11,111 matches
-
fraților minori, iar apoi prima acțiune a pontificatului său a fost aceea de a o revoca. Într-adevăr, Inocențiu decretase că vor fi excomunicați toți frații care ar fi îngăduit vreunui enoriaș să asculte liturghia, sau [să participe la] alte ceremonii liturgice, [la ei] într-o zi de sărbătoare. 122. Fratele Mansueto a povestit de asemenea că un frate, pe când se ruga în grădină într-o localitate din Sicilia, a văzut o armată puternică de cinci mii de cavaleri cum intra
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în viață și confirmă toate aceste informații. Despre solemnitatea cu care această indulgență a fost proclamată în mod public, în timpul consacrării bisericii respective, de către șapte episcopi, nu intenționăm să mai scriem. Relatăm doar ceea ce Petru Zalfani, care era prezent la ceremonie, a spus în fața ministrului, fratele Angelo, a fratelui Bonifaciu, a fratelui Guido, a fratelui Bartolo de Perugia și a altor frați de la Porțiuncula. A relatat că a fost prezent la consacrarea bisericii amintite, ce a avut loc la 2 august
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Higgs, umoristă și scriitoare Recent, lucrând pentru o companie, l-am auzit la interfon pe președinte invitând pe toată lumea să iasă afară pentru o festivitate În onoarea noului steag. Am fost oarecum surprins, dar i-am urmat pe ceilalți la ceremonie. Am recitat jurământul față de țară, după care un elev de liceu a cântat la trompetă „The Star Spangled Banner”1. Mai apoi, fiecare dintre noi a primit o acadea În culorile roșu, alb și albastru. Totul a durat 15 minute
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
culorile roșu, alb și albastru. Totul a durat 15 minute, dar cu toții ne-am Întors la treburile noastre râzând și cu un sentiment de entuziasm, creat de surpriza respectivă. Mai târziu, când l-am Întrebat pe unul dintre manageri despre ceremonie, el mi-a răspuns: „A, În fiecare săptămână are loc câte o chestie de-asta”. L-am Întrebat de ce. „Ca să ne distrăm!”, mi-a răspuns el râzând. Distracția la locul de muncă N-ar trebui să ne surprindă faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
loc la 1 mai și femeile care participau la această solemnitate erau, cum spune Propertiu (4, 9, 37-60), nude. Amintim că, în anul 62 a. Chr., ritualul zeiței se desfășurase în casa lui Caesar și că acesta, deghizat, asistase la ceremonii. Această aventură s-a terminat printr-un scandal divorțul lui Caesar de soția sa Pompeia, fiica lui Quintus Pompeius, nepotul lui Sylla (vezi Suetonius, Caesar, 6). La ceremonia zeiței Bona Dea, poetul ar fi văzut-o pe împărăteasa Livia goală
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se desfășurase în casa lui Caesar și că acesta, deghizat, asistase la ceremonii. Această aventură s-a terminat printr-un scandal divorțul lui Caesar de soția sa Pompeia, fiica lui Quintus Pompeius, nepotul lui Sylla (vezi Suetonius, Caesar, 6). La ceremonia zeiței Bona Dea, poetul ar fi văzut-o pe împărăteasa Livia goală. Ipoteza e neverosimilă, căci Livia avea peste șaizeci și șase de ani și nu mai putea ispiti pe Ovidiu, iar edictul relegării, inopinat, a fost dat în decembrie
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
despre comportamentul Iuliei. 9 Tacitus, Annales, 3, 24. 10 L. Herrmann, "La faute secrète d'Ovide" în RBPhH, 17, 1938, p. 695, și "Nouvelles recherches sur la faute secrète d'Ovide", ibidem, 43, 1965, pp. 40-52. 11 După R. Ellis, ceremoniile pentru Bona Dea, interzise bărbaților, erau dedicate zeiței Isis (cf. "Intoduction" la ediția poemului In Ibin). 12 G. Dumezil (La religion romaine archaique, Paris, Payot, 1966, p. 344) notează că Fauna (sub numele de Bona Dea) primește în decembrie un
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poemul Ibis, a presupus că exilul lui Ovidiu s-a datorat profanării misterelor cultului lui Isis de către poet. În timpul acestor mistere foarte celebre în acea vreme (și la care însuși Ovidiu face referire în opera scrisă în exil), aveau loc ceremonii secrete, la care bărbății nu puteau lua parte. Printre adeptele cultului se pare că era și Livia, care, de aceea, îl va hărțui pe Ovidiu, cu influența sa puternică pe lângă Augustus, într-un prim moment și pe lângă Tiberiu, mai apoi23
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu ocazia triumfului înregistrat de Tiberiu împotriva panonilor și a dalmaților, cu un an înaintea morții lui Augustus. Sulmonezul se inspiră din descrierea triumfului lui Tiberiu la Roma, pentru a face să ni se deruleze prin fața ochilor diversele faze ale ceremoniei triumfale, pe care Ovidiu o descrie cu plăcere și într-o altă epistolă (cfr. Sub Graecinus). Cu această ocazie, pe lângă nelipsitul elogiu adresat lui Germanicus și lui Tiberiu, Ovidiu insistă asupra prezentării teoriei prizonierilor barbari care însoțesc carul triumfătorului. Dintre
