11,388 matches
-
ca în funtea Bisericii Ortodoxe Române să fie aleasă o minte lucidă și pătrunzătoare, un spirit organizator, un om tânăr suficient de energic pentru a putea să apere Biserica de încercările regimului comunist de a o desființa. Marele Colegiu Electoral Bisericesc, întrunit în capitala țării, la 24 mai 1948, a ales arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al României pe mitropolitul Moldovei Justinian Marina, "care s-a arătat vrednic prin statornicia sa în dreapta credință, prin lucrarea fără preget în
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Biserica Catolică l-a hirotonit la Roma ca episcop pe preotul român unit Vasile Cristea. Patriarhul Justinian a publicat 12 volume sub titlul semnificativ "Apostolat social" (București, 1948-1976), cu toate pastoralele, cuvântările și articolele sale. S-au editat noi periodice bisericești ori și-au continuat apariția cele vechi: "Biserica Ortodoxă Română" (din 1874), "Ortodoxia", "Studii Teologice", "Glasul Bisericii" (a Mitropoliei Ungro-vlahiei), "Mitropolia Moldovei și Sucevei", "Mitropolia Ardealului", "Mitropolia Olteniei", "Mitropolia Banatului" și o serie de periodice editate de comunitățile ortodoxe române
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
care România devine Regat, Carol I fiind proclamat Rege. În cuvântul rostit cu acest prilej, mitropolitul Calinic a spus: În timpul păstoririi sale, s-au deschis cursurile Facultății de Teologie din București, la stăruințele lui (1881); s-a înființat Tipografia Cărților Bisericești (1882). La 25 martie 1882, în Joia Mare a Sfintelor Paști, membrii Sfântului Sinod sfințesc, pentru prima dată, Sfântul și Marele Mir în Catedrala Mitropolitană din București, fără a mai cere permisiunea Patriarhiei Ecumenice. Aceasta este dovada că obținerea autocefaliei
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
orașul Botoșani. A fost preot armean apostolic, venind la Bistrița împreună cu armenii din Moldova. Pe la 1670 a fost la Roma, unde a și studiat și a fost numit episcop al armenilor din Ardeal. Între 1672 și 1686 a întreprins unirea bisericească cu Roma a armenilor din Ardeal. În anul 1687 a fost hirotonit (consacrat) întru episcopat de către episcopul armeano-catolic din Liov. Cu aurul armenilor ardeleni a plecat la Viena, pentru a cumpăra un teritoriu pe care să se poată stabili armenii
Auxențiu Vărzărescu () [Corola-website/Science/308786_a_310115]
-
din Călărași (județul Ialomița), devenind ucenici ai prea cuviosului părinte arhimandrit Gherontie Ionescu, fost arhimandrit de scaun la Episcopia Tomisului. Părintele Gherontie trăise în Sfântul Munte Athos, dar după anul 1924, nefiind de acord cu introducerea calendarului gregorian în uzul bisericesc, se retrăsese la acest schit, împreună cu câțiva călugări. În zonă mai exista o biserică pe stil vechi, în localitatea Tămădău. La acest schit, PC Gherontie aplica tipicul athonit, cu cea mai mare severitate. Fratele Meftodie a trecut la Biserica Ortodoxă
Meftodie Marinache () [Corola-website/Science/308805_a_310134]
-
pitorescul peisajului românesc și a ceea ce are țăranul român mai prețios în tradiția sa seculară. A învățat permanent și a dovedit că era posesorul unui meșteșug plin de virtuozitate cu care s-a îndreptat spre mari compoziții murale laice sau bisericești. A pictat portrete scânteietoare prin eleganță, sau sobre cu amprente melancolice ori triste și a fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. Celebre au rămas lucrările în frescă pe care le-a realizat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
fost inițiatorul înființării unei "Academii Libere de Pictură" în anul 1919, ca o ripostă la academismul lui G.D. Mirea de la Școala de Belle Arte din București și în anul 1940 a devenit profesor la "Școala superioară de pictură și sculptură bisericească" aflată pe lângă Arhiepiscopia Bucureștilor, care a fost înființată de către Patriarhul Nicodim. Aici a predat cursuri tehnice de pictură de icoane și a condus atelierul de lucrări practice. A fost medaliat de către statul român cu o mulțime de decorații în plan
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de la Bruxelles, la reîntoarcerea în țară, Casa regală i-a oferit o nouă comandă: pictura tavanului deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal și a realizat fresca intitulată „Apoteoză”. În 1940 a devenit profesor la Școala superioară de pictură și sculptură bisericească de pe lângă Arhiepiscopia București. În 1941 i s-a fixat o pensie lunară și printr-un decret semnat de generalul Ion Antonescu i s-a acordat naturalizarea. A participat la Salonul Oficial de toamnă din 1942, în anul următor, prin decizie
