11,414 matches
-
de a lovi instituțiile și simbolurile musulmane aflate pe munte. Astfel, în anul 1969 un turist creștin australian, Michael Rohan, călăuzit de idei mesianice extremiste, a dat foc Moscheii Al Aqsa și a provocat daune amvonului (Minbar). O rețea subterană evreiască de extremiști național-religioși a planificat în anii 1980 să arunce în aer moscheile de pe Muntele Templului:sanctuarul Cupola Stâncii și Moscheea Al Aqsa. La 11 aprilie 1982 un terorist de origine evreiască, în acea vreme soldat în armata israeliană, Allan
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
a provocat daune amvonului (Minbar). O rețea subterană evreiască de extremiști național-religioși a planificat în anii 1980 să arunce în aer moscheile de pe Muntele Templului:sanctuarul Cupola Stâncii și Moscheea Al Aqsa. La 11 aprilie 1982 un terorist de origine evreiască, în acea vreme soldat în armata israeliană, Allan Goodman, a dat buzna pe Muntele Templului, a împușcat mortal pe paznicul din partea Waqfului, a rănit câțiva polițiști, apoi a pătruns în clădirea Cupolei Stâncii, unde a început să tragă cu arma
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Autorității Naționale Palestiniene, răzmeriță violentă fără precedent, cunoscută sub numele de Intifada Al-Aqsa, după numele Moscheii Al Aqsa. În cursul ei și-au pierdut viețile circa o mie de evrei, mulți dintre ei civili. În deceniile 1980-2010 în opinia publică evreiască s-au ridicat plângeri împotriva construcțiilor și săpăturilor efectuate de către Waqful musulman pe Muntele Templului și în profunzimea acestuia, de asemenea au fost formulate și proteste ale musulmanilor contra excavațiilor arheologice efectuate de către Israel în jurul Muntelui. În anul 1988 Waqful
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
de asemenea au fost formulate și proteste ale musulmanilor contra excavațiilor arheologice efectuate de către Israel în jurul Muntelui. În anul 1988 Waqful a inițiat lucrări în scopul zidirii unei moschei subterane în sectorul numit al Grajdurilor lui Solomon, iar grupul naționalist evreiesc „Fidelii Muntelui Templului” a înaintat o petiție în fața Curții Supreme a Israelului cerând ca aceasta să ordone autorităților israeliene să aplice legile și regulamentele existente în legătură cu construcția pe Muntele Templului. Judecătorii Curții Aharon Barak, Menahem Eilon și Gavriel Bach au
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Într-un manifest public la finele anului 2001 numeroase personalități israeliene între care și scriitorii Amos Oz,A. B. Yehoshua, S.Izhar și fostul președinte al Curții Supreme, judecătorul Meir Shamgar, au avertizat în legătură cu primejdia lezării și ștergerii mărturiilor trecutului evreiesc al Muntelui Templului. În urma protestului public a fost creat „Comitetul pentru prevenirea distrugerii vestigiilor antice de pe Muntele Templului”. În acelaș timp, arheologii Tzahi Zweig si Gavriel Barkayi au inițiat Proiectul de triere a pământului îndepărtat în urma lucrărilor de pe Munte. Triajul
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
este prohibit de o mare parte din autoritățile rabinice în frunte cu Rabinatul Șef al Israelului. Muntele Templului pe care s-au aflat în vechime Primul și Al Doilea Templu, este locul cel mai sacru al religiei iudaice. După tradiția evreiască, Muntele Templului „este locul pe care îl va alege Domnul”, amintit de numeroase ori în cartea a cincea a lui Moise, Deuteronomul (Dvarim). El este identificat cu muntele Țării Moria, pe care s-a desfășurat scena Sacrificiului lui Isaac. În
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
a ridicat. Cartea prorocului Isaia prorocește Muntelui Templului o însemnătate universală: În acelaș spirit s-a exprimat și prorocul Micha (Miheia) (4,1): Deoarece Muntele Templului are pentru religia iudaică statutul de loc cel mai sacru din lume, legislația religioasă evreiască cuprinde numeroase prevederi care se refera la intrarea în perimetrul Muntelui. Există numeroase interdicții ale vizitării locului de către „impuri”, neevrei, israeliți de rând și „cohanim” (adică evreii din neam de preoți). După Maimonide, și după dărâmarea Templului, locul unde s-
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
istorice suplimentare în legatură cu evenimentele descrise în Noul Testament despre Iisus din Nazaret și epoca sa. Unele culte creștine neoprotestante evangheliste din America și alte părți ale lumii acordă însemnătate destinului mesianic al Templului și sprijină micile grupări mesianiste extremiste evreiești ca de exemplu „Fidelii Muntelui Templului” în aspirațiile lor la restabilirea cultului iudaic pe Muntele Templului. Marile biserici creștine tradiționale, catolice, ortodoxe, protestante, nu ridică nici un fel de pretenții în legătură cu Muntele Templului. Numele uzual al Muntelui Templului în limba arabă
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