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
că Graecinus dobândea tot mai multe favoruri din partea lui Augustus. Într-adevăr, într-o scrisoare succesivă (Ex Ponto, IV, IX), poetul îl felicită pe Graecinus pentru favoarea destinului de a fi fost numit consul. Ovidiu ne prezintă diferitele etape ale ceremoniei de instalare în funcția de consul, ca și cum ar fi fost de față. Se arată în același timp fericit și mândru. Ar fi fost și mai fericit, dacă ar fi putut fi prezent. Dar zeilor nu le-a surâs ideea și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ianus bifrons va deschide acest an care a întârziat să vină, mult așteptat!, Pompeius va îmbrăca din nou purpura celei mai înalte funcții, titlu ultim și suprem al carierei sale. Ovidiu insistă apoi asupra descrierii entuziasmului mulțimii, diferitele faze ale ceremoniei rituale pentru care se pregătește Sextus, printre care și aceea de a mulțumi zeilor și lui Cezar care îi va da din nou ocazia să îndeplinească un astfel de ritual. Poetul se arată nefericit că nu poate fi măcar unul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
avea decât subiectul (triumful) de tratat; îi lipseau până și numele conducătorilor și a locurilor. În plus, alți poeți de la Roma trataseră deja acest subiect cu o abundență de informații și cu impresii proaspete (datorită participării lor directe la etapele ceremoniei triumfale)293. Poetul recomandă și versurile sale de laudă despre ceilalți sodales. Ovidiu se entuziasmează apoi la gândul că, între timp, pe Rin, se pregătea un alt triumf împotriva perfidei Germanii, și i se adresează Liviei, îndemnând-o să pregătească
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
noastre inimi vă vror!” Este un moment de sinceritate În istoria acestei pasiuni. Momentul În care actorul Își scoate, la sfîrșitul spectacolului, masca. Conachi nu ezită s-o pună Însă la loc. Spectacolul continuă: cu dureri, chinuri, aht-uri..., Întreaga ceremonie. Iubirea este o profesiune pe viață. În pragul morții, poetul trimite un mesaj „frumușălelor” anunțînd iminenta lui retragere: „Mergi și du-te de la mine frumușălelor să spui Că acela ce prin versuri, le-au slăvii, acuma nu-i Decît un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obosită a poetului nu-l mai cuprinde. Dacă revedem formele și etapele acestui surghiun, constatăm următoarele: Conachi caută În natură un nou iatac (cronotopul său): un loc tainic, ocrotit, Într-o vale dosnică, sub un copac mare... Aici se desfășoară ceremonia jurămîntului, aici se primește făgăduința, aici, În fine, se petrece „fericirea cea mare”. Voind (afectînd) să fie un anahoret, Conachi rămîne un seducător. Figura ascezei voluntare este, În esență, o figură a seducției. Figura ascezei antrenează și un peisaj liric
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
exagerat al pudorii, simț cavaleresc al onoarei, grijă față de reputația Stăpînei cită vreme iubirea nu e legiuită?! Toate acestea, probabil, la un loc. În plus, tendința lui Conachi de a asuma lent obiectul liric (În cazul de față: obiectul erotic), ceremonia apropierii de el. Poetul exclude orice act de agresiune, orice violență: demersul conachian cerc o anumită ezitare, langoare, moliciune. El este Însoțit, totdeauna, de un sentiment de vinovăție, de unde regimul de „fereală neadormită”, tîrcoalele, strejuirea „pe furiș”: „Noțîle Înfricoșate, Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lectură nu-i suficientă. Trebuie un spectacol al rostirii și taraful este interpretul cîntecului suspinător. Mai trebuie să așteptăm, are dreptate Zarifopol, cîteva decenii pînă să apară clavirul În poezie: pînă ce, cu alte cuvinte, mesajul să renunțe la o ceremonie complicată fi să descopere regimul comunicării În solitudine. Instrumentul muzical al lui Anton Pann este chitara: „Chitar’ muz-armonicească PÎnă cînd o să tăcem?” CÎntecul de iubovște și de petrecere nu poate fi provocat și slujit mai bine decît de sunetul coardei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de carte. Scrisul se adaptează acestei necesități. Este, negreșit, și un principiu teoretic, dar este și nevoia de a veni În Întîmpinarea unor iubitori de cîntări care nu prea știu multă carte. „Totdeauna gata spre servire”, cum iscălește ceremonios (o ceremonie a umilinței) Într-un rînd, Pann pune poezia În categoria lucrurilor utile și Încearcă să Împace profitul material cu estetica, firescul cu retorica, cuviința cu subtilitatea gîndului. Estetică elementară, dar solidă. Pann scrie mult și ușor despre orice. Nu cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
