12,214 matches
-
ca sociolog, considerându-se filosof și numai filosof, sociologia constituind pentru el ca ocupație spirituală o disciplină secundară. Chiar el se pronunță explicit asupra acestui fapt: "Îmi este penibil să fiu considerat în străinătate drept sociolog, în timp ce eu sunt un filosof și în filosofie îmi văd menirea vieții, sociologia nefiind decît o disciplină secundară." (Apud, Ferrrol Gilles coord., Istoria gândirii sociologice. Marii clasici). În celelalte perioade a scris studii de filosofie, etică, artă. Importante pentru aportul său la fundamentarea sociologiei sunt
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Theodor Adorno, Max Horkheimer și alți reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, școala neo-marxistă datorează lui Simmel o mare parte din construcțiile lor. Filosofia modernă germană, de la Nicolai Hartmann la Martin Heidegger, își află filonul principal în gândirea lui Simmel. o Filosoful marxist Georg Lukacs și hegelianul Ernst Bloch, filozoful existențialist Martin Buber, filozoful și sociologul Max Scheler, istoricul Bernhard Groethuysen sunt datori ideatic lui Simmel. o Contemporanii săi, Durkheim și Max Weber, i-au citit principalele lucrări, iar ideile sale despre
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
disciplinei impuse. Era un cititor avid; în 1876, la 13 ani, drept cadouri de Crăciun, oferă părinților săi două eseuri pe teme istorice, iar la 14 ani dovedește, într-o serie de scrisori, cunoașterea temeinică a scriitorilor antici și a filosofilor germani. În 1882 se înscrie la Universitatea din Heidelberg, urmând dreptul. Scăpat de sub exigența supravegherii părintești, Max a devenit repede "unul dintre băieți" pentru care distracțiile și viața dezordonată erau esența vieții. Nu a durat mult și Max s-a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
răspândite în numeroase segmente pe care, deopotrivă, urmașii, emulii și criticii săi au încercat să le reunească. * În mare parte textele nu sunt finalizate. * Acoperă o arie problematică deosebit de vastă în lumea spiritului, astfel încât permite urmașilor să vorbească despre Weber filosoful (Jaspers îl consideră un al doilea Goethe al Germaniei), sociologul, economistul (este considerat Marx al burgheziei) politologul etc.. * În sociologie, paleta problematicii este, de asemenea, de mare întindere. Referindu-se la lucrarea postumă Economie și societate, R.Aron, în Les
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
societăți a sociologilor și Paul Bahrt (Leipzig), Hermann Cohen (Marburg), Rudolf Goldscheid (Viena/Berlin), Hermann Kantorowicz (Freiburg), Franz Oppenheimer (Berlin), Ernst Troeltsch și Alfred Weber (ambii din Heidelberg). * Fiind recunoscut de către posteritate nu numai ca sociolog, ci și ca politolog, filosof, economist etc., Max Weber a conturat profilul sociologului ca personalitate enciclopedică, cu deschideri largi spre toate domeniile vieții sociale. Încercând să ierarhizeze potențialitatea și orientarea sa științifică, Schumpeter notează: "Mai presus de toate, el a fost un sociolog. În mod
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
s-ar fi deschis un front de război aici și lumea trebuie evacuată. Șoferii fac cozi imense de înjurături acompaniate de claxoane, ca și când s-a dat ordin de evacuare generală. Polițiștii comunitari din intersecțiile mari și-au luat figuri de filosofi pogorâți din dubă-n agora, supraveghind haosul general. Nu am încă de unde să știu dacă, până diseară, Băsescu se va pupa pe obraz cu Tăriceanu sau dacă Geoană va da mâna cu aceștia, așa, în văzul poporului. Sunt însă convins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
integrative (cauză-efect), respectiv teoriei cromozomiale și urmașei sale directe, oncogenetica. 1.2.1. Carcinogeneza cu factori fizici Așa cum se știe, la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, câteva descoperiri remarcabile prefigurează era atomică a omenirii (pornită de la concepțiile unor filosofi greci emise cu 500 de ani î. Hr. și susținute de numeroși. A fost elaborat astfel conceptul teoriei atomice a structurii materiei, postulat încă din 1803 de către John Dalton (1766-1844). Pentru înțelegerea mecanismelor de carcinogeneză cu factori fizici, ca și pentru
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
7). Poetul își recunoaște în fața Neerei eșecul sentimental (Sunt trist,/ Ș acuma lumea-mi pare deșartă), ceea ce o determină pe femeia respinsă altădată să-i amintească malițios cuvintele lui despre rosturile rânduite fiecărui anotimp al vieții : Tu ești acel Horațiu, filosof cu renume,/ Tu ce vorbeai de patimi ca de-ale mărei spume ? (III 8). Finalul piesei aduce melancolica împăcare a lui Horațiu cu propria condiție de om supus vicistudinilor vârstei și de artist nepieritor. În chip semnificativ, meditația asupra curgerii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