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
o răscruce de drumuri și a contribuit la propășirea ei nu numai prin creația sa ci și prin activitatea didactică pe care a desfășurat-o în cadrul "Academiei Libere de Pictură" și mai apoi la "Școala superioară de pictură și sculptură bisericească". A fost mândru de legătura pe care a găsit-o cu arta italiană și a fost animat de poezia senină a lui Nicolae Grigorescu. A fost atras prin aspirațiile sale către pictura monumentală și a iubit pitorescul peisajului românesc și
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
pitorescul peisajului românesc și a ceea ce are țăranul român mai prețios în tradiția sa seculară. A învățat permanent și a dovedit că era posesorul unui meșteșug plin de virtuozitate cu care s-a îndreptat spre mari compoziții murale laice sau bisericești. A pictat portrete scânteietoare prin eleganță sau sobre cu amprente melancolice sau triste și a fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. În compozițiile lui Verona transpare tendința sa spre monumental și sculptural
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
tematică din viața oamenilor a ales îndeosebi momentele luminoase care l-a împins adesea spre idilic. Datorită îndrăznelii cu care a abordat problemele picturii murale, el a contribuit la modernizarea acestei arte în România prin urmărirea reprezentării umanului în pictura bisericească, apropiind-o în acest mod de veacul său prin pasiunea de care a dat dovadă în reprezentarea țării și a oamenilor simpli. Din cauza dorinței de afirmare în cât mai multe direcții, creația sa arată neputința lui de a se concentra
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
D. Ștefănescu a menționat că Arthur Verona care era membru al comisiei, apăra așa zisa poezie a artei românești și patina vremii, opunându-se cu vehemență restaurărilor deficitare care au dus adesea la distrugeri iremediabile ale celor mai valoroase picturi bisericești. În pictura murală de la Bran, pictorul a încercat o conciliere a valorilor ortodoxiei cu viziunea sa italiană. A obținut astfel, efecte monumentale plane cu tonalități sobre prin renunțarea la aerul, sobrietatea, culoarea și perspectiva cu care stilul baroc a reușit
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
se poate deduce cu ușurință admirația pe care Verona a avut-o pentru Renașterea italiană, argumente sigure fiind cromatica vie a lucrării și desenul viguros. În anul 1940, Arthur Verona preda ca dascăl la "Școala superioară de pictură și sculptură bisericească" aflată pe lângă Arhiepiscopia Bucureștilor și care a fost înființată de către Patriarhul Nicodim. Aici a predat cursuri tehnice de pictură de icoane și a condus atelierul de lucrări practice. Arthur Verona s-a născut în familia lui Francesco Spiridon Verona și
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
amplasată pe peretele vestic. Portalul de intrare este dreptunghiular și cu chenare deviate. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care se află o deschizătură de trecere. Sistemul de boltire al naosului este cel obișnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se află două abside laterale de formă semicirculară înscrise în grosimea zidurilor și marcate în exterior exclusiv prin rezalite. În absidele laterale se află câte o fereastră terminată în acoladă la partea superioară. Absida altarului este semicirculară
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
coruri din Prahova: marele Ansamblu Coral CFR, de cca 100 de persoane (1948-1951), corul Întreprinderii de Salubritate (1953-1955), al Fabricii de Cărămidă Blejoi (1950-1952), corul Primăriei Ploiești (1948-1949) și corul Sindicatului de Învățământ Prahova (1955-1959). Mai amintim și două coruri bisericești. Toate aceste ansambluri corale au fost fondate exclusiv de profesor. Profesorul a fost un pasionat armonizator de coruri clasice și un apreciat pianist și violonist, pe scena Filarmonicii de Stat ploieștene. În alte ocazii, a interpretat piese clasice, alături de fratele
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale. Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiată la Prislop școala de învățătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoți la sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII viețuiește Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
conținea inscripții latine și chirilice. Doi egumeni, Ioan și Teofil, sunt pomeniți în documente. Nu se cunoaște absolut nimic despre rolul lor în administrarea mănăstirii. Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiază la Prislop școala de învățătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoți la sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII viețuiește Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
