11,077 matches
-
Tot el a inițiat prima lege de control și carantină fitosanitară din România. În 1928 a înființat publicația anuală "Starea fitosanitară a României", în care a mediatizat problemele de protecția plantelor. În 25 mai 1936, Traian Săvulescu a devenit membru corespondent al Academiei Române. În 1938 a fost turnat filmul documentar "Expediția Traian Săvulescu în Delta Dunării", în care se prezintă imagini din expediția desfășurată în iunie 1938, pentru „recunoașterea florei” din Delta Dunării. În perioada 29 noiembrie 1946 - 30 decembrie 1947
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
ales în Academia de Științe a Franței, onoare acordată anterior numai a doi șefi de stat: Petru I al Rusiei și Napoleon Bonaparte. Pedro al II-lea avea corespondență cu oameni de știință, filozofi, muzicieni, și alți intelectuali. Mulți dintre corespondenți i-au devenit prieteni, inclusiv Richard Wagner, Louis Pasteur, Louis Agassiz, John Greenleaf Whittier, Michel Eugène Chevreul, Henry Wadsworth Longfellow, Arthur de Gobineau, Frédéric Mistral, Alessandro Manzoni, Alexandre Herculano, Camilo Castelo Branco and James Cooley Fletcher. Împăratul a construit, din
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
secretar al Comitetului Secției de Morfologie Normală și Patologică a USSM. Din 1982 a fost membru al British Society of Clinical Citology, din 1983 al European Society of Patology, iar din 1984 al Imunocitochemistry Club London. În 1993 devine membru corespondent al Academiei de Stiințe Medicale, iar din 1999 membru titular. A fost Președinte al Diviziunii Române a Academiei Internaționale de Patologie din 1995, iar din 2000 a devenit membru al International Council of Societies of Pathology. De asemenea a fost
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
(n. 27 noiembrie 1881, Câmpulung - d. 13 august 1969, București) a fost un istoric, critic de artă, colecționar român, membru de onoare al Academiei Române (1948), profesor al Academiei de Belle-Arte, membru corespondent al mai multor academii străine. s-a ocupat în studiile sale de pictura și grafica românească din secolul al XIX-lea, aceste scrieri constituind primele sinteze cuprinzătoare din istoriografia românească de artă ("Pictura românească în secolul al XIX-lea", 1937
George Oprescu () [Corola-website/Science/306372_a_307701]
-
conferințe la universitățile din Praga, Bruxelles, Dubrovnik și la opt universități din Germania. Ca urmare a cercetărilor sale și colaboratorilor, a publicat în țară și în străinatate peste 350 de lucrări, dintre care cităm: A fost membru al Academiei Române, ales corespondent în 1963, titular în 1990, și al Academiei de Științe de la Göttingen, Academiei Mediteraneene Italia, Societății Franceze de Chimie, Uniunii Internaționale de Chimie Pură și Aplicată. S-a stins din viata la 30 martie 1995.
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]
-
mai limpede, fără ecou. "A question of time" are repetat la început sunetul puternic care se aude pe ediția britanică. "Stripped" nu are la început sunetului motorului de Porsche de pe ediția britanică. Ediție comercială în SUA Edițiiile sunt identice cu corespondentul britanic al fiecăreia, numai că au în plus "But not tonight", care în SUA a fost lansat ca single în locul piesei "Stripped". Ediții comerciale în SUA fața A: fața B: Îi lipsesc cele trei piese bonus de pe ediția originală. Ediție
Black Celebration (album) () [Corola-website/Science/306382_a_307711]
-
Gara Suceava, au fost direcționate în această perioadă către Gara Suceava Nord. La data de 11 septembrie 2007, în Gara Ițcani s-a turnat o secvență din filmul "Călătoria lui Gruber", în regia lui Radu Gabrea. În secvența respectivă, un corespondent de război italian (interpretat de Florin Piersic Junior), însoțit de un ofițer neamț (interpretat de către actorul german Udo Shenk), coboară din tren și este condus la o mașină de epocă marca Mercedes de un comandant al armatei române, de un
Gara Suceava Nord () [Corola-website/Science/305815_a_307144]
-
PromarTUR” 1.Chilimari Tihon Efrem, anul nașterii 1938, domiciliat în or. Chișinău, Doctor în științe, profesor universitar, șef de catedră la Academia de muzică, teatru și arte plastice. 2.Chilimari Serghei Efrem, anul nașterii 1936, domiciliat în or. Chișinău, membru corespondent a Academiei de Științe, Doctor Habilitat în științe agricole, profesor universitar, Universitatea agricolă. 3.Prodan Mihail Nicolae, anul nașterii 1938, domiciliat în or. Chișinău, Doctor în științe tehnice, conferențiar la Universitatea agricolă. 4. Chilimari Tihon Efrem,șef de catedră la
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
Universitatea Central Europeană, Budapesta, 1996), Educația Ecologică (Universitatea din California, Riverside, 2000), Programe Manageriale (Fundația CRDF și Fundația Științifică Națională, Virginia de Vest, 2000) și Analiza apei și a deșeurilor (Societatea Chimică Americană, New Orleans, 2001). Este căsătorit cu membrul corespondent al ASM, Maria Duca. Gheorghe Duca este nașul de cununie al cuplului de jurnaliști Diana Madan și Ion Preașcă. Fiind membru PCUS, după absolvirea Facultății, Gheorghe Duca este încadrat în învățământul universitar din Republica Moldova. În perioada 1982-2006, sub îndrumarea prof.
