11,781 matches
-
evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus existența unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
1878. Au avut împreună 5 copii, născuți între 1865 și 1873, iar la divorț mai trăiau trei: două fete și - atenție, un băiat, primul născut, care se numea Petru Poenaru. Dl. C. Popescu - Cadem nu ne spune anul nașterii, dar bănuim că poate fi anul 1866 - ceea ce ar face ca, în 1889, el să fi avut 23 de ani. Înțelegem că s-a tras către tată, pentru că mama îngrijea intens de cele două fete pe care le ținea la pensionul Emiliei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iasă victorios și să-și refacă popularitatea). Cei trei erau din Târgoviște pe când Al. Vlahuță avea serviciu în Târgoviște, vor fi închiși la Telega, pe care Vlahuță o vizitează, chiar scriind despre acea închisoare... Sunt coincidențe care ne fac să bănuim că evită cu bună știință subiectul. În 1883, luna mai, cei trei vor fi grațiați, motiv pentru Eminescu să-și procure un pistol pentru autoapărare. Lucruri de acest fel nu a avut răgaz Al. Vlahuță să discute cu poetul „în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
contextual?! în textele din noua serie a Fântânei Blandusiei își vor face chiar o vină pentru că nu au fost prea des alături de poet în aceste clipe grele. Sunt, așadar, motive ca amintirile lor să stea sub semnul atenției, să fie bănuite de nesinceritate, etc. în același timp, trebuie să ținem cont de faptul că ei au devenit nume cu oarecare importanță în cultură până în perioada interbelică: scriitori, ziariști (Ion Gorun: 1863 1928; Ilie Ighel: 1870-1938; Ion Popescu: 1862-1923, din 1890 va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai este vorbă. Titu Maiorescu încearcă, desigur, cât îi stă în putință, să curme orice scandal pe marginea operei lui Eminescu și rămâne, în timpul vieții poetului, singurul său editor. Trebuie spus că încă din 1884, după apariția ediției princeps, criticul bănuiește că sunt de îndreptat unele lucruri și, în cunoscuta scrisoare prin care-i explică poetului, aflat în sanatoriul de lângă Viena, împrejurările tipăririi volumului, mai adaugă: „... și de pe acum trebuie să te gândești la ediția a doua, care va fi reclamată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nici un franc lui Mihai...” Această societate i-a fost adusă lui Eminescu la Botoșani de către V.G.Morțun. Să se observe, în altă ordine de idei, că Hanrieta este mulțumită: fratele este econom, adică n a fost la cârciumă, cum îl bănuia. 1 aprilie: „...mătușa noastră s-a retras de la testament, căci și ea este bolnavă de piept, boală ereditară a tuturor din familia noastră: ori la care etate ne apucă, de piept murim toți.(...) De boală și de băile lui Mihai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ei. De ce curatelă? Pentru că poetul nu este în deplinătatea facultăților mintale. Lucrul, însă, urmează a fi constatat prin procedee legale. Mai degrabă, răspunsul la întrebarea: De ce curatelă poate fi acesta: Pentru că poetul se afla într-un institut de alienați, era bănuit, suspectat, crezut nebun. 7 aprilie: Scrisoarea către sora lor, Aglae Drogli, la Cernăuți 15/27 aprilie: „Cu mare durere vă înștiințez că Mihai a plecat la București, spuindu-mi că pensia lui dacă s-a votat numai în Cameră și /nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se strângeau prietenii Veronicăi și ai lui Mihai Eminescu dintre care Eduard Gruber nu putea să lipsească. Încă o dată: chipul tânărului filolog, pasionat de psihologie experimentală, iese în efigie în foarte multe complexe eminesciene, uneori chiar acolo unde n-ai bănui. Se va căsători cu Virginia Micle după moartea Veronicăi dar era în anturajul ei de mai mult timp. în sensul notațiilor lui Artur Gorovei pe tema anonimatului necesar, putem conchide că, dacă Eduard Gruber a fost uitat, a fost pentru că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și Beldiceanu, o prietenie specială, o intimitate care excludea prezența multor dintre obișnuiții cercului nostru literar. Și Beldiceanu s-a supus unor experiențe, unor cercetări asupra minții lui, care au contribuit să-l dezechilibreze complet.(...) Minunat de cele descoperite, Gruber bănuia, la început, că Beldiceanu simulează, și-mi spuse o dată vorba crudă că Beldiceanu „minte”. Mai pe urmă, și după o serie întreagă de experimentări, și-a format convingerea despre sinceritatea subiectului lui de studii și savanții specialiști din străinătate i-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
