11,231 matches
-
pătruns din comerț cămăși confecționate numai din ,jolj”-bumbac. Peste poale și cămașe (partea de jos) purtau rochie largă colorată (după portul unguresc), iar mai târziu la tinere au apărut și ,laibăre” (veste) din mătase. Aceste laibăre, în trecut, erau confecționate din materiale plușate (la vârstnice) și se încheiau cu nasturi sau cu ,copcii”. Femeile purtau peste rochie în față șorțuri (cătrințe) prinse cu ,baiere” (șnururi), aceste șorturi fiind făcute din satin sau ,barșon” (un material plușat) de diferite culori, în funcție de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în față șorțuri (cătrințe) prinse cu ,baiere” (șnururi), aceste șorturi fiind făcute din satin sau ,barșon” (un material plușat) de diferite culori, în funcție de vârstă persoanei care o îmbracă. Șorturile de sărbătoare aveau la partea de jos ciucuri ( ciocoți ) sau erau confecționate cu două foi din urzeală și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate. La începuturile secolului XX șorțurile femeilor vârstnice erau confecționate numai din materiale de culoare neagră. Tinerele purtau la sărbători rochii-fuste, încrețite de la brâu în jos
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
persoanei care o îmbracă. Șorturile de sărbătoare aveau la partea de jos ciucuri ( ciocoți ) sau erau confecționate cu două foi din urzeală și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate. La începuturile secolului XX șorțurile femeilor vârstnice erau confecționate numai din materiale de culoare neagră. Tinerele purtau la sărbători rochii-fuste, încrețite de la brâu în jos, care erau executate cu materiale țesute în casă sau cumpărate din comerț, gata confecționate. Nemeșoaicele purtau șorț-cătrință numai în față. Pe cap femeile purtau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să fie folosite la dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute fără buzunare și rareori erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau desfundat (cu nasturi), unele cumpărate din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute fără buzunare și rareori erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau desfundat (cu nasturi), unele cumpărate din comerț aveau cusături florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la început cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până sub genunchi și erau fixate de curelele de la opinci. Opincile (cele mai vechi încălțări) au fost mult timp confecționate cu mijloace proprii din piele de porc, mistreț sau vită, care era tăbăcită șiprelucrată în gospodărie, iar mai târziu se achiziționau din comerț. Pielea tăbăcită se croia pe dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în unele gospodării), - bănieși - locuitori ai cătunului ,Valea lui Ion”din vecinătatea satului Livadia, care aveau meseria de dulgheri, producători de unelte agricole, - bilță - capcană pentru șoareci, - blăcii - unealtă pentru bătutul cerealelor păioase sau fasolii în vederea separării boabelor, care era confecționată din două bucăți de lemn una mai lungă, ținută în mână, de care era legată printr-o curea de piele o bucată mai scurtă, mobilă care bătea produsele de prelucrat, - boltă - prăvălie, - brăcinar - un fel de curea confecționată din fire
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care era confecționată din două bucăți de lemn una mai lungă, ținută în mână, de care era legată printr-o curea de piele o bucată mai scurtă, mobilă care bătea produsele de prelucrat, - boltă - prăvălie, - brăcinar - un fel de curea confecționată din fire de lână, cânepă sau in răsucite, folosită pentru strâns pe corp a izmenelor, pantalonilor sau rochiilor, - brâgle - componentă a războiului de țesut, - caier - fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca.
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile, - oblanc - cerc special înfășurat din material textil, de pus pe cap
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în satul Livadia al părinților și bunicilor noștri, sau au existat dar în proporție foarte redusă. Da, dar ei beau apă curată, mâncau alimente naturale din gospodăria propie, (fără îngrășăminte chimice, numai cu îngrășăminte naturale de la animale), aerul curat, hainele confecționate în gospodărie, alcoolul consumat rațional, etc. S-au înmulțit cazanele de țuică, sătenii fructificând livezile (prune, mere și pere), iar care nu aveau cumpărau. Viile care împodobeau fațada caselor și care până atunci erau pentru consumul de struguri, au început
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și se stabilește la periferia Iașului în colonia muncitorească Ciurea. Clasele gimnaziale le finalizeză într-o școală din această colonie. În 1963 este admis la "Liceul Național Mihail Sadoveanu" din Iași. În liceu își câștigă existența muncind cu normă la confecționat lăzi pentru fructe. În 1965 este unul din cei 400 de candidați admiși la "Liceul Militar Ștefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc. Educația în liceul militar nu îi lipsește; printre cărțile din biblioteca liceului, cum ar fi cele scrise de
Pavel Coruț () [Corola-website/Science/300783_a_302112]
-
reveni pentru că la ora 12 când preotul împreună cu credincioșii ies din biserică și când clopotele încep să bată, vestind Înviere Domnului vor trebui să învârtă în apropierea coroanei asa numitele „manșoane” special pregătite de tineri dinainte. Acum aceste manșoane se confecționează din anvelope uzate, mai demult se foloseau opinci uzate, rupte. Tineri stau așezați în formă de cruce și când clopotele încep să bată ridică printr-o mișcare de rotație manșoanele aprinse deasupra capului și le învârt până ce se termină de