Gheorghe Duca (academician) () [Corola-website/Science/305879_a_307208]
-
a fost desemnat în anul 1992 ca președinte al Comitetului Republican pentru Decernarea Premiilor pentru Tineret în Domeniul Științei și Tehnicii, funcție pe care o deține și în prezent. Prof. Gheorghe Duca a fost ales în anul 1992 ca membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, apoi în anul 2000 ca membru titular al aceleiași instituții academice. Tot din anul 2000, este președinte de onoare al Asociației de Cercetare și Dezvoltare din Moldova (MRDA). În anul 2007 a fost ales
Gheorghe Duca (academician) () [Corola-website/Science/305879_a_307208]
-
Émile Galli ziarul de limbă franceză, "L'Orient", care, ulterior, a devenit cunoscutul "L'Indépendence Roumaine", unde făcea propagandă, în favoarea României în cercurile străine de cititori. Pe câmpurile de luptă ale Războiului de Independență din 1877 - 1878, Alexandru Ciurcu era corespondent de război, când face cunoștință și se împrietenește cu Nicolae Grigorescu. Se împrietenește cu ziaristul francez Just Buisson, corespondent la București al agenției franceze de presă „"Havas"”. În anul 1882, Alexandru Ciurcu, împreună cu Just Buisson, concepe, într-o primă variantă
Alexandru Ciurcu () [Corola-website/Science/305897_a_307226]
-
în favoarea României în cercurile străine de cititori. Pe câmpurile de luptă ale Războiului de Independență din 1877 - 1878, Alexandru Ciurcu era corespondent de război, când face cunoștință și se împrietenește cu Nicolae Grigorescu. Se împrietenește cu ziaristul francez Just Buisson, corespondent la București al agenției franceze de presă „"Havas"”. În anul 1882, Alexandru Ciurcu, împreună cu Just Buisson, concepe, într-o primă variantă, proiectul unui original motor cu reacție, dar în 1885 este expulzat din România de guvernul condus de Ion C.
Alexandru Ciurcu () [Corola-website/Science/305897_a_307226]
-
îmbogățindu-se cu noi rubrici. În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menționată și contribuția adusă de inginerul Gheorghe Cartianu (1907-1982), angajat al Societății de Radiodifuziune, Studioul București și la stația de emisie Otopeni (1933 - 1934), profesor la Institutul Politehnic București, membru corespondent al Academiei Române. El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din București, a stației Bod, a efectuat emisiuni experimentale și a contribuit la realizarea primelor radiorelee românești precum și a stației de emisie Tâncăbești (1949). La început, la Radio București
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
(n. 1 octombrie 1919, București - d. 7 martie 2004, București) a fost un medic microbiolog român de etnie evreiască, senator român, membru al Academiei Române (corespondent - 1963 și titular - 1990). În perioada 1994-2004 a îndeplinit funcția de președinte al Federației Comunităților Evreiești din România. În 1946, a devenit doctor în medicină și chirurgie al Facultății de Medicină București iar în 1958 a devenit și doctor în
Nicolae Cajal () [Corola-website/Science/305287_a_306616]
-
pe rând, prin concurs, preparator, asistent, șef de lucrări, conferențiar. Din 1967, Nicolae Cajal a fost director al Institutului de Virusologie al Academiei Române. În legislatura 1990-1992 a fost senator pentru municipiul București din partea FSN. A fost ales în 1963 membru corespondent și în 1990 membru titular al Academiei Române. A fost vicepreședinte al Academiei Române (1990-1994), președinte al Secției de Științe Medicale și președinte al Fundației „M. H. Elias”. A fost Membru al Academiei de Știinte din New York; Doctor Honoris Causa al Universităților
Nicolae Cajal () [Corola-website/Science/305287_a_306616]
-
1992). În iunie 2007, senatul universității Ovidius din Constanța i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa. În decembrie 2008 „Academia Oamenilor de Știință din România” (a nu se confunda cu „Academia Română”) l-a ales pe Gh. Buzatu ca membru corespondent. Activitatea istorică a lui Buzatu cuprinde 55 cărți publicate sub nume propriu, 70 volume coordonate sau în colaborare, peste 500 de studii și micromonografii, articole, eseuri, prefețe, note ș.a. A coordonat timp de mai mulți ani cu colecția „Românii în
Gheorghe Buzatu () [Corola-website/Science/305343_a_306672]
-
(n. 8 iulie 1961, comuna Ciutulești, raionul Florești) este un jurnalist și politician din Republica Moldova. Este licențiat în litere al Universității de Stat din Moldova (1984). A activat în calitate de corespondent al Redacției pentru Tineret la Radio Moldova, apoi, între 1986 și 1990, a fost colaborator științific superior la Muzeul de Literatură "Dimitrie Cantemir" din Chișinău. Se implică activ în mișcarea de eliberare națională din Basarabia chiar din anul 1988, numărându
