10,639 matches
-
biblice (1Rg 1,50 ș.u.; Am 3,14), au fost găsite în cetatea israelită, Dan, și în cea iudaică, Beerșeba. În alte situri israelite s-au descoperit altare având coarnele abia conturate (Dan, Ghezer, Sichem) sau fără coarne. Unele altare, precum cele de la Tel Arad și Beerșeba, au foarte mari dimensiuni și cu siguranță erau fixe, în timp ce alte altare sunt de mici dimensiuni (Meghido) și, probabil, erau folosite în cultul local sau familial și, la nevoie, puteau fi duse în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
iudaică, Beerșeba. În alte situri israelite s-au descoperit altare având coarnele abia conturate (Dan, Ghezer, Sichem) sau fără coarne. Unele altare, precum cele de la Tel Arad și Beerșeba, au foarte mari dimensiuni și cu siguranță erau fixe, în timp ce alte altare sunt de mici dimensiuni (Meghido) și, probabil, erau folosite în cultul local sau familial și, la nevoie, puteau fi duse în locuri mai adecvate pentru a oferi jertfe zeilor, ca de exemplu, pe acoperișul locuințelor (Sof 1,5; Ier 19
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
folosite în cultul local sau familial și, la nevoie, puteau fi duse în locuri mai adecvate pentru a oferi jertfe zeilor, ca de exemplu, pe acoperișul locuințelor (Sof 1,5; Ier 19,13). E bine să subliniem că, în general, altarele nu serveau doar pentru a oferi sacrificii animale, ci mai degrabă ca loc pe care se ardea ofranda adusă divinității, care putea consta și în daruri vegetale, precum o demonstrează denumirea de „altar pentru arderea incensului” (Ex 30,1). În
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
E bine să subliniem că, în general, altarele nu serveau doar pentru a oferi sacrificii animale, ci mai degrabă ca loc pe care se ardea ofranda adusă divinității, care putea consta și în daruri vegetale, precum o demonstrează denumirea de „altar pentru arderea incensului” (Ex 30,1). În discuția despre religia Regatului de Nord un loc deosebit îl ocupă așa-numitele „figurine în pilastru” (Kletter, 1996). Sute de figurine de lut, uneori doar fragmente, au fost descoperite în spații private, domestice
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Pentru a avea mai mult succes în această încercare, voi căuta să contextualizez informațiile textului biblic în cadrul arheologic al locurilor de cult conturat în paragraful precedent. În primul rând putem considera o certitudine faptul că preotul oficia cultul sacrificial pe altarul templelor și înainte de exil (2Rg 16,15; Lev 9), perioadă în care, probabil, oficierea sacrificiului de către preot a fost o sarcină vicarială regelui, fie pentru că multe texte extrabiblice îl confirmă pe rege ca oficiant al cultului prin excelență (cf. KAI
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ne informează despre responsabilitatea suveranului cu privire la chestiunile de cult, fie, în sfârșit, deoarece conform 1Rg 4,1-4 preoții erau incluși între funcționarii regești. În 1Rg 12,30 ș.u., de exemplu, se povestește că regele Ieroboam I a ridicat un altar, a rânduit preoți, a instituit o sărbătoare religioasă și a oferit sacrificii pe altar. Probabil, regele oficia acțiuni sacrificiale doar în circumstanțe speciale (1Rg 9,25: „De trei ori pe an Solomon aducea arderi de tot și jertfe de împăcare
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
1Rg 4,1-4 preoții erau incluși între funcționarii regești. În 1Rg 12,30 ș.u., de exemplu, se povestește că regele Ieroboam I a ridicat un altar, a rânduit preoți, a instituit o sărbătoare religioasă și a oferit sacrificii pe altar. Probabil, regele oficia acțiuni sacrificiale doar în circumstanțe speciale (1Rg 9,25: „De trei ori pe an Solomon aducea arderi de tot și jertfe de împăcare pe altarul pe care îl zidise lui Yhwh și ardea tămâie pe cel care
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
rânduit preoți, a instituit o sărbătoare religioasă și a oferit sacrificii pe altar. Probabil, regele oficia acțiuni sacrificiale doar în circumstanțe speciale (1Rg 9,25: „De trei ori pe an Solomon aducea arderi de tot și jertfe de împăcare pe altarul pe care îl zidise lui Yhwh și ardea tămâie pe cel care era înaintea lui Yhwh”), în timp ce preoții erau responsabili în restul anului (cf. și 2Rg 16,15). Printre celelalte acțiuni de cult care fac parte din atribuțiile cultuale obișnuite
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
