10,827 matches
-
deputaților prezenți. ... Articolul 131 În cursul votării nu se poate acorda deputaților dreptul de a lua cuvântul, cu excepția cazurilor care vizează derularea procedurii de vot secret. Articolul 132 Proiectele de legi și propunerile legislative respinse de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională nu pot fi readuse în discuția acesteia în cursul aceleiași sesiuni, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 104. Articolul 133 (1) Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată se semnează de președintele
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
și propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată se semnează de președintele acesteia. ... (2) Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menționarea prevederilor care țin de competența decizională a Camerei Deputaților, dacă este cazul. Guvernul va fi înștiințat despre aceasta. ... (3) Legea adoptată de Camera Deputaților cu privire la care Senatul s-a pronunțat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
Deputaților ca primă Cameră sesizată se semnează de președintele acesteia. ... (2) Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menționarea prevederilor care țin de competența decizională a Camerei Deputaților, dacă este cazul. Guvernul va fi înștiințat despre aceasta. ... (3) Legea adoptată de Camera Deputaților cu privire la care Senatul s-a pronunțat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de președintele
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
menționarea prevederilor care țin de competența decizională a Camerei Deputaților, dacă este cazul. Guvernul va fi înștiințat despre aceasta. ... (3) Legea adoptată de Camera Deputaților cu privire la care Senatul s-a pronunțat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depune la secretarul general al
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
comisiilor se înscrie cu prioritate în ordinea de zi și se dezbate conform prevederilor art. 100-112. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaților va efectua corelările tehnico-legislative necesare. După adoptarea legii în ansamblul ei, aceasta se trimite Senatului, dacă acesta este Cameră decizională, sau Președintelui României în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională. ... Articolul 135 (1) În cazul sesizării neconstituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constituția României, republicată, procedura parlamentară
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
conform prevederilor art. 100-112. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaților va efectua corelările tehnico-legislative necesare. După adoptarea legii în ansamblul ei, aceasta se trimite Senatului, dacă acesta este Cameră decizională, sau Președintelui României în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională. ... Articolul 135 (1) În cazul sesizării neconstituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constituția României, republicată, procedura parlamentară se întrerupe și se reia după publicarea deciziei Curții Constituționale. ... (2) În
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
5 zile, un raport asupra inițiativei legislative care se supune dezbaterii și adoptării plenului Camerei Deputaților. Inițiativa legislativă se adoptă cu majoritatea cerută de caracterul actului normativ și se trimite Senatului. ... (2) În cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, comisiile sesizate în fond de Biroul permanent vor întocmi raportul privind textele revizuite înaintate de Senat, luând în considerare amendamentele formulate de deputați. Inițiativa legislativă se adoptă cu majoritatea cerută de caracterul actului normativ și se transmite Președintelui României în vederea
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
sau parțial, legea, cuprinzând aceste texte reexaminate, se trimite Senatului; ... b) în cazul în care textele reexaminate nu au fost adoptate, legea se trimite Senatului în forma adoptată inițial de către Parlament. ... (4) În situația în care Camera Deputaților este Cameră decizională, comisia permanentă care a fost inițial sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă va întocmi raportul asupra cererii de reexaminare, în conformitate cu alin. (2) și (3), având în vedere și varianta legii adoptată de Senat. ... (5
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
cărui urmărire penală a fost cerută. ... (2) Prevederile art. 156-158 alin. (1) sunt aplicabile, după caz, și deputaților care au fost membri ai Guvernului. Articolul 159 Dispozițiile art. 123-155 se aplică în mod corespunzător. Capitolul III Controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene Secțiunea 1 Dispoziții comune Articolul 160 Camera Deputaților își exercită atribuțiile constituționale privind controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene, conform art. 111, 112 și art. 148 alin. (4) și (5) din Constituția României
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