Sergiu Burcă () [Corola-website/Science/305372_a_306701]
-
(n. 22 aprilie 1953, Filiași) este un medic și academician român. În prezent conduce Clinică de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni. În luna noiembrie 2013, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secția de Stiinte Medicale. Irinel Popescu s-a născut la Filiași, a urmat Facultatea de Medicină la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, pe care a absolvit-o în 1977 cu media 9.98, a
Irinel Popescu () [Corola-website/Science/305351_a_306680]
-
deși tradus exact înseamnă, de fapt, „apă fierbinte pentru ceai”. În cultura japoneză, orice formă de artă este descrisă ca o „cale” spirituală. În acest sens întâlnim „calea florilor” (ikebana), „calea caligrafiei” (shodo), „calea poeziei” (haiku), „calea sabiei” (kendo) etc. Corespondentul pentru chanoyu este "chado" („calea ceaiului”), aceasta reprezentând calea spirituală a ceremoniei ceaiului. a jucat un rol important în viața culturală și artistică a Japoniei timp de mai bine de 400 de ani. Această artă este mai mult decât o
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
din București (1933-1940 și 1944-1958). În paralel cu activitatea didactică își continuă activitatea profesională ca director al Spitalului Socola din Iași (1917-1930) și apoi al Institutului pentru bolile nervoase, mintale și endocrinologice din București (1930-1940). În 1928 este ales membru corespondent al Academiei Române și în 1939 devine membru titular și președinte de onoare al acestui prestigios for științific. Deține și alte funcții în cadrul organizațiilor profesionale medicale: membru titular al Academiei de Medicină din București (1935), membru de onoare al Academiei de
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
ține rubrica "SOS București", în care luptă pentru conservarea patrimoniului urbanistic al capitalei României. Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (1990), al Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Societății Academice din România (1995), din 2012 este membru corespondent al Academiei Române. Este căsătorit cu profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi. Absolvă Facultatea de Istorie a Universității București, 1965-1970, specializare în istorie medie universală. Doctorate în 1981 la Universitatea din Cluj-Napoca (dr.ist.) și 1986 la Universitatea din Oxford (D.Phil
Andrei Pippidi () [Corola-website/Science/313026_a_314355]
-
să aibă loc în primul sezon, 1914-15. Mai târziu, a înțeles cât de improbabil era acest lucru, și urma să-l informeze pe Mackintosh, care se ocupa de grupul Marea Ross, de schimbarea de plan. Din păcate pentru expediție, conform corespondentului "Daily Chronicle" Ernest Perris, telegrama nu a mai fost trimisă, o omisiune care a complicat inutil munca din primul sezon a grupului de la Marea Ross. Shackleton a considerat că are nevoie de cel puțin de lire (sumă echivalentă la nivelul
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
Leonida Constantin Brezeanu (n. 28 octombrie 1938, Teișani, județul interbelic Prahova, România) este un dirijor, compozitor și etnomuzicolog român, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Arte și Științe din U.S.A și Canada (din anul 2000). S-a născut într-o familie cu preocupări muzicale, tatăl său, Emil St. Vasilescu, fiind profesor de vioară și de cor, iar mama, Ștefania Brezeanu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
() este medic specialist neurochirurg la Spitalul "Gh. Marinescu" din București. El a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române (la 24 octombrie 1997) și apoi membru titular al acesteia (din 20 decembrie 2004) s-a născut la 1 Iulie 1933 la Darabani în județul Botoșani, unde a făcut și primele patru clase primare. A continuat apoi școală
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
al Universității de Medicină și Farmacie “"Carol Davila"” din București, iar în anul 1992 cel de profesor de psihoneurologie la Facultatea de Psihologie a Universității “"Titu Maiorescu”" din București. Este membru titular al "Academiei Române" din 20 decembrie 2004 și membru corespondent al acesteia din 24 octombrie 1997; membru titular al "Academiei de Stiinte Medicale" (1993); membru al "Academiei Oamenilor de Știință" (2004), membru al New York Academy of Sciences (1995), London Diplomatic Academy (2000), "L’Académie Centrale Européenne des Sciences, des Lettres
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]