl au scrierile memorialistice. În Planeta părăsită (1970) domină amintirile copilăriei, încadrată în universul miraculos al vârstei. O secțiune distinctă în sumar o constituie publicistica axată pe întâmplări cotidiene, unele cu inflexiuni afective, altele cu tăiș ironico-satiric la adresa aspectelor reprobabile ale vieții. În Destăinuiri (1989) autoarea portretizează personalitățile pe care le-a cunoscut îndeaproape: G. Topîrceanu, Jules Cazaban, Demostene Botez, George Enescu, Ion Marin Sadoveanu, Panait Istrati, George Lesnea, Mihai Ralea ș.a. Deosebit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
Politicile Culturale (Mexico, 1982) care, în raportul său final aprobat de peste 130 de guverne, a ratificat și următoarea definire a culturii: „în sensul cel mai larg, cultura poate fi astăzi considerată ca ansamblul trăsăturilor distinctive, spirituale și materiale, intelectuale și afective, care caracterizează o societate sau un grup social. Ea înglobează, în afara artelor și literelor, modurile de viață, drepturile fundamentale ale oamenilor, sistemele de valori, tradițiile și credințele”. Cultura conferă omului capacitatea de reflexie asupra lui însuși, face din individ ființă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
legii noastre noi îi dau temei/ Mai mare mă simt văzându-le zâmbirea (...). Pentru a reda caracterul tipic, esența fenomenelor vieții, poezia lirică trebuie să fie individuală, personală. Unitatea între tipic și individual în poezia lirică, rezidă tocmai în participarea afectivă a poetului. Eroul liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acceptată ideea că un om motivat pentru ceea ce face realizează acțiunea respectivă la maximul capacității sale. Motivația reprezintă modalitatea fundamentală de mobilizare și autodeterminare a persoanei. Asupra motivației acționează trei tipuri de factori: trebuințele prin latura lor de energizare; relațiile afective și atitudinale; obiectivele și Împrejurările imediate, reale sau imaginare ce Îndeplinesc funcția de sopuri. Pentru elev, motivația reprezintă o condiție necesară succesului școlar. Dacă la Început, școlarul Învață din motive colaterale obiectului (motivație extrinsecă), cu timpul, prin educație, ajunge să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2156]
-
absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează un spor de autenticitate și legitimitate artistică, captând vibrațiile afective în contextul unei domesticități blânde. Nostalgia copilăriei, melancolia îmbătrânirii, crepusculul sunt evocate prin metafore în mare parte tributare manierismului epocii, uneori prețioase, însă adesea nu lipsite de forță. Multe dintre piesele volumului sunt de fapt poeme de dragoste, tentative de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
sfârșitul anului 1991, m-am retras dintre organizatorii și vorbitorii la mitinguri din motive de protecție personală. Începuse să-mi placă efectul discursurilor mele asupra mulțimilor și asta mi s-a părut periculos. În fond, mizam puternic pe o dimensiune afectivă și asta nu se prea potrivea cu ideile mele despre politica rațională! Plus că eram corespondent BBC atunci și era cam anapoda să organizez un miting la prânz, iar seara să relatez entuziast la radio despre eveniment... Chiar la mitingul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
adevărat, mă simțeam solidar cu o mulțime de oameni, la propriu, ceea ce era absolut nou. Până în '89, solidaritatea anti era doar în ca-petele noastre. Acum era vizibilă pe stradă, chiar dacă nu eram majoritari. Ai dreptate, am notițe, exacte, în memoria afectivă. Le voi confrunta, înainte de publicare, cu înscrisurile vremii. Uite, când am vorbit amândoi, împreună cu Iurie Roșca, tot în Piața Unirii, nu mai țin minte în ce an și în ce lună a fost și nici nu pot consulta nimic. Nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]