raportului, să răscolesc praful trecutului de pe dosarele care mai trăiau în podul spitalului Brâncovenesc. Bunăvoința și atenția D-lui Dumitriu, Marin Ionescu și Iorașcu Vasile care timp de o săptămână n-au încetat de a căuta în tot locul unde bănuiau că vor da de vreo hârtie prețioasă, s-a terminat fără nici o satisfacție, fiindcă Morga la acel spital fusese de scurtă durată, numai pentru timpul cât se făceau reparații la spitalul Colțea (acolo era Morga orașului mai înainte); iar printre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
raportului, să răscolesc praful trecutului de pe dosarele care mai trăiau în podul spitalului Brâncovenesc. Bunăvoința și atenția D-lui Dumitriu, Marin Ionescu și Iorașcu Vasile care timp de o săptămână n-au încetat de a căuta în tot locul unde bănuiau că vor da de vreo hârtie prețioasă, s-a terminat fără nici o satisfacție, fiindcă Morga la acel spital fusese de scurtă durată, numai pentru timpul cât se făceau reparații la spitalul Colțea (acolo era Morga orașului mai înainte); iar printre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și care este cel de control. -Așteptările subiecților pot influența rezultatele experimentale, deoarece afectează naturalețea și spontaneitatea. Conștienți că sînt parte a unui experiment, subiecții pot iniția comportamente și acțiuni pe care le consideră adecvate situației. În condițiile în care bănuiesc scopul experimentului, ei pot încerca să-și îmbunătățească rezultatele, fără ca acestea să fie efectul variabilei care îl interesează pe cercetător. Dorința subiecților de a se prezenta sau de a fi percepuți „bine” într-un grup social este cît se poate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
că ești supărată". Și de fiecare dată când a spus ceva m-am străduit să ascult activ - chiar dacă muream de dorința de a-i da niște sfaturi. A fost fantastic! Mi-a împărtășit gânduri și sentimente pe care nici nu bănuiam că le are. Parcă aflam lucruri noi despre o persoană străină. Iar ea părea încântată că are șansa să-și verse amarul, fără să fie întreruptă de vreun comentariu sforăitor de-al meu". ASCULTAREA ACTIVĂ MENȚINE CONVERSAȚIA VIE Ascultarea activă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
față de ceilalți concurenți. și el a devenit mai încrezător și mai spontan pentru că știa că îmi face pe plac. CUM SA FACEM CREDIBILE COMPLIMENTELE NOASTRE SINCERE Se recomandă ca complimentele noastre sincere să fie făcute cu onestitate. Dacă cealaltă persoană bănuiește măcar că am fost nesinceri este puțin probabil că în viitor ne va accepta complimentele. De asemenea, dacă nu suntem sinceri îi înșelăm pe ceilalți și din această cauză ei se vor comporta frecvent într-o manieră negativă cu noi. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
arată prea grozav. CAROL: Tocmai tu vorbești, după ce ai purtat salopeta aia la petrecerea de săptămâna trecută! Erai ridicolă! * TOM: Janice, ar fi trebuit să fii gata mai devreme. O să întârziem Ia spectacol. JANICE: Ia te uită la dl Perfecțiune! Bănuiesc că nici nu-ți mai amintești de toate situațiile când eu te așteptam pe tine! A replica dur este ceva foarte tentant. La urma urmelor, cel care ne critică nu e nici el perfect, iar pe noi ne-a atacat
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Acest complex are mai multe forme de manifestare: Cea mai simplă formă a acestui complex se manifestă prin cererea neîntreruptă de dragoste. Persoana întreabă continuu despre sentimentele celuilalt, pentru a se asigura de afecțiunea dăruită. Acest tip de persoană îi bănuiește pe ceilalți de infidelitate sau nesinceritate, iar cel mai mic semn de enervare din partea celui care a fost întrebat este o dovadă a trădării. Complexatul simte nevoia unei „mame ideale”, indiferent de sex, vârstă, care răspunde fidel la dorințele lui
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
situațiile sunt abordate cu o stare de angoasă, acuzare de sine, autopersecuții. Idealizat, acest complex se leagă de puritatea morală, de umilință, de concepția că prin comportamentul personal, prin altruism, păcatul poate fi răscumpărat. În forma supracompensată, persoana nici nu bănuiește existența complexului, este mândră de sine, nu încearcă nici o vinovăție și justifică corectitudinea faptelor sale. Mulțumirea de sine și de acțiunile sale este însoțită de agresivitate. Este gata oricând să pedepsească fără milă viciul și eroarea celorlalți. Ca părinte, el