ai Guvernului. Articolul 159 Dispozițiile art. 123-155 se aplică în mod corespunzător. Capitolul III Controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene Secțiunea 1 Dispoziții comune Articolul 160 Camera Deputaților își exercită atribuțiile constituționale privind controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene, conform art. 111, 112 și art. 148 alin. (4) și (5) din Constituția României, republicată, art. 10 și art. 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Protocolului nr. 1 și Protocolului nr. 2 anexate TUE și Tratatului
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (6) Hotărârea se semnează de către președintele Camerei Deputaților care dispune transmiterea acesteia către Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, precum și către alte instituții ale Uniunii Europene implicate în procesul decizional. Articolul 164 (1) Comisia pentru afaceri europene și comisiile permanente de specialitate stabilesc oportunitatea desemnării, în conformitate cu art. 57, a unui raportor pentru fiecare proiect de act legislativ sau proiect de act fără caracter legislativ supus examinării parlamentare, în temeiul prezentei
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament; ... e) propuneri de mandat pe care delegația României intenționează să le prezinte în cadrul Consiliului European, precum și informări privind rezultatele participării la Consiliul European; ... f) rapoarte periodice cu privire la rezultatele participării României la procesul decizional de la nivelul Consiliului Uniunii Europene; ... g) rapoarte semestriale privind îndeplinirea obligațiilor de transpunere a dreptului Uniunii Europene în legislația internă; ... h) informări privind modificările semnificative ale mandatelor generale sau ale mandatelor pentru proiectele de acte legislative care au făcut obiectul
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
constituțional. De asemenea, pentru a ne raporta la noțiunile menționate în jurisprudența Curții, respectiv valori, principii sau reguli constituționale, în speță, critica de neconstituționalitate a hotărârii vizează nemijlocit norma consacrată de art. 76 alin. (2) din Constituție, care stabilește cvorumul decizional de adoptare a hotărârilor Parlamentului. 27. Având în vedere cele precizate, Curtea apreciază că sesizarea având ca obiect Hotărârea Parlamentului nr. 5/2016 îndeplinește condițiile de admisibilitate. 28. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (1) și alin
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
statuate în jurisprudența sa, respectiv în Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , la paragrafele 27-29. În ceea ce privește adoptarea hotărârilor fiec��rei Camere sau ale Camerelor reunite ale Parlamentului, Legea fundamentală stabilește, în cuprinsul art. 76 alin. (1) și (2), cvorumul decizional necesar adoptării acestor acte juridice, realizând o distincție între hotărârile parlamentare care se adoptă cu majoritatea absolută de voturi, recte cele referitoare la adoptarea sau modificarea regulamentelor parlamentare, și hotărârile care se adoptă cu majoritatea simplă de voturi. Așadar, se
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
referitoare la adoptarea sau modificarea regulamentelor parlamentare, și hotărârile care se adoptă cu majoritatea simplă de voturi. Așadar, se constată că, potrivit dispozițiilor constituționale, în condițiile respectării cvorumului legal de ședință, regula care guvernează adoptarea hotărârilor Parlamentului este întrunirea cvorumului decizional al majorității simple de voturi, respectiv jumătate plus unu din numărul senatorilor și/sau deputaților prezenți la ședință, excepțiile de la această regulă fiind expres prevăzute de Legea fundamentală. Astfel, pe lângă situația reglementată de art. 76 alin. (1) referitoare la hotărârile
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
Interesele și drepturile elevilor sunt reprezentate și apărate prin: a) participarea reprezentanților elevilor în organismele - foruri, consilii, comisii și alte organisme și structuri asociative - care au impact asupra sistemului educațional; ... b) participarea reprezentanților elevilor aleși în organismele administrative și forurile decizionale sau consultative din cadrul unității de învățământ liceal și profesional; ... c) participarea reprezentantului elevilor în consiliul de administrație al unității de învățământ, conform legii; ... d) depunerea de memorandumuri, petiții, plângeri, solicitări sau altele asemenea, după caz; ... e) transmiterea de comunicate de
STATUT din 10 august 2016 al elevului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274469_a_275798]
-
c) reprezentantul elevilor în consiliul de administrație; ... d) reprezentanții elevilor în comisiile unității de învățământ, inspectoratelor școlare, autorităților locale sau centrale. Secțiunea a 4-a Alegerea sau desemnarea reprezentanților Articolul 33 (1) Reprezentanții elevilor din organismele administrative sau din forurile decizionale ori consultative ale unității de învățământ liceal sau profesional sunt aleși, la începutul fiecărui an școlar, de către elevii unității de învățământ liceal, profesional sau postliceal. ... (2) Fiecare elev are dreptul de a alege și de a fi ales ca reprezentant
STATUT din 10 august 2016 al elevului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274469_a_275798]
-