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
din zona de restricție. Panoul de baschet este fabricat din metal,sticlă,lemn sau plastic, având grosimea de 3 cm,iar inelul acestuia fiind plasat la 3 m de sol având un diametru de 40 cm. Mingea de baschet este confecționată dintr-o cameră de cauciuc, acoperită cu o anvelopă de piele, material plastic sau cauciuc, având greutatea de 600-650 gr. și circumferința de 75-80 cm. Jocul este condus de 3 arbitri în teren (conform regulamentului FIBA), ajutați de un scorer
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
i se vor ierta păcatele. Acesta s-a conformat cerințelor preotului și în anul 1948 a adus cu ajutorul sătenilor 3 bucăți de pietre mari dintr-un deal din împrejurimile localității (Costiș) . Acestea au fost sculptate și din două a fost confecționat piedestalul crucii și din cea mai mare a sculptat crucea. Pe această a sculptat numele eroilor din localitate care s-au jertfit în cele două războaie mondiale care au străbătut satul nostru. Crucea din lemn a doua (cea din dreapta) a
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
Marii. Enigma că a fost trecută sub hramul Sf. Marii și nu a Sf. Ștefan se explică prin faptul că aici era deja o biserica înălțată spre cinstirea Sfintei Fecioare. După ce-a fost ridicată noua mănăstire și s-a confecționat o raclă frumos ornamentată pentru sfânta relicvă, regele Ladislau însoțit de un alai fastuos format din mărimile regatului maghiar de la acea vreme și de episcopi, a așezat personal racla cu moaștele sfinte pe altarul bisericii pentru ca împreună cu poporul maghiar, să
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
carne și lapte și caii, pentru tracțiune. Oile erau în număr mic și mai mult pentru carne. Din bătrâni se știe că erau oameni care coseau cojoace și bitusi din piele de oaie argăsita(dubita). Petrea lu’Visilic (d.1972) confecționa cușme și cojoace până în anii ‘50 Cea mai mare parte din suprafața de pământ se cultivă cu grâu.Seceratul grâului era o activitate la care participau toți membrii familiei. Legăturile de spice le făceau bărbații și femeile deopotrivă, snopii rezultați
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
nu are o generatie de cel putin mici meseriași cu ateliere sau alte preocupări de acest gen. De fapt în sat nu există decât un fierar și un cizmar (care a fost tatăl meu, dar care mai mult cârpea decât confecționa) și un măcelar (mosul lui Miron) care avea o măcelărie (Misărniță) lângă drumul mare vis-a-vis de imaș și drumul care merge în râturi și acolo vindea numai joia când oamenii veneau de la târg de la Beiuș. (Frentiu Titus) - 1958 În timpul lucrărilor
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
moșia Flămânzi, în suprafață de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mănăstirii Coșula (construită în anul 1535). După anul 1840 locuitorii satului Jorovlea au fost strămutați pe malul râului Miletin, dezvoitându-se satele Copălău și Cotu. Prima biserică din satul
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
Ripiceni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cinghiniia, Lehnești, Movila Ruptă, Popoaia, Râșca, Ripicenii Vechi și Ripiceni (reședința). La Ripiceni s-au descoperit vestigii aparținând culturii musteriene (vârfuri triunghiulare, piese foliacee bifaciale, răzuitoare etc., confecționate în special din așchii de cremene și cuarțit) aparținând omului de Neanderthal ("Homo primigenius").. Datarea corespunde paleoliticului mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.). În cursul unor săpături arheologice din anul 1997, într-un tumul la Ripiceni s-a descoperit un
Comuna Ripiceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300921_a_302250]
-
procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui Carpen este împădurită cu specii silvice de rășinoase (pini, tisa) și de foioase care au stabilizat alunecările de teren.
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de altă dată era dată de frumusețea boilor. Boii apar ca motiv central în cântecele satului, în ceremoniile de nuntă, cea mai importantă parte a zestrei unei fete fiind o pereche de boi. În vechime toate casele precum și acareturile erau confecționate din lemn și acoperite cu "jipi". Casa arhaică se compunea din trei încăperi: tinda cu cuptorul, casa dinainte și celarul, mobilierul era foarte simplu, un pat, o masă, lăzi, lăiți și scaune cu trei picioare. Pe pat erau așezate lepedeauăle
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
Părinții pregătesc din timp cele necesare pentru nuntă. Ca băutură - țuică de prune și vin, iar mâncarea constă în mai multe feluri de bucate; foarte din timp sunt angajați muzicanți. Inainte, la nuntă cânta „hididușul” satului. Hainele pentru ceremonie sunt confecționate de către femeile pricepute din sat. Cu câteva zile înaintea nunții încep pregătirile necesare primirii și ospătării nuntașilor. In duminica precedentă se adunau la casa miresei ,temătorii” pentru a fi împodobiți și trimiși să cheme satul la nuntă. Ca și ,temători
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
rozmarin, precum și o sticlă cu băutură din care se va servi la nuntă. Ei intră în fiecare casă și rostesc chemarea la nuntă. Gazdele mulțumesc și urează noroc celor doi tineri. Cu o seară înaintea nunții, femei și fete cunoscute confecționează „lazlăul”, adică steagul. El este făcut dintr-un băț lung de brad, pe care se fixează o față de masă albă. Pe ea se prind basmale de diferite culori, înafară de negru. Se mai prind mărgele, oglinzi mici, iederă și rozmarin
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]