11,618 matches
-
și parc. În această localitate, au trăit Laurențiu Fulga, scriitor care a devenit cunoscut cu acest pseudonim preluat de la numele comunei și Petre Aurelian, agronom, economist și om politic liberal. Comuna se află în sud-estul județului, pe malurile unor lacuri amenajate pe râul Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ100C, care o leagă spre nord de și Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud de . La Fulga de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ100B, care duce
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
execută jocul menit a aduce și el o bună dispoziție și sănătate și belșug pentru anul care vine. "Cimitirul Eroilor Români din Primul Război Mondial" este amplasat la hotarul comunei, la 1,5 km de localitate, spre est. A fost amenajat în anii ’20 și are o suprafață de 2.400 mp. În acest cimitir sunt 72 de morminte individuale și o groapă comună în care au fost înhumați cca. 500 de eroi. Inițial însemnele de căpătai au fost din lemn
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
pronaos, naos și altar. Altarul este prevăzut cu un fel de absidă cu trei laturi. De-o parte și de alta a naosului există câte cinci ferestre, datorită cărora interiorul bisericii este bine iluminat. La intrarea în biserică s-a amenajat un mic pridvor, iluminarea lui asigurându-se prin ușa de intrarea, terminată semicircular. Deasupra pridvorului și a pronaosului a fost așezat un turn, străpuns mai întâi de o fereastră, poziționată deasupra intrării și apoi de patru ferestre, câte una pentru
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
reședința comunei Tătărani, cu 683 de locuitori, o școală și o biserică zidită la 1744 de jupân Gherghiceanu și jupâneasa Joița și renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla și un eleșteu pe pârâurile Recelea și Calda, eleșteu amenajat de Cotman Vel Mihalache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii în 1830. Localitatea este traversată de meridianul 26, în partea de vest și de paralela 44, în partea de sud. Tătărani este așezat imediat la sud de orașul
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
și fratele acestuia Ladislau, cărora le aparținea satul Retiș, au făcut o înțelegere cu comună învecinată Selistadt, referitoare la o jumătate de moară și o jumatate de iaz, ale căror celelalte jumătăți aparținea celor din Selistadt. Comunitatea retișeana trebuia să amenajeze pe domeniul nobililor un alt iaz, primind în schimb întreaga moară și vechiul iaz. Acest iaz trebuia să aibă o sută de pași, iar adîncimea în mijloc, la evacuarea apei trebuia să fie cu un cot mai adîncă decât onorabilul
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
492 germani, 703 români, 138 țigani, 10 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.489 luterani, 807 ortodocși, 31 greco-catolici ș.a. "Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran și a fost amenajată în anul 1975. În această parcelă sunt înhumați 116 militari.
Șura Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/301745_a_303074]
-
pornește din DJ 101 A (între localitățile Aluniș și Prăjani) - până la Ștefești Km 8+000. DC - 15 pornește de la DJ 102 G (Slănic) - Ștefești (DC-14) are o lungime de 5,4 Km. Intersecțiile dintre drumuri sau dintre străzile comunei sunt amenajate și sistematizate. Transportul de tranzit ocolește comuna Ștefești întrucât este un punct terminus, iar transportul de tranzit se desfășoară pe DJ 101 A si pe DJ 102 G. Transportul în comun este deservit de S.C.T.C. Plopeni pe ruta Plopeni- Ștefești
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
prevăzută cu dâmburi, în cel mai scurt timp posibil, utilizând o tehnică corectă și efectuarea pe parcurs a două sărituri acrobatice. Pârtia are o lungime între 220-250 metri și o înclinare de 26-30 grade, fiind prevăzută cu două locuri special amenajate pentru efectuarea săriturilor acrobatice. Scorul se calculează ținând cont de 3 elemente: 50% tehnică, 25% elementele aeriene și 25% viteza. Săriturile aeriene sunt evaluate în funcție de înălțimea și spontaneitatea execuției. Concurenții sunt apreciați de către 7 arbitri, 5 pentru evoluția tehnică și
Schi acrobatic () [Corola-website/Science/300530_a_301859]
-
de butoaie, uși, ferestre, lăzi, etc. Ca pondere a numărului de întreprinderi, mai mult de jumătate activează în domeniul comerțului și serviciilor, ceea ce reprezintă o netă inversiune de trend față de structura economică moștenită după 1989. Pe raza orașului au fost amenajate două hidrocentrale pe râul Bistrița: Roznov I, dată în folosință în 1963, cu o putere instalată de 14,3MW și Roznov II, dată în folosință 1964, de 14MW.
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
prin contribuția financiară a familiei Mélik biserica a fost extinsă cu 6 metri în 1899. Turnul cu o înălțime de 47 m are cinci caturi inegale despărțite prin cornișe divizoare, cu patru ferestre romanice, în partea superioară. Interiorul bisericii este amenajat în stil baroc. Parohul Dániel Hanzer, care a comandat construirea bisericii, a orbit în 1775 și l-a primit în parohia sa pe József Szabó ca preot, cel care a terminat amenajarea bisericii în 1777, mare parte pe cheltuială proprie
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
în anul 1986 la școala Generală din centrul satului, azi Școala Generală Fráter György, și în anul 1997, în Casa de cultură din Gheorgheni realizat cu sprijinul Asociației Culturale Márton Tarisznyás și Tibor Cseres din Gheorgheni În Casa Rustică sunt amenajate două încăperi cu obiecte ale culturii materiale populare. Prima încăpere, prezintă mobilierul specific camerei secuiești, iar în cealaltă încăpere sunt expuse diferite obiecte de lucru (războaie de țesut, șezătoare, etc.). Tot aici se află o mică expoziție în care sunt
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
laptelui. Baia balneoclimaterică cu apă minerală este o atracție importantă în turism și turismul rural. Efectele benefice ale apei conținând calciu, magneziu, fier, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat au fost descoperite la începutul secolului trecut. La început (1928), a fost amenajată o baie în aer liber, care după o scurtă funcționare a fost luată de apele Mureșului într-o inundație. Baia actuală cu 14 bazine a fost înființată în anul 1968 de către Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Gheorgheni. La
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de eroi români.