1855 în Moldova și la 20 februarie 1856 Țara Românească. Poraimos este genocidul nazist împotriva romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în timpul holocaustului. Din cauza faptului că comunitățile țigănești din Europa Răsăriteană erau mult mai slab organizate decât comunitățile evreiești este mai greu de stabilit numărul victimelor de origine romă, dar Institutul de Cercetări ale Holocaustului afirmă că numărul asasinatelor împotriva romilor între anii 1939 și 1945 a fost între 500.000 și 1.500.000. În urma studiilor etnice, profesorul
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
filosof pe atunci cvasi-necunoscut, Friederich Nietzsche, care scrisese în casa ei din Sorrento cartea "Omenesc, prea omenesc". Când ajung la Roma, Salomé și mama sa, în casa lui Malwida se mai află un alt oaspete, filosoful Paul Rée, de origine evreiască, dar ateu declarat. Rée se preocupa în special de psihologie și era un adept al lui Schopenhauer. Rée se îndrăgostește numaidecât de Salomé și cei doi formează o comunitate intelectuală. La 13 mai 1882, se alipește cuplului și prietenul lui
Lou Andreas-Salomé () [Corola-website/Science/324574_a_325903]
-
lucrările istorice istorice. Ideile panslaviste prevalează în operele sale literare. Masoch se complace în descrierile tipologiilor pitorești ale diferitelor etnii care locuiesc pe teritoriul Galiției din Europa Centrală. Din 1860 până în 1880 publică numeroase volume pe această temă: "Mici povestiri evreiești", "Mici povestiri poloneze", "Mici povestiri galițiene", "Mici povestiri germane" și "Povestiri de la Curtea Rusiei". Aceste lucrări sunt traduse în ucraineană, poloneză, rusă și franceză. În Ucraina, lucrările sale au fost foarte citite și apreciate de un larg public. În 1869
Leopold von Sacher-Masoch () [Corola-website/Science/324648_a_325977]
-
Binelui și Răului. Creștinismul, în schimb, este considerat drept "cea mai înaltă expresie a celei mai elevate credințe", în timp ce iudaismul este numit « extrema lașității». Weininger atacă decadența timpurilor moderne, pe care o atribuie în mare măsură influențelor feminine și implicit evreiești. În opinia sa, toată lumea ascunde o parte de feminitate, pe care el o numește "iudaitate".
Otto Weininger () [Corola-website/Science/324659_a_325988]
-
între altele, ca propagator al „teritorialismului” - în contrast cu sionismul- ca soluție pentru autodeterminarea poporului evreu, confruntat la finele secolului al XIX -lea cu intense persecuții, mai ales în Europa de est. Teritorialismul s-a născut din aprecieri pesimiste cu privire la posibilitatea întemeierii unui stat evreiesc în vatra sa antică, Palestina, aflată pe atunci în stăpânire otomană, și prevedea căutarea unui teritoriu alternativ în acest scop, de pildă în Africa, America sau Australia. s-a născut la Londra într-o familie de evrei originari din Letonia
Israel Zangwill () [Corola-website/Science/324713_a_326042]
-
Zalman Zalkind, 1887 - 20 februarie 1959) a fost un poet și scriitor israelian originar din Belarus. A scris în limbile ebraică și idiș. Creația sa este considerată ca marcând un moment de răscruce în literatura ebraică modernă și în cultura evreiască laică. Shneur s-a născut la Șklov (Škłoŭ) în Belarus, pe atunci parte a Imperiului Rus în anul 1887, în familia lui Isaak Zalkind și Feiga, născută Zussman. La vârsta de 13 ani s-a mutat la Odessa, care era
Zalman Shneur () [Corola-website/Science/324677_a_326006]
-
1941, au lăsat în urmă mii de morți și au marcat începutul distrugerii organizate a evreilor români. În octombrie 1941, regimul lui Ion Antonescu a început deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina în Transnistria, declansșînd genocidul cu scopul eliminării populației evreiești a țarii. Între anii 1940-1944, statul român a fost responsabil pentru moartea a cel puțin 280.000 de evrei români și ucrainieni. Deasemenea douzeci și cinci de mii de persoane de etnie romă au fost deportate în Transnistria unde 11
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
și că un avertisment adresat generațiilor viitoare. Inscripție pe coloana: Fiecare latura a coloanei conține o singură litera în Ebraică care împreună înseamnă cuvîntul Zachor-Amintesteti Pietre de mormânt din cimitirul din București. Datînd de la sfârșitul secolului al XVII lea cimitirul evreiesc din București, aflat în stradă Sevastopol a fost expropriat și distrus între 1942 și 1944 din ordinul personal al lui Ion Antonescu. Autoritățile române au impus că exhumarea morților și relocarea pietrelor de mormânt să fie făcută prin utilizarea muncii
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
București, aflat în stradă Sevastopol a fost expropriat și distrus între 1942 și 1944 din ordinul personal al lui Ion Antonescu. Autoritățile române au impus că exhumarea morților și relocarea pietrelor de mormânt să fie făcută prin utilizarea muncii forțate evreiești. Pietre de mormânt din cimitirul din Odessa. În februarie 1944 Guvernamintul Transnistrei a vandut ca material de construcții unor persoane particulare din România 24 de vagoane de cale ferată conținind pietre funerare din cimitirul evreiesc de la Odessa. O parte din