13. CÎnt amorul și armele lui... Atoposul discursului Îndrăgostit. 14. Arta fugii. Exilul amoros. Peisajul erotic. Spațiile securizante: iatacul și locul tainic. „Copaciul cel mare”. 15. Un obiect metonimic: umbreluța. 16. Un univers erotizat. Soarele și alte stele... Demersul conachian: ceremonia apropierii. 17. Obiectele erotice. 18. Instrumentele muzicale: scripca, chitara și harpa. 19. Timpuri și anotimpuri În iubire. CÎnd iubesc primii noștri poeți? Lunga „noapte a privegherii”. 20. Carnavalul numelor. Un spirit prevăzător și un invariabil pățit: Anton Pann. Îngerul iatacului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
polinezian își schimbă forma cu ajutorul oceanelor, războinicii din Amazon se transformă în anaconda, iar călugării tibetani pot traversa oricând munții"74. Aceste fabuloase performanțe spirituale se combină cu insolite invocări ale spiritelor, cu materializări ale viselor proprii și cu stranii ceremonii ale focului. Aceste secrete inițiatice sunt astăzi stăpânite (și) de marele guru John Perkins, urmând a fi predate discipolilor doritori de ,,revoluții spirituale" din întreaga lume. În final, ele vor avea un impact total la nivel celular (transformarea în animale
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dar cu cele dou) ale sale caturi, cu ferestrele sale foarte mari, cu cele trei intrări, cu scara-i principală de piatră masivă, cu balcoane de lespezi de piatră, apoi înlăuntru, cu coridoare largi, săli spațioase, cu un salon de ceremonii, luxos mobilat, și, în fine, cu acoperământul său în formă de mansarde, prezintă, totuși, un aspect monumental”. Edificiul impresionează prin eleganța și unitatea detaliilor de arhitectură, cu elemente ce amintesc de palatele clasicismului francez, așa cum ne indică ruperea de pantă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
domeniu, efuziunile patriotice și simțul civic au fost ulterioare acțiunilor și impulsurilor stimulative venite din partea statului - legiferarea zilelor naționale, creionarea programului oficial al festivităților, implementarea lui prin intermediul instituțiilor prefecturii și primăriei ș.a. De aici a rezultat o anumită stereotipie a ceremoniilor, dar și o adevărată „inflație” a sărbătorilor cu caracter național. Pe de altă parte, glorificarea statului și a istoriei recente a dus la înlăturarea monopolului pe care religia l-a avut asupra domeniului celebrărilor comunitare. Varietatea și densitatea, cu care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urne", popoarele primei epoci a fierului reiau obiceiul tumulilor funerari, legați cel mai adesea de ritualuri de înhumare. Dar un aspect original este introdus acum: mormîntul cu car în care defunctul este îngropat cu carul său de luptă sau de ceremonie. Această practică culminează la sfîrșitul perioadei cu marile movile descoperite în Burgundia, ca acela de la Vix (Côte d'Or) care conținea mormîntul cu car al unei femei înhumate cu bijuteriile sale, diadema de aur și numeroase vase, dintre care cel
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Primul are drept cadru cetatea, unde elitele locale aduc în mod spontan ofrande pe altare: la Narbonne, către anii 26-25 î.I.C., un particular invocă pax Augusta, pacea augustină și în anul 11 d.I.C., orașul celebrează numen-ul imperial, organizînd ceremonii destinate să onoreze conținutul religios al funcției imperiale. Sînt construite temple, dedicate Romei și familiei imperiale: Casa pătrată la Nîmes sau templul lui August și al soției sale Livia la Vienne. Un notabil, flaminul, asigură serviciul acestor culte, ajutat de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sociale. Mai mult, forța trece înaintea dreptului. Creștinarea. Este vorba, în sfîrșit și ne întrebăm dacă aceasta compensează cele prezentate mai sus de o societate pe cale de creștinare. Orașul este oraș creștin care, sub îndrumarea episcopului, trăiește în ritmul marii ceremonii liturgice, celebrate fie în biserica catedrală, în interiorul incintei, fie în exterior, în basilici ridicate în apropierea cimitirelor sau pe mormintele sfinților care îi atrag pe pelerini: Sfîntul Martin la Tours; Sfîntul Denis în apropiere de Paris, al cărui cult este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la Corbie (Somme)și care este acum păstrat la Biblioteca Națională (ms.latin 17655). Redactată la mai mult de 70 de ani după evenimente, această povestire tîrzie și plină de imagini vii dezvăluie mai mult decît detaliile convertirii și ale ceremoniei, importanța pe care episcopii regatului franc au acordat-o botezului lui Clovis. Putem reține din acest text cîteva aspecte majore: mai întîi Clovis, în ciuda presiunilor anturajului său regina Clotilda însăși și a clerului regatului său, rămîne mult timp fidel păgînismului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]