problemă de actualitate pentru publicul secolului al XX-lea. Eșecul filosofiei În piesele Socrate, Platon și Diogene câinele (1974), consacrate raporturilor dintre viață și filosofie, Dumitru Solomon alege ca protagoniști trei iluștri gânditori antici. În concepția autorului, un teatru despre filosofi nu e neapărat un teatru despre abstracțiuni, căci ideea poate fi sentiment și dramă omenească, luptă pe viață și pe moarte, existența însăși. Bazate pe numeroase informații extrase din textele antice - operele filosofilor în cauză sau comentarii pe marginea lor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
antici. În concepția autorului, un teatru despre filosofi nu e neapărat un teatru despre abstracțiuni, căci ideea poate fi sentiment și dramă omenească, luptă pe viață și pe moarte, existența însăși. Bazate pe numeroase informații extrase din textele antice - operele filosofilor în cauză sau comentarii pe marginea lor -, aceste lucrări nu intenționează să fie nici biografii filosofice, nici biografii sentimentale, ci metafore ale omului universal și contemporan, ale spiritului uman în luptă cu el însuși : se pot regăsi în aceste drame
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și de totdeauna ale existenței . În toate cele trei cazuri, materialul documentar antic servește drept punct de plecare al unor meditații actuale sintetizate în considerațiile teoretice din preambul. De fiecare dată, intriga este construită în chip similar : unul din marii filosofi ai Atenei, înconjurat de admirația discipolilor și a femeilor frumoase, dar și de mefiența autorităților puse în gardă de puterea sa de fascinație asupra celor din jur, are ocazia să-și verifice validitatea teoriilor în viața reală. Într-un moment
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mefiența autorităților puse în gardă de puterea sa de fascinație asupra celor din jur, are ocazia să-și verifice validitatea teoriilor în viața reală. Într-un moment de cumpănă, moartea unui apropiat, adept al ideilor sale, declanșează un mecanism fatal : filosoful intră în conflict cu puternicii zilei, cei seduși cândva de farmecul său intelectual îl abandonează unul după altul și, în cele din urmă, eroul este silit să recunoască falimentul propriului crez filosofic. Preludiul la Socrate debutează cu faimoasa aserțiune înregistrată
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cândva de farmecul său intelectual îl abandonează unul după altul și, în cele din urmă, eroul este silit să recunoască falimentul propriului crez filosofic. Preludiul la Socrate debutează cu faimoasa aserțiune înregistrată de Diogenes Laertios în Despre viețile și doctrinele filosofilor, XVIII, 37 cum că preoteasa de la Delfi l-ar fi declarat pe Socrate cel mai înțelept dintre toți muritorii. Dramaturgul român pune însă sub semnul întrebării această apreciere : Dar Herefon a murit de mult, oracolul a tăcut și el ; cine știe care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bune sau rele, ale cetății sale și i-a învățat și pe alții să le respecte. S-a războit cu propriile-i vicii și cu viciile altora, ducând o viață morală, simplă, de virtuos (p. 32). În pofida conduitei sale exemplare, filosoful a sfârșit prin a fi condamnat la moarte, iar sentința naște o serie de întrebări legitime : Care a fost crima lui Socrate atât de gravă încât să-i atragă pedeapsa supremă ? De ce a vrut Socrate să moară și nu a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din Atena, cum i-au propus discipolii săi ? Când au avut dreptate atenienii ? Când l-au condamnat sau când l-au revendicat pe Socrate, o dată ce, la puțină vreme după execuție, ei i-au exilat pe acuzatori și i-au ridicat filosofului o statuie în sala de procesiuni (p. 33). Piesa consacrată sfârșitului tragic al gânditorului se întemeiază pe nedumeririle prezentate în secvența expozitivă. Lucrarea dramatică a autorului modern are la bază câteva din cele mai cunoscute texte antice cu privire la Socrate. Întâmplările
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tragic al gânditorului se întemeiază pe nedumeririle prezentate în secvența expozitivă. Lucrarea dramatică a autorului modern are la bază câteva din cele mai cunoscute texte antice cu privire la Socrate. Întâmplările cu alură anecdotică sunt extrase în mare parte din capitolul consacrat filosofului de Diogenes Laertios. Ca și în opera doxografului grec, înțeleptul exclamă la vederea tarabelor încărcate ale negustorilor că există pe lume destule lucruri inutile pentru el (IX 25) ; observă ironic că zărește deșertăciunea prin găurile mantiei purtată ostentativ de Antistene
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