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
făcută prin utilizarea muncii forțate evreiești. Pietre de mormânt din cimitirul din Odessa. În februarie 1944 Guvernamintul Transnistrei a vandut ca material de construcții unor persoane particulare din România 24 de vagoane de cale ferată conținind pietre funerare din cimitirul evreiesc de la Odessa. O parte din aceste pietre de mormânt au fost recuperate ulterior de Federația Comunităților Evreiești din România. Steaua lui David este un simbol asociat în general cu religia iudaica și poporul evreu. Nazișii și aliații lor au marcat
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
Transnistrei a vandut ca material de construcții unor persoane particulare din România 24 de vagoane de cale ferată conținind pietre funerare din cimitirul evreiesc de la Odessa. O parte din aceste pietre de mormânt au fost recuperate ulterior de Federația Comunităților Evreiești din România. Steaua lui David este un simbol asociat în general cu religia iudaica și poporul evreu. Nazișii și aliații lor au marcat evreii cu o Steaua galbenă a lui David pentru a-i separă de restul populației și pentru
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
tată adoptiv) ca metaforă pentru relația dintre Dumnezeu și omenire, în sensul că Dumnezeu a „adoptat” oamenii drept copiii săi. O explicație des întâlnită a divergențelor este că Matei a redat genealogia juridică a lui Isus prin Iosif, conform obiceiurilor evreiești, în timp ce Apostolul Luca, scriind pentru neamuri, redă genealogia biologică reală a lui Isus prin Maria. Eusebiu din Cezareea, pe de altă parte, afirma interpretarea lui Africanus, și anume că genealogia din Luca este a lui Iosif (nu a Mariei), care
Genealogia lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/324859_a_326188]
-
însemne "tată"), ceea ce, în absența indicării vocalelor, a fost citit de traducător în greacă drept "gura" ("soț"). În orice caz, ideea timpurie că Matei a redat genealogia Mariei a scăpat neluată în seamă până în secolul al III-lea. O tradiție evreiască referitoare la genealogia Mariei din Evanghelia după Luca este redată în "Doctrina Jacobi" (scrisă în 634), în care un rabin tiberian își bate joc de faptul că creștinii o venerează pe Maria prin a povesti genealogia ei conform tradiției evreilor
Genealogia lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/324859_a_326188]
-
moștenire Bavaria-Ingolstadt. Decedat în iulie 1450, i-a succedat fiul său, Ludovic al IX-lea "cel Bogat", în timpul căruia Bavaria a început să recupereze în parte vechea sa importanță ca stat în cadrul Germaniei. Ludovic al IX-lea a alungat populația evreiască din ducatul său, a sprijinit negustorimea și a îmbunătățit atât administrarea justiției, cât și situația financiară. În 1472 a înființat universitatea din Ingolstadt. A luat măsuri pentru reformarea mănăstirilor și și-a apărat cu succes posesiunile în fața ingerințelor markgrafului de
Ducatul de Bavaria () [Corola-website/Science/326005_a_327334]
-
era de 4,176 shekeli noi. Nucleul așezării se află la poalele turnurii de nord a Munților Yotvat, iar o parte nouă a orășelului se întinde în valea Sakhnin (Sahl Araba) Se crede că așezarea exista încă în vremea regatului evreiesc antic. Urme arheologice ale așezării din secolul al V lea î.e.n. s-au găsit în preajma bisericii creștine din localitate. În epoca Mishnei și a Talmudului este menționată sub numele ebraic Arav, Districtul era numit în epoca talmudică Arbata. Iosephus Flavius
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
Kabra. În acest oraș au propovăduit Rabbi Yohanan Ben Zakai (vreme de 18 ani, după mărturia Talmudului palestinian), cel mai mare învățat talmudist din prima generație a Tanaimilor, precum și rabbi Hanina Ben Dosa, care era fiul locului. După o tradiție evreiască din 1212, Hanina Ben Dosa a și fost înmormântat în localitate. După mărturia lui Iosephus Flavius, deși locuitorii din Arav nu au participat la Marea Revoltă a Evreilor și nu au opus rezistență, din lipsă de mijloace de apărare, localitatea
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
evreii îl consideră a fi mormântul lui Rabbi Reuven ben Itztrobali, învățat talmudist tanait din a patra generație- Locul este menționat de pelerini evrei începând din anul 1473. Pe strada care urcă dinspre cimitir înspre oraș, există o peșteră tombală evreiască din perioada romană sau cea bizantină, în preajma căreia se află un arbore de fistic atlantic, numit de arabi As Saddik. Peștera, conținând mai multe camere funerare, a fost descoperită de un locuitor în vreme ce săpa pentru a-și construi un adăpost
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]