va completa o secțiune din raportul activităților educative extrașcolare la nivelul unității de învățământ, în care va preciza opinia elevilor față de activitățile educative extrașcolare realizate. ... Secțiunea a 4-a Adunarea generală a consiliului școlar al elevilor Articolul 42 (1) Forul decizional al consiliului școlar al elevilor din unitatea de învățământ preuniversitar este adunarea generală. ... (2) Adunarea generală a consiliului școlar al elevilor din unitatea de învățământ preuniversitar este formată din reprezentanții claselor și se întrunește cel puțin o dată pe lună. ... (3
STATUT din 10 august 2016 al elevului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274469_a_275798]
-
planificate, inclusiv, între altele, cele privind dreptul de participare la luarea deciziilor și autoritatea căreia i se pot adresa observații sau întrebări/nelămuriri; ... d) asigurarea dreptului publicului de a-și exprima observațiile și opiniile la momentul în care toate opțiunile decizionale sunt posibile, în sensul că perioada de consultare se va desfășura înainte de momentul adoptării deciziilor privind autorizarea explorării; ... e) asigurarea faptului că rezultatele consultării publicului sunt luate în considerare în mod corespunzător la adoptarea deciziilor prevăzute la lit. d). ... (3
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
a) îmbunătățirea integrității sondei, a echipamentelor și a barierelor pentru controlul sondei și monitorizarea eficacității acestora; ... b) îmbunătățirea izolării principale; ... c) îmbunătățirea izolării secundare care să împiedice extinderea unui accident incipient major, inclusiv a exploziilor sondelor; ... d) existența unui proces decizional fiabil; ... e) gestionarea și supravegherea opera��iunilor care sunt expuse unor pericole majore; ... f) competența titularilor de posturi-cheie; ... g) gestionarea eficace a riscurilor; ... h) evaluarea privind fiabilitatea sistemelor critice de siguranță și de mediu; ... i) indicatorii principali de performanță; ... j
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
și deontologiei medicale, grija față de sănătatea pacientului; ... c) promovarea eficienței și eficacității - prin evaluarea calității, integrarea priorităților de sănătate publică în standardele de acreditare, monitorizarea și promovarea prin standarde a dezvoltării instituționale a spitalelor, abordări multidisciplinare și intersectoriale, optimizarea procesului decizional, eficacitatea utilizării fondurilor; ... d) liberul acces al pacienților la serviciile medicale oferite de spitale; ... e) coerență, evoluție și dinamism - asigurarea prin standarde a unei dinamici și îmbunătățiri continue a calității serviciilor medicale spitalicești, incluzând întreg ansamblul de activități cu caracter
PROCEDURI, STANDARDE ŞI METODOLOGIE din 19 iulie 2016 de evaluare şi acreditare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273956_a_275285]
-
el fiind preferat de 52,9% din alegatorii prezentați la urne. Pentru componența istorică a Consiliului Local Timișoara vezi: Guvernarea locală din Timișoara. În 2003 au fost înființate „Consiliile Consultative de Cartier” ca „instrumente de participare cetățenească pentru îmbunătățirea procesului decizional în administrația publică locală, în scopul realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii și proiecte de interes public local” (Art.1 HCL 195/2003). Stema municipiului a suferit de-a lungul timpului mai multe modificări însă a păstrat mare
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Arius. Acesta a fost îndepărtat din Alexandria, dar a continuat să-și răspândească ideile la Nicomedia. Constantin a intervenit pentru a restaura ordinea și a convocat primul conciliu ecumenic din 325 la Niceea. Constantin l-a prezidat și a intervenit decizional. Arianismul a fost condamnat, Arius fiind exilat în Iliricum. A fost declarată dreapta credință susținută de Athanasiu, rivalul lui Arius-ortodoxia. Au fost adoptate primele poziții ale Crezului-Simbolul Niceean. Politică avea să stabilească relația Biserica-Stat, împăratul având dreptul de a interveni
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a fi redate agriculturii și păstoritului. Lemnul uneori l-au transformat în cărbune, pe care o parte l-au comercializat în orașele în curs de industrializare. De aici a rezultat numele de Cărbunări. Satul se conducea după cutume proprii, puterea decizională a obștii manifestându-se prin Consiliul bătrânilor. O deosebită importanță a avut în aceste zone de pe valea Arieșului mijlociu organizarea agrară și pastorală. Oamenii au înțeles de timpuriu că pe solurile sărace producția de cereale depinde de îngrășarea terenurilor prin
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
aflate la granița dintre starea convemțională de război și starea convențională de pace. Războiul informațional vizează structuri ale domeniului politic, economic, social sau militar, nu doar pentru a le distruge sau paraliza, ci mai ales pentru a le influența procesele decizionale. Astfel se face trecerea de la stadiul de violență organizată la stadiul de influențare ostilă. În concluzie, războiul informațional poate fi privit sub șapte aspecte sau, altfel spus, în funcție de strategiile de atac-apărare construite și de armele informaționale utilizate comportă șapte dimensiuni
Război informațional () [Corola-website/Science/298603_a_299932]