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
ferate actuale, se văd ruinele castrului, băile române și urmele unui amfiteatru. Deși avea numai statut rural ("pagus"), așezarea prezenta un înalt grad de urbanizare, cu rețea stradală ortogonala, edificii publice monumentale (terme, amfiteatru etc) și un port la Mureș (amenajat cu cheiuri din zidărie de piatră). Prin anul 1840, în ruinele Miciei a fost descoperit un altar votiv datând din sec. II-III e.n., care contribuie la punerea în lumina a modalităților de administrare ale salinelor în Dacia română. Inscripția gravata
Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300564_a_301893]
-
castel situat pe strada Traian, o cafenea, un restaurant și o popicărie lângă actuala Casă de Cultură. Castelul a fost declarat monument istoric încă din secolul al XIX-lea. Astăzi este renovat și aparține unei societăți de turism romano-italiana. Este amenajat în stilul Ludovic al XIV-lea fiind extrem de frumos. Puțini știu că în Ilia a fost o comunitate de evrei a cărei existența se poate dovedi prin prezența castelului, a cimitirului și a unor inscripții pe clădirile vechi. Toți evreii
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
lui Gheorghe Rákóczi I. Numele sa schimbat de mai multe ori, în 1642 Saraphaza, în 1733 Sorophaza, în 1750 Soroohaza. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 20 mp. În această groapă sunt înhumați 26 de militari români necunoscuți.
Șerbeni, Mureș () [Corola-website/Science/300596_a_301925]
-
Oarba de Mureș este un sat ce aparține orașului Iernut din județul Mureș, Transilvania, România. "Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasat pe o amplă terasă din apropierea malului Mureșului. Acesta a fost amenajat în memoria militarilor români căzuți între 17 septembrie-5 octombrie 1944 pentru eliberarea Ardealului de Nord. Cuprinde 165 de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici ca. 3.500 de eroi români, din care au fost identificați în arhive, până în prezent, 1
Oarba de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/300589_a_301918]
-
în 1941 sub conducerea rabinului György Balázs au fost salvate opt fragmente și desene din sinagoga intrată în stare avansată de degradare. "Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasat în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajat în 1945, restaurat în 1982 și are o suprafață de 520 mp. În acest cimitir sunt înhumați 36 de eroi români (12 necunoscuți și 24 cunoscuți). "Cimitirul Evreiesc" care conține morminte încă din secolul al XVIII-lea.
Nazna, Mureș () [Corola-website/Science/300588_a_301917]
-
Podeu Germănești, în capătul din nord pe vale Anceștii. Cătunele cu zonele agricole, pășunat, pădure aferente se numeau "crânguri". Intrarea (acccesul) în sat se face acum de la sud spre nord pe două drumuri (unul al satului si unul al pădurii), amenajate de o parte și alta a văii, care după vreo 4km se unesc și se continuă până aproape de izvorul văii. Pe drumul pădurii înainte de unire cu cel al satului se ramifică un drum amenajat pe lângă părăul Copaciosului care duce la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
al satului si unul al pădurii), amenajate de o parte și alta a văii, care după vreo 4km se unesc și se continuă până aproape de izvorul văii. Pe drumul pădurii înainte de unire cu cel al satului se ramifică un drum amenajat pe lângă părăul Copaciosului care duce la cătunul Bâcuiești și vârful Dumbrăvița. Pe vremuri, drumul de bază era pe dealul Cornetu cu urcare pe Capu Dealului, cu o pantă cam dură, dar după care se mergea liniștit pe un drum uscat
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos, cunoscut ca un rai al păsărilor de baltă. Tot în această perioadă Valea Șarchii a fost supusă unor lucrări de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
C iar toamna de 3-12 °C 9. Pe valea Ilvei sunt și porțiuni repezi ca Dugașeu Mic și Dugașeul Mare care produc un zgomot fantastic și o imagine feerică. În Lunca Bradului se mai întâlnesc și izvoare mezotermale care sunt amenajate și utilizate pentru agrement în sezonul estival. Așezată între masivele muntoase ale Munților Călimani și Gurghiu, comuna se încadrează în sectorul de climat continental, în zona climei de munte. Sunt caracteristice verile călduroase și iernile lungi și reci cu inversiuni
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
în lista monumentelor istorice din județul Argeș, clasificat tot ca monument de arhitectură, este ansamblul conacului Perticari-Davila (secolele al XVII-lea-al XX-lea), cuprinzând conacul mare (dinainte de 1919), conacul mic (secolul al XVII-lea, refăcut înainte de 1919) și parcul (amenajat în secolul al XIX-lea).
Izvoru, Argeș () [Corola-website/Science/300626_a_301955]
-
foarte mare ( aproximativ 1 Km lungime , 10 m înălțime și 8 m lățime ) , care unește cele două coline , din stânga și din dreapta râului Dâmbovnic , fiind cunoscut și astăzi sub denumirea de , Digul Brâncoveanu“. Acesta a fost construit pentru a putea fi amenajată o moară pe apă la extremitatea răsăriteană , pe unde curge apa râului și pentru a apăra vatra satului de eventualele viituri ale râului . Se presupune că , numai un domnitor gospodar cum a fost Constantin Brâncoveanu putea să clădească așa ceva , antrenând
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit de așezarea stranie a poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]