oferă ouă și pui (XVII 37). Numeroase alte informații biografice sunt preluate nemijlocit din lucrarea lui Diogenes Laertios de la profeția vrăjitorului sirian privitoare la sfârșitul năprasnic al lui Socrate (XXIV 45) la actul de acuzare cu cele trei învinuiri aduse filosofului - refuzul de a recunoaște zeii cetății, introducerea unor noi divinități și coruperea tineretului (XIX 40) - sau la încercarea lui Platon, zădărnicită numaidecât de judecători, de a lua cuvântul la proces în apărarea magistrului său (XX 41). Dumitru Solomon întrebuințează și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și fiul ei Lamprocles, prilej de meditație asupra binefacerilor dăruite de părinți copiilor oricât de nerecunoscători (II 2). Dramaturgul exploatează și dialogurile platoniciene : din Criton, el preia tentativa discipolului de a înlesni evadarea lui Socrate din închisoare, ca și argumentația filosofului cu privire la necesitatea de a respecta până la capăt Legile și Statul ; din Phaidon, reține desfășurarea ultimelor clipe ale condamnatului, felul cum a băut cucuta înconjurat de prieteni sau rugămintea către cei apropiați de a-i achita cea din urmă obligație, cocoșul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
apariție, Eurites, fiul lui Anytos, care nu și-a declarat încă identitatea, constată că raționamentele lui Socrate cu privire la gradul de dificultate al diferitelor meserii reprezintă o aiureală curată (p. 37). În pofida interdicției paterne, el a venit să ia lecții de la filosof fiind dornic să cunoască lumea și este dezamăgit când acesta îi spune : nu te pot ajuta decât să te cunoști pe tine însuți (p. 37). Agitat de gânduri și sentimente tulburi, tânărul înspăimântat de ce ar putea descoperi înlăuntrul său pune
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cuiva, de un om anume, ce știi să-i spui ? (p. 48). Eurites se miră că cei din jur se mulțumesc cu palavrele acestea sunătoare și goale (p. 48), și îi interpelează aspru pe discipolii indiferenți la faptul că pe filosof nu l interesează lucrurile omenești : V-a amețit pe toți cu întrebările lui tâmpite despre ce-i rău, iar voi răspundeți ca niște școlari cuminți fără să pricepeți nimic (p. 49). De fapt, el vrea să știe dacă să dea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să dea curs poruncii tatălui de a-l urma în meseria de tăbăcar sau să încerce să stea alături de înțelepți în pofida originii sale umile : Murdă rindu-mi mâinile de argăseală, nu mi-aș murdări oare și sufletul ? Pot eu să devin filosof ? Eu, Eurites, un neisprăvit și un neobrăzat ? (p. 49). Într-o discuție particulară cu Socrate, tânărul îi declară direct că îl urăște din pricina minciunilor spuse de el cu privire la posibilitatea ca oamenii să se schimbe și îi reproșează că învățăturile lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
plânge mereu (p. 74). Tatăl crede că această modificare dramatică este imputabilă influenței dăunătoare a lui Socrate care l-a învățat să nu-și asculte părinții (p. 74), opinie împărtășită de Meletos, indignat de impasibilitatea atenienilor în fața prezenței nocive a filosofului (Cât timp veți mai îngădui oare în mijlocul vostru pe acest Socrate care strică floarea tineretului grec ? - p. 75). Incapabil să urmeze calea cunoașterii, confuz și derutat, Eurites nu mai poate suporta lumea din jur și propria persoană și se sinucide
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din jur și propria persoană și se sinucide, iar Socrate își reproșează că n-a știut să-i ofere îndrumarea potrivită : De ce te-am lăsat singur ?... Singur cu destinul tău... (p. 77). Moartea tânărului nu-i poate fi imputată direct filosofului, dar ea dă consistență dramatică uneia dintre acuzațiile formulate la proces, aceea de corupere a tineretului. Sosirea în sala de judecată a lui Anytos îmbătrânit mult, gârbov, trist, ca o mașinărie stricată (p. 86) impresionează asistența mai mult decât cuvintele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
al lui Eurites putea să reziste acestei neputințe de realizare, acestei himere a unui destin care nu-i aparținea ? (p. 86- 87). Modificând traiectoria personajului Eurites, autorul român sporește intensitatea dramatică a evenimentelor, explică decizia autorităților de a-i interzice filosofului să mai vorbească în public și mai ales să ia legătura cu cei în vârstă de sub treizeci de ani, și dă greutate acuzației privitoare la influența nefastă a lui Socrate asupra tinerilor îndemnați să-și depășească părinții și propriile limite
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cauți oamenilor în măruntaie. Prea le scormonești în suflet. Și-ți mai bați joc de ei, îi ironizezi... (p. 71). Fostul ucenic Lycon îl consideră direct responsabil la proces de moartea lui Eurites, tânărul inapt să înfrunte adevărurile dezvăluite de filosoful eternei îndoieli. Mai grav este însă că Socrate însuși are dificultăți în a-și mai susține propriul crez. La început, el nu pare înspăimântat de perspectiva judecății și a condamnării sale. Când Criton îl îndeamnă să părăsească Atena, maestrul îi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]