holocaustul (‘ōlâ) care indică, și etimologic, a face „să ridice” spre cer oferta sacrificială prin ardere completă. Ca ardere de tot erau jertfiți, în special, vițelul, berbecul sau mielul, iar locul în care se desfășura ritul holocaustului era, mai ales, altarul, dar uneori sunt indicate și alte locuri (cf. 2Rg 3,27). Chiar dacă textele care descriu practica arderii de tot sunt atribuite tradiției sacerdotale, datând, așadar, din epoca postexilică (Lev 1; 4; 9), practica și numele acestui tip de sacrificiu pot
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
probe arheologice care dovedesc practica ofrandelor de tip minḥâ și în perioada preexilică, precum deja menționatul „unghi de cult”, locus 2081, de la Meghido (cf. Cap. 4, p. 54) unde a fost găsită o cantitate mică de grâu ars în fața unui altar. Uzanța de a arde tămâie în onoarea divinității are, de asemenea, o relevanță deosebită. În câteva situri israelite și iudaice din epoca monarhică s-au descoperit casolete de ars mirodenii de diferite tipuri (Zwickel, 1990; Nielsen, 1986) precum suporturi pentru
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
16,15 (cf. și Ps 27,4). Dacă, într-adevăr, acest verb, în conformitate cu Lev 13,36, ar trebui tradus cu „a inspecta”, versetul biblic citat ar trebui înțeles astfel: „Regele Ahaz i-a zis lui Uria, preotul: «Să arzi pe altarul cel mare arderea de tot de dimineață și ofranda de seară, arderea de tot a regelui și ofranda lui [...]. Dar altarul de bronz să fie pentru mine pentru inspecție»”, adică pentru a împlini extispicii. Situațiile în care regele putea recurge
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
inspecta”, versetul biblic citat ar trebui înțeles astfel: „Regele Ahaz i-a zis lui Uria, preotul: «Să arzi pe altarul cel mare arderea de tot de dimineață și ofranda de seară, arderea de tot a regelui și ofranda lui [...]. Dar altarul de bronz să fie pentru mine pentru inspecție»”, adică pentru a împlini extispicii. Situațiile în care regele putea recurge la divinație erau multe și adesea identice cu cele pentru care se adresa unui profet. Înainte de a da curs unei bătălii
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
vom consacra, un vot, o, Baal, noi vom împlini»”), fie într-un mediu privat, înainte de a începe o călătorie primejdioasă, în cazul imposibilității de a avea copii și în caz de boală. Prin vot se promiteau divinității sacrificii, ridicarea unor altare sau sanctuare, oferirea unor obiecte prețioase spre a fi depozitate „în fața” divinității sau schimbarea temporară a propriului comportament, dedicând lui Dumnezeu o perioadă de abstinență de la plăceri sau un timp de laudă publică. Toate aceste promisiuni puteau fi însoțite de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
asiriană, s-au răspândit destul de mult pe tot teritoriul palestinian (de exemplu, în Samaria, în câmpia Șaron, în Filisteea și Fenicia), dar mai ales în Iuda și în Idumeea (Stern, 2001, p. 513). Uzanța de a arde tămâie pe aceste altare este confirmată, fie de urmele de combustie relevate pe unele dintre ele, fie de o inscripție aramaică trasată pe una din laturile unuia dintre aceste altărașe provenite din Lachiș în care se vorbește de „tămâie” (lbnt; cf. Degen, 1972). Vasta
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți rămîn încremeniți) În holul bisericii... Octav:...Da eu zic că mai bine-ar fi în altar...! Matei:...În occident se dau concerte în biserici... Urlă și se zbănțuie ăia... și dimineața popii adună de peste tot chiștoace, sutiene și seringi folosite... Ei și? Octav: Bani să iasă. Matei: Da, băiețică. Numai că nu prea ies. Asta-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai făcut schema asta! Plutonierul: Așa... hm, ce bună ceafă ai! Dacă-ai fi nimerit la mine cu ancheta îți făceam o lucrare... pe gratis... (se îndepărtează de el și toată lumea vede că are un pistol) Hai, du-te la altarul tău... Trimisul lui Dumnezeu: (speriat) Doamne, iartă-l că nu știe ce face...! Plutonierul: Auzi, măi Nae... al nu știu cîtelea ești... Sursa dublă: Al patrulea. Plutonierul: Auzi, dacă nu știam ce fac, cum spune ăsta, acum erai foarte aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
degrabă pe afară. Există, însă, și o supraveghere „din interior” și ea este cea mai odioasă, căci îi socotește pe apropiați (prieteni, rude și chiar părinți ori copii) ca pe niște virtuali inamici ce trebuie descurajați, hăituiți și jertfiți pe altarul sfintei bănuieli generalizate. Supravegherea se exercită întotdeauna în numele unei autorități măcinate de îndoieli, roase de neliniști, care pune la bătaie toate strategiile destinate să o apere de ceea ce amenință să o clatine, să o slăbească ori să o conteste. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