Radeș din Berivoi, Făgăraș, (el însuși arestat și purtat prin vreo 12 închisori), martor al arestării episcopului Ioan Suciu: „La 28 octombrie 1948, povestește el, Episcopul Suciu a fost în vizită canonică la parohia Ileni, iar apoi a binecuvântat lăcașul bisericesc din Berivoii Mici. Anunțat de Pr. Andrei Radeș (fratele autorului relatării) că a văzut mai mulți preoți greco-catolici la Miliția din Făgăraș, Episcopul Suciu a spus: - Aceste momente grele de persecuție, prin care trece Biserica noastră, sunt cele mai fericite
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
apoi soluționat. Trump este prezbiterian (adică protestant calvinist). El a spus că de când era copil a început să meargă la Prima Biserica Prezbiteriană ("First Presbyterian Church") aflată în cartierul Jamaica din districtul Queens, orașul New York. Trump a frecventat școală duminicală bisericească și a primit confirmarea botezului la această biserică. Într-un interviu din aprilie 2011 de la programul de televiziune The 700 Club, el a comentat: „Sunt un protestant, sunt un prezbiterian. Și să știți că am avut o relație bună cu
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
vezi, satele Man. Tismana pe harta regiunii Branicevo. Nu se cunoaște exact anul nașterii, se presupune că s-ar fi născut în 1310, dar mai plauzibil este anul 1320. Fiind de os domnesc, se va bucura de instruire în mediul bisericesc. La Deciani, lângă Prilep tocmai se construia biserica „Visoki Dečani”. "„Iar sântul Botezat fiind dupre obiceiul creștinesc, și crescut întru buna pedepsire, și temere de D-deu și a iubirei în tânără vârstă a prunciei sale, dat a fost de părinții
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
, în , este catedrală Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Milano. Cu o suprafață de 1200 mp, catedrală milaneza, una dintre imaginile emblematice ale Italiei și ale Europei, este cel de-al treilea edificiu bisericesc romano-catolic ca mărime din Italia, după Bazilica Sân Pietro din Romă și Catedrală Santa Maria din Florența. Podoaba cu totul unică a arhitecturii gotice, catedrală din Milano are o capacitate de pește 40.000 de locuri și o lungime de
Domul din Milano () [Corola-website/Science/308883_a_310212]
-
acea perioadă era tulbure din cauza încercărilor de catolicizare a nobilimii lituaniene, bieloruse și ucrainiene, care era, în mare parte, ortodoxă. Însă, prin activitatea sa depusă timp de 5 ani ca egumen, Petru Movilă a reușit să ridice prestigiul cultural și bisericesc al mânăstirii la un nivel necunoscut până atunci. Astfel, s-a ocupat de restaurarea și înfrumusețarea mânăstirilor și a peșterilor în care se găseau moaște de sfinți și a continuat activitatea tipografică a înaintașilor săi, dând la lumină mai multe
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
restaurarea și înfrumusețarea mânăstirilor și a peșterilor în care se găseau moaște de sfinți și a continuat activitatea tipografică a înaintașilor săi, dând la lumină mai multe cărți de slujbă și de învățătură. Arhimandritul Petru a desfășurat o bogata activitate bisericească și culturală, continuând să tipărească mai multe cărți care aveau rostul de a apăra Ortodoxia în fața prozelitismului catolic care a început să pustiască aceste pământuri imediat după "Unirea de la Brest-Litovsk" din 1596. Pune bazele unui colegiu, întâi la Lavra, apoi
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
care o cumpărase în București în paraclis pentru slujbe, reședință episcopală și mai târziu în mânăstire de călugări. S-au făcut din nou o serie de reclamații tendențioase și mincinoase pe motivul, de această dată, al portului ilegal de haine bisericești și de slujire de slujbe religioase pentru un cult interzis de către stat. Erau învinuiți în procesul intentat atât PS Evloghie, cât și preoții Galaction, Pimen, Pahomie și Petre Florea. La data de 10 octombrie 1965, organele de miliție și de
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
fiind caterisit și exclus din mânăstire de către Consistoriul monahal mitropolitan al Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu și ca fals arhiereu al Bisericii Ortodoxe Române de stil vechi, în perioada 4 august 1964 - l0 octombrie 1965, în mod ilegal a purtat haine bisericești de arhiereu. În aceeași perioadă, inculpatul, după ce și-a amenajat la domiciliul său, o capelă bisericească, împreună cu inculpații Furtună Dumitru, Guțu Roman, Petre Florea și Morar Ioan, a oficiat slujbe religioase stiliste, la care au participat mai multe persoane, adepte
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]