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Asta mi-a plăcut! Ei! Nu m așteptam! Ei! Ne-am procopsit! Farfuridi: De! Noi... Brânzovenescu: Ce ne-am zis...? Trahanache: (biruit din ce în ce mai mult de indignare) Ai puțintică răbdare, stimabile. Nu dau voie nimănui să-și permită, mă nțelegi, să bănuiască măcar câtuși de puțin pe Fănică. Pentru mine, stimabile, mă-nțelegi, să vie cineva sămi bănuiască nevasta, pe Joițica... Brânzovenescu: Pe coana Joițica, onorabile... Farfuridi: Îmi pare rău, neică Zahario, noi nu... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... zic
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ce ne-am zis...? Trahanache: (biruit din ce în ce mai mult de indignare) Ai puțintică răbdare, stimabile. Nu dau voie nimănui să-și permită, mă nțelegi, să bănuiască măcar câtuși de puțin pe Fănică. Pentru mine, stimabile, mă-nțelegi, să vie cineva sămi bănuiască nevasta, pe Joițica... Brânzovenescu: Pe coana Joițica, onorabile... Farfuridi: Îmi pare rău, neică Zahario, noi nu... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... zic: pentru mine să vie cineva să bănuiască pe Joițica, ori pe amicul Fănică, totuna e... E
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Pentru mine, stimabile, mă-nțelegi, să vie cineva sămi bănuiască nevasta, pe Joițica... Brânzovenescu: Pe coana Joițica, onorabile... Farfuridi: Îmi pare rău, neică Zahario, noi nu... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... zic: pentru mine să vie cineva să bănuiască pe Joițica, ori pe amicul Fănică, totuna e... E un om cu care nu trăiesc de ieri de alaltăieri, trăiesc de opt ani, o jumătate de an după ce mam însurat a doua oară. De opt ani trăim împreună ca frații
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu te crez. Un om endependent, care a făcut servicii partidului, județului, țării... și mie, ca amic, mi-a făcut și-mi face servicii, da!... Și să veniți d-voastră, tot din partid (cu ton de mustrare aspră) și să bănuiți că... să vă pronunțați cu astfel de cuvinte neparlemantare... Îmi pare rău... Brânzovenescu: În sfârșit, noi... Trahanache: Ai puțintică răbdare... Îmi pare rău... (indignat rău de tot.) Care va să zică unde nu înțelegeți d-voastră politica, hop! Numaidecât trădare! Ne-am procopsit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scandalul, în bătaia de alaltăieri seara, de la întrunire, cine nu știu... mi-a smuls pălăria din cap... scrisoarea o aveam în căptușeala pălăriei... Zoe: Care va să zică, adevărat ai pierdut-o? Cațavencu: Da! Zoe: Mi-ai pierdut scrisoarea... și nu știi, nu bănuiești pe unde poate rătăci scrisoarea mea? Cațavencu: Nu. Zoe: Nu? Cațavencu: Nu... Zoe: (desperată) A! Ești un om pierdut!... Pierdut!... Eu poate să mai scap... căci poate să mai scap! Dar d-ta... (cu putere) d-ta ești pierdut!... Când
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de capacitatea de a se modela ușor ("trahanaua" este o coca moale). Este încadrat în seria încornoratului simpatic, deoarece refuză să creadă în autenticitatea scrisorii de amor. Stefan Tipatescu, este tipul junelui-prim, fixat într-un triunghi conjugal banal și tihnit, bănuit de toți.El administrează județul ca pe propria moșie având o mentalitate de stăpân medieval: e orgolios, abuziv, încalcă legea si admite micile matrapazlacuri ale lui Pristanda, pentru că acesta îl foloseste. Însă, de fapt, este ținut din scurt de o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fost repartizat din nou lângă camera 4-spital, unde mai fusesem, chiar de două ori, și nu ne-am dat seama deloc de ce se Întâmplă, până când, la un moment dat, am auzit urlete, plânsete, chinuri de la 4-spital. Atunci am Început să bănuim ceva, dar nu știam ce se-ntâmplă. Într-o bună zi, ne-a luat din celula asta și ne-a băgat la 4-spital, după ce acolo mai rămăseseră alții, asupra cărora se săvârșise așa-zisa reeducare și care urmau să ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de muncă al meu În toată perioada asta. Ei, da’ n-a durat mult nici asta, pentru că-ntr-o bună zi am fost adunați mai mulți și pregătiți pentru trimiterea În altă parte. Să amintesc despre cauza, pe care-o bănuiesc eu, a trimiterii mele de-aicea. Începuse să se dea pachete la cei mai sârguincioși, pentru fumători sau nefumători. Eu nu mai fumam. În colonie se făcea un comerț murdar, adică cei care nu fumau primeau țigări și le dădeau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]