lucru îmi amintește de cea de-a doua excepție de la regulă, și anume că orizontalitatea conferă picturilor tendința compunerii centrice. Multe clădiri se desfășoară pe lungime, de exemplu, biserica de tip bazilică, ce îl conduce pe vizitator de la intrare până la altar. În mod corespunzător, decorațiile de pe plafon și ale pavimentului încorporează în ele adesea un vector excentric suplimentar, orientat pe orizontală. Mai cu seamă pe paviment vectorul orizontal este întărit de vizitatorii aflați în mișcare. Activitatea direcționată completează și uneori domină
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
imobil nu pot fi privite corect prin izolare. De exemplu, lungile mozaicuri în friză de pe pereții navei de la Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna, derulând procesiunea fecioarelor și martirilor, trebuie privite ca factori complementari, așezați față în față și îndreptați către altarul bisericii. Ele sunt într-adevăr elemente ale unei opere de artă mai mari și mai cuprinzătoare, și anume interiorul clădirii în totalitatea sa. Numai atunci când o operă ocupă o poziție centrală în contextul său spațial mai larg ea poate fi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Sf. Ieronim și Sf. Bernard, asistând la scenă de pe margini, își țin capul la aceeași înălțime. Cei doi călăi se situează ceva mai jos, în vreme ce martirul zace la baza scenei. Această diagramă spațială este o moștenire a picturilor medievale de altar, adăugându-i-se aici redarea unui eveniment fizic ce-i arată pe toți la nivelul solului. Judecătorii populează centrul de echilibru din mijlocul scenei, grupul central trimițând un vector spre scena torturii din prim-plan, care este acum principalul punct
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
concordanță similară între direcția vectorială a axei centrale și forma bisericii se dobândește atunci când planul este eliptic, ca, de exemplu, la San Carlo alle Quattro Fontane a lui Borromini (figura 135a), și, prin urmare, fortifică traiectoria liniară de la intrare la altar. Totuși, atunci când elipsa se află perpendicular pe axa sagitală a clădirii, ca în Sant’Andrea al Quirinale a lui Bernini (figura 135b), ea se contrapune axei de simetrie a planului, sporind astfel centricitatea întregului. Cuprinderea integrală a spațiului Atât timp cât ne
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
că viermele nu iartă:/ El șarpe doarme în gol și mușcă din Isus". Se reînvie un univers biblic, unde, ca și la Lucian Blaga, sfinții mor și universul se desacralizează. Viața devine înșelăciune și păcat, de aceea și preoții în altare acceptă păcatul: "Și preoții stăpâni din marmor întristat/ au fost privit la dulcele păcate/ ș-au plâns și râs cu ochiul vinovat". Universul balcanic ne trimite la Anton Pann, Ion Barbu, G. Magheru. Așezat la mijloc de "Rău și Bun
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în care sămânța neamului stă încrustată". Aluziile sunt la Traian și la dacii din care ne tragem. Poetul mânuiește abil cuvintele care poartă în ele esențe metafizice și sunt sensibile deschiderii interpretative: oglinzile nepipăite ale vântului, fecior de brumă, cuvântul altar de tăcere, blestem închis în ambră. Insula Leuky este, ne-o spune însuși poetul, "în imaginea verbului a înflori", insulă a somnului în care poetul se refugiază beat de nostalgia depărtărilor și sufocat de orașul îmbâcsit de fum. Metaforele continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Paștile împărătești/ Ne umple casele de bucurie" În "Imnele bucuriei" fiecare gest își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și alta la altar/ Spre pomenirea numelor străbune,... Sfânt obicei, părinții din părinți/ O mână sapă, alta se închină/ și domnul picură din mâna lui/ Ulei în graiul lămpii pe colină." Trimiteri se pot face la Lucian Blaga dacă am cita poemul "Imnul organului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
frontispiciul: Pentru o mai bună edificare a cititorilor asupr a ideologiei ziarului redăm mai jos Strofe la Sărbătoarea Mu ncii, apărute în numărul din 1 mai 1946, pe spațiul articolului de fond: Astăzi este ziua Muncii! În genunchi, ca la altare, Să‐ i aducem închinare 122 Ca s‐o știe pânʹ și pruncii... Astăzi este ziua Muncii! Este sărbătoare sfântă A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]